4,934 matches
-
lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște". Cel mai reușit capitol îmi pare cel în care se vorbește despre mirajul oglinzii: "Avea convingerea că oglinda, mai mult decât reflectă, devorează lacomă sufletul și vlaga celui oglindit". Din apele adânci ale oglinzii, bătrânul Arhivar face să răsară imaginea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
de dânsa și bineînțeles contraștampilată la secretariatul clinicii pentru conformitate. Pe baza ei, îți vei putea cumpăra la prețuri necompensate de la farmacia de leacuri a instituției vrăjitorești, pomezile din bale de liliac, sau cățea în călduri, hapuri din limbă de broască râioasă, pastile din excremente uscate de gândac de bucătărie, și alte medicamente din acestea foarte necesare aducerii la îndeplinire a vrăjii. Ți se dă de făcut tratament, cel puțin două luni, timp în care dușmanii tăi ar trebui să înceapă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
să treacă la cele veșnice, înainte de a-mi da indicații detaliate și pe cât posibil precise, cum să deosebesc prostul care îmi apare în cale, de alți indivizi care arată la fel. Vedeți dumneavoastră, oricine poate deosebi un tren de o broască țestoasă de exemplu, sau un cal de o călimară cu cerneală, dar cu prostul, este cu totul altă mâncare de pește. În lipsa indicațiilor paterne ce-mi lipsesc, de unde vreți să știu eu cum arată specimenul respectiv, la ce nume
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
bomboane de toți banii ăștia. - Bine, ți-o dau, admite el, dar promiți că-mi aduci altă fată să mă căsătoresc? - Promit, uite, ți-am adus întâi inima ei (de fapt, un glob de Crăciun roșu), apoi și fata (o Broască mare, tot din plastic, care scârție). Copilul le ia, cam neîncrezător că a făcut un târg bun. Mihaela-Cosânzeana-a-doua ajunge și ea, contra sumei de 50 de bani, tot între cleștii Crabului, care se retrage cu ea în camera cealaltă... Dragoș-Sebastian
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
a făcut un târg bun. Mihaela-Cosânzeana-a-doua ajunge și ea, contra sumei de 50 de bani, tot între cleștii Crabului, care se retrage cu ea în camera cealaltă... Dragoș-Sebastian începe aceeași curte, pentru a treia oară în seara aceasta... Îi spune Broaștei (Oac-oac) că o iubește, îi face plăcintă specială pentru ea în bucătăria de jucărie. Și suc de dragoste cu bule în formă de inimioară... Îi face o casă ingenioasă din Lego. (Am uitat să vă spun că așa a procedat
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
la televizor. *** După un timp, Dragoș mă întreabă, gata-gata să plângă, cu ochii umezi: - Pot s-o mai văd pe Mihaela Cosânzeana?... Dar o ai pe Oac-oac - îi răspund. - Dar nu mi place de tine... - o ia în mână pe Broască și o aruncă cât colo. Broasca scârție. Dar ai vândut-o, nu ții minte?, pe 50 de bani pe Mihaela-Cosânzeana... Tace. - Atunci măcar poți să-l întrebi pe Crab ce mai face ea?... Chiar plânge, nu se face.) Bine, dar
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
mă întreabă, gata-gata să plângă, cu ochii umezi: - Pot s-o mai văd pe Mihaela Cosânzeana?... Dar o ai pe Oac-oac - îi răspund. - Dar nu mi place de tine... - o ia în mână pe Broască și o aruncă cât colo. Broasca scârție. Dar ai vândut-o, nu ții minte?, pe 50 de bani pe Mihaela-Cosânzeana... Tace. - Atunci măcar poți să-l întrebi pe Crab ce mai face ea?... Chiar plânge, nu se face.) Bine, dar să știi că poate să vină
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pentru că ariciul face ariciuci. Aricii sunt familiști. Și sufletiști. Spune Ariciucul de cauciuc: - Hai că îi spun eu Crabului de la fundul mării să faceți un schimb: el să ți-o dea înapoi pe Papușica Mihaela-Cosânzeana, iar tu să-i dai Broasca, pe Oac-oac. E bine? - Da!! Copilul se bucură, plânge de fericire, sare în sus. Și acum, tati, cum să fac dacă ne-am dezvărțit (nu știe să spună "despărțit")? Mă pot căsători din nou? Da. Mama, de pe canapea, e de
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Mihaela-Cosânzeana? Unde ai pus-o? [mama] E aici, mi-a arătat-o, a aduso ca să se căsătorească. - Unde vrei să căsătorim, Mihaela... Cosânzeana? Unde vrei să ne căsătorim? Unde vrei?.. - Păi să-i întrebăm și pe prietenii noștri, Crabul și Broasca, și poate rămânem prieteni cu ei, cu Crabul și cu Broasca și mergem pe o insulă, toți 4, așa, și facem o nuntă acolo... - Bine... (spune Dragoș zâmbind printre lacrimi). Crab și Oac-Oac, Crabule și Oac-Oac, ăăă... avem voie să
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
-o, a aduso ca să se căsătorească. - Unde vrei să căsătorim, Mihaela... Cosânzeana? Unde vrei să ne căsătorim? Unde vrei?.. - Păi să-i întrebăm și pe prietenii noștri, Crabul și Broasca, și poate rămânem prieteni cu ei, cu Crabul și cu Broasca și mergem pe o insulă, toți 4, așa, și facem o nuntă acolo... - Bine... (spune Dragoș zâmbind printre lacrimi). Crab și Oac-Oac, Crabule și Oac-Oac, ăăă... avem voie să vă spunem ceva?... - Da..., nu suntem supărați pe voi. - Aaa... Ne
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
pe mami să rememorăm ce am spus fiecare (2): (2) - Unde să mergem acum? întreabă Dragoș, în șoaptă. Mergeți toți 4 pe o insulă, ca prieteni într-o tabără. Nu e o idee bună? - Bine, hai să mergem! (Ia Păpușica, Broasca, Crabul și îi duce pe patul din camera cealaltă. A uitat să-i mulțumească Ariciului pentru mediere.) Broasca: - Dar să știi că mie îmi pare nespus de rău după tine, Dragoș... - Dar ești acum cu Crabul. - Da, dar tu ești
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Mergeți toți 4 pe o insulă, ca prieteni într-o tabără. Nu e o idee bună? - Bine, hai să mergem! (Ia Păpușica, Broasca, Crabul și îi duce pe patul din camera cealaltă. A uitat să-i mulțumească Ariciului pentru mediere.) Broasca: - Dar să știi că mie îmi pare nespus de rău după tine, Dragoș... - Dar ești acum cu Crabul. - Da, dar tu ești mai frumos. - Dar mie nu-mi place de tine. - Sunt urâtă?... Întoarce capul în altă parte și spune
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
la colibă, își ușurară caii de încărcături, luară cu ei tot ce se putea căra prin apa până la genunchi și sosiră în final la ostrov. Aprinseră focul la adăpostul copacilor și mâncară, înconjurați de întuneric și aproape asurziți de orăcăitul broaștelor. în sfârșit, înveliți în pături, se întinseră care cum putu, pe câte o palmă de loc mai puțin umedă. Lui Maliban îi reveni primul tur de pază. Liniștit, își luă cu el arcul și tolba și merse să se posteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
își împușcase propria fiică, găsind-o în pădure împreunându-se cu câinele său lup. Jordan îl scăpase de ocnă și de atunci nu s au mai despărțit, călătorind și vânând împreună. Principalul lor venit era acum datorat câtorva sute de broaște țestoase, pe care bătrânul slujitor le creștea în beciul umed și întunecos al castelului și a căror carne, ouă și carapace le vindea duminica în târg. Rufus se îngrijea singur de castel, fără să-l disturbe pe graf sau să
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
de secetă care ne pustiește ținutul de mai bine de un an. Zic că ar fi un bătrân, străin de sat. L-au văzut la amiază pe dealuri, alungând norii cu o nuia de alun cu care a scos o broască din gura unui șarpe. Se tăvălea pe spate, strâmbându-se și boscorodind tot soiul de descântece. Cică l-au căutat peste tot; parcă l-a înghițit pământul. întreabă dacă nu cumva s-a aciuat la castel. Bătrânul aștepta să audă
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau, făcând animalul să grohăie și să guițe a moarte și pe gospodari să se înghesuie să vadă ce se întâmplă. Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște. Simulau căderea, umplând de groază vădanele, care-și trăgeau broboadele negre peste ochi și plecau în grabă afurisind, scuipând în sân și bătând cruci mărunte. O matahală de femeie, concubina starostelui, probabil, într-un costum de catifea vișinie ce-i
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și îl dădu maică-sii să-l legene la piept și să-i cânte. Deschise caseta și privi îndelung țâțâind din limbă, încercând să tâlcuiască felul cum se așezaseră unele față de altele obiectele; un bob de porumb, un os de broască râioasă, o cheie, o mărgea de coral, un muc de lumânare, un ban de argint, un mănunchi de pene, o bucată de iască, o za de lanț, o limbă de ceas, o unghie de țap, o capsulă de mac. Bărbatul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ușurință orice înfățișare, chiar și de fătucă tânără sau de bătrân decrepit. Se spune că uneori se făcea chiar nevăzut, purtând la subsuoara stângă un medalion conținând o inimă de liliac, un ochi de găină neagră și un creier de broască râioasă. Umbla vorba că a prins o dată un pui de năpârcă și l-a băgat într-o cușcă închisă cu lacăt. Apoi a pândit să vadă de unde a luat șerpoaica-mamă iarba fiarelor să-și scape puiul. Și-a crestat buricele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
un aparat cu pompiță de colectat sputa; câteva fire de cenușă din cuibul păsării Phoenix; un maldăr de ceasloave, scrisori vechi și dagherotipuri; mecanisme perpetuum mobile cărate din bunkerul bunicului lui Vanghele; o mărgea de bufonită găsită în țeasta unei broaște râioase; mantaua străpunsă de glonț a generalului Dragalina; o întreagă apotecă plină cu balsamuri și poțiuni miraculoase; un relicvar conținând boabele Sfântului Ignatius și clavicula doctorului fără de arginți Talaleu; un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
lipeau pântecele reci de pietrele încinse, pândind din ochi zborul suspendat al libelulelor. Curgerea râului era înfrânată de memoria izvorului și însuflețită de speranța mării". Sau, în bogăția amețitoare de culori ale iarmarocului: "Cataligarii pășeau peste omenire ca berzele peste broaște". Cel mai reușit capitol îmi pare cel în care se vorbește despre mirajul oglinzii: "Avea convingerea că oglinda, mai mult decât reflectă, devorează lacomă sufletul și vlaga celui oglindit". Din apele adânci ale oglinzii, bătrânul Arhivar face să răsară imaginea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
inferioare, analiza descoperă întotdeauna în aliajul ce-lor dintâi pe cele din urmă. Iată pentru ce analiștii sufletului omenesc apar pesimiști și mizantropi. Descoperirile științifice cele mai geniale sunt față cu adevărul total despre lume mai puțin decât săriturile unei broaște care ar avea de gând să facă înconjurul pământului. Îți părăsești prietenii și alergi după sufletul, atât de deosebit de al tău, al unei femei, tocmai în momentul când spui că vrei un suflet care să te înțeleagă. Ipocritule, tu vrei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
s-o ispitească. Femeie bătrână și fără minte, căzuse În păcat. Nici pe patul de moarte nu-și putea ierta aceste scurte rătăciri. De altfel, Dumnezeu o pedepsise. După ce fierse laptele pe aragaz, fântâna din curtea casei se umplu de broaște râioase și din ugerul vacilor, În loc de lapte, țâșnea puroi amestecat cu sânge. Iar pentru păcatul de-a fi privit Într-o duminică un meci de box la televizor și un film cu Stan și Bran (bătrâna fusese În vizită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe altă lume. Cimitirul altădată foarte Îngrijit se transformase Într-o pădurice de nepătruns, unde se aciuaseră dihorii, vulpile, bursucii și alte dihănii. Crucile fuseseră furate și puse pe foc, iar În morminte colcăiau șerpii. Iazurile se acoperiră de mătasea broaștei și se transformaseră În mocirle urât mirositoare. Băile de abur, ca și șurile ce străluceau altcândva În soare, se transformaseră și ele În ruine. Până și granița, altădată atât de bine păzită, fusese lăsată În voia sorții. Vitele treceau dincolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
propriile urme, pe care le marcase mai Înainte semănând din pumni cenușă. Iarna putea fi văzută scăldându-se În copcă, iar vara stătea de multe ori Întinsă pe pietre Încinse de căldură lângă albia pârâului, Încălzindu-se la soare alături de broaște, șerpi și salamandre. Când pregăteau baia de aburi, o găseau stând ghemuită pe policioară, cu găletușă Într-o mână și măturica În cealaltă, având tot spatele acoperit de ventuze. N-o sufocau nici fumul Înecăcios de vreascuri ce ieșea printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
o vițică, iar undeva, pe-aproape, intona, parcă În dorul lelii, cucurigu, un cocoș. Mașa continua să stea cu găletușa Între genunchi, gândindu-se mereu la ale ei. Când era mică, Mașa Își Închipuia că luna e o carapace de broască țestoasă. Ziua broasca se scufunda În adâncul cerului, iar noaptea ieșea la suprafață, acoperindu-se de lumânări. De Paște, carapacea se umplea cu ouă roșii, cozonaci și pască, iar de Ziua morților În ea dospea colivă, amestecată cu bomboane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]