1,673 matches
-
mm Monofilamente din poliester și polibutilenă tereftalat, cu o dimensiune a secțiunii transversale de cel puțin 0,5 mm, dar de cel mult 1 mm, utilizate la fabricarea fermoarelor (1) Benzi de poliimidă Țesături din fibre de alcool polivinilic, pentru broderie executată cu mașina Cabluri din poli(alcool vinilic) Fibre sintetice discontinue dintr-un copolimer al acidului tereftalic cu p-fenilendiamină și cu 3,4'-oxibis fenilendiamină, cu o lungime de cel mult 7 mm Fibre textile multicomponente, acetalizate, cu o matrice
32006R0300-ro () [Corola-website/Law/295164_a_296493]
-
tricotate sau croșetate) 5804.10 - S 17.54.12.50 Dantele excutate mecanic, în bucăți, benzi sau motive 5804.2 - S 17.54.12.70 Dantele executate manual, în bucăți, benzi sau motive 5804.30 - S 17.54.13.30 Broderii (cu fond decupat, spart) în bucăți, benzi sau motive 5810.10 - S 17.54.13.50 Broderii de bumbac în bucăți, benzi sau motive 5810.91 - S 17.54.13.70 Broderii din materiale textile, în bucăți, benzi sau motive
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
motive 5804.2 - S 17.54.12.70 Dantele executate manual, în bucăți, benzi sau motive 5804.30 - S 17.54.13.30 Broderii (cu fond decupat, spart) în bucăți, benzi sau motive 5810.10 - S 17.54.13.50 Broderii de bumbac în bucăți, benzi sau motive 5810.91 - S 17.54.13.70 Broderii din materiale textile, în bucăți, benzi sau motive (excl. cele cu fond decupat, spart, din bumbac) 5810[.92 + .99] - S 17.54.20.00 Pâslă
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
motive 5804.30 - S 17.54.13.30 Broderii (cu fond decupat, spart) în bucăți, benzi sau motive 5810.10 - S 17.54.13.50 Broderii de bumbac în bucăți, benzi sau motive 5810.91 - S 17.54.13.70 Broderii din materiale textile, în bucăți, benzi sau motive (excl. cele cu fond decupat, spart, din bumbac) 5810[.92 + .99] - S 17.54.20.00 Pâslă, impregnată sau nu, acoperită sau laminată, n.s.a. 5602 kg S 17.54.31.40 Șervete
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
kg S 17.54.38.70 Produse și articole textile pentru mașinile de prelucrare a hârtiei sau mașini similare (inclusiv pentru pastă de lemn sau azbociment) 5911.3 kg S 17.54.39.00 Produse textile matlasate în bucăți (cu excepția broderiilor) 5811 m2 S NACE 17.60: Fabricarea materialelor textile prin tricotare sau croșetare 17.60.11.30 Materiale așa zise "cu păr lung" 6001.10 kg T 17.60.11.50 Materiale buclate 6001.2 kg T 17.60.11
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
54.14.30 Mașini de tricotat circular 8447.1 buc. S 29.54.14.50 Mașini orizontale de tricotat, mașini de cusut și mașini de încheiat tricotaje 8447.20 buc. S 29.54.14.70 Mașini pentru fireturi, tul, dantelă, broderie, pasmanterie și mașini pentru ciucuri 8447.90 buc. S 29.54.15.30 Războaie cu ițe și Jacquard; mașini pentru aplicat garnituri și mașini de duplicare 8448.11 kg S 29.54.15.50 Utilaje auxiliare pentru mașinile de la pozițiile
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Academicianul Victor Spinei a arătat, că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizată în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. Un hrisov de la 1491, ilustrează prețuirea
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
compune din năframa în diferite culori, zgărdan din mărgele, cămașă dreapta cu motive ornamentale prin cusătura în motive mărunte, fie geometrice, fie de stilizări vegetale în colorit policrom, pieptar în formă de vestă confecționat din blană de miel, ornamentat cu broderie din lână policroma, predominând roșul, iarna rocul, apoi zadii în dungi lațe, dispuse orizontal și fără bordura la capătul de jos, baierele cu care se înfășoară în talie de mai multe ori și arareori cu brâie. De asemenea, în Borșa
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
de bază a locuitorilor comunei Ungheni a fost și este agricultură. Dar în trecut, nevoia i-a învățat pe aceștia să-și meștereasca singuri uneltele și obiectele de care aveau nevoie. Iarnă în gospodării instalau războaie de țesut covoare, lucrau broderii, împleteau coșuri din nuiele, rogojini de papura,etc. Existau de asemenea fierarii și ateliere de tâmplărie; se spune că a existat și un meșter olar. Dar în prezent majoritatea uneltelor sunt procurate din comerț, fie din Iași, fie din localitățile
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
populară, grupuri vocale etc., încât se poate spune că aici toți oamenii cântă. Alături de faima cântecului, a străbătut întreaga țară frumusețea portului popular butincenesc, creație a meșterilor populari locali, care transmit din generație în generație artă țesutului, a cusutului, a broderiei, a renumitelor cojoace și șube răspândite în toată valea Crișului Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
decorativa" pentru Muzeul Național Peleș și Muzeul Național de Arta a României din București, precum și arme din colecția Muzeul National Peleș. "3. Textile (istorice, etnografice, religioase)," printre care menționăm “Steagul Reg. 1 Voluntari” participant la Marea Unire de la Alba Iulia, broderii medievale, tapiserii, costume bisericești pentru Muzeul National Peleș din Sinaia; "4. Hârtie - carte veche" 4.1. Manuscrise pentru Biblioteca Naționala a României din București; 4.2. Incunabule pentru Muzeul din Miercurea-Ciuc; 4.3. Tipărituri din sec. XVI - XIX pentru Muzeul
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
albă,brodată cu ample cusături). Încălțămintea femeilor constă din "tureci"-ciorapi fără talpă făcuți din dimie,care îmbracă piciorul de la glenză până la genunchi-și opinci cu "obiele" sau "călțuni". Cămașa din pânză albă,țesută în casă,ia,care prezintă sumare broderii (exclusiv la gât și la mâneci) completează portul femeiesc ce include,în componența sa,în funcție de sezon,o "zeghe" din lână neagră sau o "sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
șorturi fiind făcute din satin sau ,barșon” (un material plușat) de diferite culori, în funcție de vârstă persoanei care o îmbracă. Șorturile de sărbătoare aveau la partea de jos ciucuri ( ciocoți ) sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
români mărgineni” de pe dealuri, care și-au păstrat portul până în zilele noastre, în special de sărbători. Culorile predominante ale costumelor erau alb și negru, fuste albe încrețite și șorțuri negre. În cursul anilor portul popular a evoluat mult prin folosirea broderiilor, ornamentelor și motive florale. Caracterul felului de haine sau încălțăminte folosite de localnici era legat de modul lor de viață, de tradiții, de vârstă, sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
lichide, de cca. 10 l, - catrințe - șorțuri, - căiță - căciulă, - cauc - polonic, din tablă sau lemn, - cheitoare - ațe de legat despicătura de la pieptul cămășii, - chischineu - naframă, - cioareci - pantaloni, - ciocoți - ciucuri la fuste, catrințe, fețe de masă, năframe, etc., - ciopoare - turme, - cipcă - broderie, - ciubăr - vas de lemn mai mare în care se păstrau brânza,carnea conservată etc., - comne - cămară, - conci - cerc de sârmă, de stâns părul la ceafa femeilor în coc, - cotarcă - lăcaș din nuiele, acoperit cu șindrilă, pentru păstrat porumbul pe știulete
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
obicei pastoral are loc primăvara, atunci când oile sunt separate de miei. Măsurișul a devenit astăzi o manifestare de mare amploare, ce îmbină folclorul muzical-coregrafic cu tradiția într-un cadru natural de excepție. Toponimele sunt legate de: Costumele populare, țesăturile, culorile, broderiile sunt asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu mâneci largi cu broderie înflorată sau cu aplicații ornamentale și manșetă lată cu broderie. Peste spăcel se purta un "pieptar" confecționat din blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
blană de miel cu diverse modele populare în culori diferite, iar vara se purta un "laibăr" (vestă) cu aplicații de ornamente florale și geometrice din piele de oaie. "Poalele" (fusta) erau făcute din pânză de cânepă cu o bordură din broderie aplicată în partea de jos. Peste poale, în partea din față se purta o "zadie" (șorț) de lână, de obicei de culoare roșie ori albastră, încrețită în partea de sus, cu panglici cusute în partea de jos, iar în părțile
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
opinci. La portul femeilor mai în vârstă culorile erau alb și negru. Portul bărbătesc este alcătuit dintr-o "chimeșe" (cămașă), de obicei purtată peste pantalon, din pânză albă de cânepă cu guler strâns la gât, mâneci largi cu manșetă și broderie de culoare albă, albastră sau galbenă. Peste chimeșe se purta un "laibăr" (vestă) de lână "sură" (gri). "Cioarecii" (pantalonii) erau de culoare albă, din pânză de cânepă, sau suri, din lână. În picioare se purtau cizme sau bocanci din piele
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
colectare importantecantiatati de fructe de pădure. Industrie, comerț, servicii Activitățile de tip industrial, reprezentate prin ramură de exploatare șiprelucrarea brută a lemnului. Sunt dezvoltate și activitățile de obținere a produselor de artizanat din ceramică, de împletituri de nuiele, tricotaje și broderie, toate acestea desfășurându-se în special prin munca la domiciliul săteanului pentru cooperativele meșteșugărești din municipiul Rădăuți. Industria meșteșugăreasca este o ramură de tradiție pe aceste meleaguri, perpetuând bogate tradiții folclorice, cunoscută fiind ceramică neagră de Marginea atât în țara
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză, covoare. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate trei agenții bancare. Interesele sindicale erau reprezentate de Liga meseriașilor patroni și lucrători și de Asociatia functionarilor particulari. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un liceu de băieți
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
IPOD-uri, etc sunt uzuale În mai 2011, firma daneză de design Diffus a scos pe piață o poșetă de lux cu panouri solare, în care poate fi alimentat telefonul mobil. La proiect a participat și o companiă elvețiană de broderie, Forster Rohner et Alexandra Institute, potrivit Green Report. Geanta are „brodate” pe exterior 100 de panouri solare minuscule și poate capta energie solară, pe care o stochează într-o baterie litiu-ion, ascunsă într-unul dintre buzunare. De la această baterie poate
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]
-
ca o mărturisire a Luteranismului. În sec. XIX au fost întocmite și paramente noi care au fost date uitării doar în ultima perioadă. Materialele, adesea mătăsuri brodate, provin de cele mai multe ori din țesătorii italiene, iar unele sunt de poducție turcească. Broderiile valoroase din fir de aur sau mătase, sunt moldovenești, italiene, central-europene sau chiar locale. Începând din anul 1953 au loc recitaluri de orgă, tradiție începută de organistul Victor Bickerich și continuată de Hans Eckart Schlandt. Orga Bisericii Negre atrage în
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
afla și svastica. Până în 1920 uniformele Armatei Roșii aveau svastică. Din 1921 svastica este folosită și de Germania nazistă. În cultura rusă, zvastica deține un loc special. Ea poate fi găsită în aproape toate categoriile de artă populară rusă, în broderie și țesături, în sculptură și pictură pe lemn, ceramică, în religia ortodoxă, pe prosoape, draperii, șorțuri, fețe de masă, curele, tricouri, cufere, tapițerie, bijuterii. În prezent, naționaliștii ruși și neopagânii utilizează în mod activ simbolul "", care este considerat având origini
Svastică () [Corola-website/Science/298729_a_300058]