1,837 matches
-
Adevărul era că mânerul intra perfect în gaura metalului, însă juca, astfel încât ar fi căzut la orice încercare de mânuire. — Capul nu-i fixat, zise James. Am observat și eu. — Ai nevoie de o pană. — O pană? Vâră înăuntru o bucățică de lemn, care să-l susțină. Am găsit o bucățică de lemn (toată casa era presărată cu surcele și bucăți de lemn), am așezat-o în echilibru în gaura din metal, și am vârât apoi mânerul, continuând să țin pana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
juca, astfel încât ar fi căzut la orice încercare de mânuire. — Capul nu-i fixat, zise James. Am observat și eu. — Ai nevoie de o pană. — O pană? Vâră înăuntru o bucățică de lemn, care să-l susțină. Am găsit o bucățică de lemn (toată casa era presărată cu surcele și bucăți de lemn), am așezat-o în echilibru în gaura din metal, și am vârât apoi mânerul, continuând să țin pana de lemn pe loc. Am mișcat ciocanul. Capul stătea fix
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
spunea, din orz sau grâu, și o feliuță de pâine, care, dacă nu mă înșel, avea 75 de grame. La prânz era ori o zeamă de fasole în care alergai să prinzi două trei boabe... și nu exagerez, și-o bucățică de mămăligă sau o feliuță de pâine ca cea de dimineață, sau varză murată, sau paste... sau mâncare de cartofi... de fapt un fel de zeamă de cartofi. Cam astea erau mâncărurile de la prânz, iar seara un arpacaș, puțin îndulcit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și la figurat. El se numește Șarpe, dar e o viperă... Mi-ați băgat o viperă în celulă să mă tragă de limbă și trebuia să-l prind. Cu asta-și plătește blidul ăla de mâncare, fasolea aia boabe și bucățica aia de pâine pe care o mănâncă. Reacția lui Enăchescu a fost neașteptată. S-a schimbat la față, a rămas crispat... era pornit să lovească cu pumnul în masă pentru că eu nu recunoșteam. A rămas cu pumnul în aer... A
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cu TBC cu... și îmi făcusem prieteni prin... vorbind cu ei, fără să-i văd vreodată. Cum erau relațiile cu ceilalți deținuți? Aveam prieteni la infirmerie care m-ajutau, atunci când eram la izolare, și din rațiile lor tăiau câte o bucățică, cât cubul de zahăr de mică, o puneau pe calorifer de se usca, făceau un săculeț de pâine; mai aranjau cu doctorul de un medicament, o aspirină, nu știu ce, și când veneam de la izolare luam legătura cu ei și noaptea, în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau îngrozitor când le aduceau... burți nespălate, resturi din astea, varză murată stricată, murături, ciorbe de murături stricate... Rămăsesem ca hrană de bază în bucățica aceea de pâine de 75 de grame de dimineață și în turtoiul de la prânz, dar după un timp și turtoiul a început să nu mai poată fi mâncat pentru că ori era cu motorină, ori era cu nisip. Și simțeam că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ținea’ la gardieni, că oricum nu le înțelegeau... Da’ șmecheriile ălea cazone mergeau... Alimentația era diferită decât cea din închisoare? Era mai bună decât în închisoare. În ce consta? Era dimineața un fel de cafea cu pâine și cu o bucățică de marmeladă așa cam ca jumătate de cutie de chibrituri. Atât! La prânz felul întâi, felul doi cu turtoi și seara iar o feliuță de pâine, cu felul doi. Nu, mâncarea nu era proastă. Erau și luni în care era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
știau încă unde erau. Dar niciunul dintre maramureșeni nu și-o consumat mâncarea aia ce-o primit-o de-acasă de unul singur sau izolat! Toți împreună: s-au făcut porțioare, așa, mici, cât o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură de untură dintr-un recipient... era pus pe tavă, și când se servea masa, se suplimenta la fiecare. De-aia am zis că acest comportament al maramureșenilor nu l-am observat la niciun
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
se-auzea de jos, unde erau dreptul comun... că noi eram la etajul II, la ultimul etaj... Era mai greu, da’ totuși comunicam, nu era nicio problemă... Da’ acolo am făcut o foame groaznică... Nu ne dădea de mâncare... O bucățică de pâine ne dădea și două supe fără conținut... apă goală. Era foarte greu... Și ne aplicau regimul de penitenciar obișnuit, străvechi: spălat și frecat pe jos în fiecare zi... Și era curat, nu era nimic, da ziceau: Spală, dom
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iarnă, cu haine puține... că dacă vroia ăla îți mai lăsa un pulovăr, dar putea să nu-ți lase nimic... Și aproape dezbrăcați o trebuit să stăm acolo cu hrana de pușcărie, adică un ceai dimineața, negru, fără zahăr, o bucățică de turtoi, o bucățică de pâine mică, două ciorbe nenorocite... Acolo la 33 ne-o ținut două luni cu lanțuri la picioare. Și am trăit c-o mare speranță, pentru că era în 1952, și în America în prima zi de
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că dacă vroia ăla îți mai lăsa un pulovăr, dar putea să nu-ți lase nimic... Și aproape dezbrăcați o trebuit să stăm acolo cu hrana de pușcărie, adică un ceai dimineața, negru, fără zahăr, o bucățică de turtoi, o bucățică de pâine mică, două ciorbe nenorocite... Acolo la 33 ne-o ținut două luni cu lanțuri la picioare. Și am trăit c-o mare speranță, pentru că era în 1952, și în America în prima zi de marți în anul bisect
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și vinovați sunteți amândoi. Nu există la comuniști să iei asupra ta... Știind că el a recunoscut atâtea, că mi-a spus anchetatorul și mi-arătat și scris... Că noi nu ne vedeam dosarele, numa’ îți mai arătau câte o bucățică: Măi, e semnătura lui, e scrisul lui... Și atunci la proces îmi ridic ochelarii, că noi eram toți cu ochelari, îl văd că era a patra persoană din fața mea, fac patru pași până la el și cu voce puternică zic: Aurel
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mine, nici față de țara mea. Cam așa a fost pledoaria noastră, și toți am cerut achitarea, da’ o zis că ne dă 22 de ani. Și ne mai dă și izolare cu lanțuri la picioare, mâncare la 3 zile, o bucățică de turtoi mică și apă, și în a treia zi, mâncare... Era sfârșit de octombrie, început de noiembrie. Afară îngheța... era foarte frig, mizerie, fără geam, fără căldură, fără nimic, noi în haine de doc, de vară... Unu’ face 20
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Da’ di ci să ai tu țigară, să ai tu ceva? Nu am primit pachet și nu a știut nimenea ce-i cu noi și unde suntem... A fost foarte grea închisoarea. Acuma au televizor, iar noi dacă vedeam o bucățică de ziar, păi ne omora, că: De unde îl ai? Trebuia să spui tot, cine ți l-a dat, vroiau să nu știi nimic... Cum a fost eliberarea? Eliberarea? Au fost niște anunțuri: Bă, voi aveți să plecați acasă! Parcă am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a scri itoril or ce amintesc de Cotnari, cu câteva fragmente din romanul amintit care, pe lângă povestea fiului lui Ștefan cel Mare, creionează și faima vinurilor de aici, ele neputând să lips ească di ntr-o scriere de epocă, unde fiecare bucățică de pământ moldovenesc constituie o mărturie istorică. „... Au trecut demult de Pătrăuți și de multe alte locuri ce se cheamă cu ecoul „uțiʺ, când călătorii conduși de Petre au hotărât să ajungă la Arbore, unde slugerul avea de împlinit o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prealabil în soluție apoasă 10% . Se încălzește eprubeta până conținutul său devine lichid (1-2 minute). Reacția este pozitivă dacă pe hârtie apare o colorație neagră de PbS. Mineralizarea substanței Într-un tubușor de combustie se introduce substanța organică și o bucățică de na neoxidat și uscat pe hârtie de filtru. Se prinde tubușorul într-un clește de lemn și se încălzește treptat la flacăra unui bec de gaz, mai întâi unde se află bucățica de sodiu, apoi în toată zona substanței
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
combustie se introduce substanța organică și o bucățică de na neoxidat și uscat pe hârtie de filtru. Se prinde tubușorul într-un clește de lemn și se încălzește treptat la flacăra unui bec de gaz, mai întâi unde se află bucățica de sodiu, apoi în toată zona substanței (după topirea sodiului). După ce substanța a ars se încălzește tubușorul până la roșu și în această stare se aruncă într-un pahar cu apă distilată. Se acoperă paharul cu o sticlă de ceas, se
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
eprubetele E1 - E9 câte un vârf de spatulă de cristale din sarea indicată * adăugați 2-3 ml apă distilată si agitați eprubeta până la dizolvarea sării * introduceți o baghetă în eprubeta cu soluția sării și lăsați o picătură de soluție pe o bucățică de hârtie indicator de pH * comparați culoarea hârtiei indicator cu scala de pH, determinând astfel pH-ul soluțiilor obținute în urma hidrolizei sărurilor Scrieți ecuațiile reacțiilor de hidroliză pentru fiecare sare și explicați valoarea pH-ului soluțiilor (domeniu acid, bazic sau
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
la școală. Această educație începe de la lucrurile foarte mici. Dacă un copil învață, încă din clasa I, să își pregătească singur sandwichurile și să-și toarne singur laptele, să închidă și să deschidă singur aragazul, asta însemnă că invață o bucățică din viitoarea lui independență. Noi producem politici de asistare a oamenilor, în timp ce, de fapt, educația ar trebui să-l învețe pe om să depindă într-o măsură cât mai mică de asistența altora. Continuăm să fim astfel un stat paternalist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pe ascuns, ca pe niște fițuici, în timpul examenelor, ca să nu le vadă profesorii sau atoateobservatorii copoi ai fostelor regimuri. Cât privește foamea și frigul, și pe acestea le-am simțit nu o dată, deși sărmana mamă rupea de la gura ei ultima bucățica de pâine ca s-o împartă cu noi, copiii ei. Ca să nu suferim de foame. Țin minte cum veneau "distribocii" și "măturau" din podul casei părintești ultimii saci de porumb sau de grâu ca impozite la stat, cum au repezit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dezosat, 1 kg cârnăciori afumați de bună calitate, 4 cepe uscate și maioneză făcută din 2 ouă, 2 lingurițe muștar, sare și piper. Mod de preparare: Facem rost de bețișoare de frigărui din comerț. Pe fiecare bețișor înfigem alternativ o bucățică de piept de pui sărată și pipărată, o bucățică de ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cepe uscate și maioneză făcută din 2 ouă, 2 lingurițe muștar, sare și piper. Mod de preparare: Facem rost de bețișoare de frigărui din comerț. Pe fiecare bețișor înfigem alternativ o bucățică de piept de pui sărată și pipărată, o bucățică de ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem puțin ulei și frigem toate frigăruile pe rând. Când
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
din 2 ouă, 2 lingurițe muștar, sare și piper. Mod de preparare: Facem rost de bețișoare de frigărui din comerț. Pe fiecare bețișor înfigem alternativ o bucățică de piept de pui sărată și pipărată, o bucățică de ceapă și o bucățică cârnat afumat lung de 2 cm. Facem această operațiune până terminăm de umplut bețișoarele și toată carnea de frigărui. Apoi într-o cratiță de teflon punem puțin ulei și frigem toate frigăruile pe rând. Când sunt fripte bine, așa calde
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
stropindu-l din când în când cu sosul din tavă ca să fie pătrunsă bine carnea. Apoi când este moale și rumenit îl așezăm pe un platou mare și îl lăsăm să se răcească, dar între timp desfacem cu cuțitul o bucățică de la aripă și pe acolo punem tot sosul din tavă, apoi când este curcanul umplut rece, îl porționăm cu un cuțit bine ascuțit în felii delicioase și îl servim la mese festive. Poftă bună! Rețeta nr. 112 Zacuscă din gogoșari
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
apucat de furat din bănci. Acum nu a mai rămas de furat decât granturile europene și americane... Multă lume invocă astăzi acele timpuri zbuciumate ale anilor 1990. Lipsă totală de control. Numai cei leneși nu apucau să smulgă câte o bucățică din moștenirea imperiului sovietic. Peste tot domnea dreptul puterii și principiul ”apasă primul pe trăgaci”. Astfel, membrii clanurilor și-au constitut averile și numele de rezonanță. Acum unii nostalgici se tânguiesc: nu mai poți răzbate, căci toate metodele de atunci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]