2,036 matches
-
de despărțire, încremeneau toate, iar el parcă devenea un mag din alte vremi care a învins timpul. Cei străini, care știau puțin despre Arboroasa și despre membri ei, se minunau cum de se păstrează peste ani un jurământ al studenților bucovineni, atât de solidari chiar și în aceste din urmă clipe. Pe tărâm obștesc, a fost director al Căminului cultural „Bogdan Vodă” din Rădăuți între anii 1942 - 1947 și președinte al filialei Rădăuți a Societății de stiinte biologice. A condus în
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
în 1964, după 14-15 ani de detenție. Pretextele pentru arestarea preoților franciscani ascundeau în plus și teama regimului că ei îi vor incita pe țărani la răscoale (cum s-a întâmplat, incipient, la Fărăoani, simultan cu altele, multe, în comunele bucovinene Roma, Calafindești, Frătăuții de Jos sau în numeroase sate din județele Bihor și Arad), tocmai când partidul anunța colectivizarea totală și, inițiatic, îi obliga pe țărani, în premieră, să-și treiere recolta pe aria oficială, în vederea rechiziționării automate a „cotelor
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
p. Nandris-Cudla, Anita. Amintiri din viață. 20 de ani in Siberia. Ediție îngrijita și prefață de: Nandriș, Gheorghe. Editură Humanitas. Monica Lovinescu spunea: „Cartea aceasta e o revelație și s-ar cere primită ca atare... și pentru reconstituirea staturii țăranului bucovinean: o statura net aristocratica, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaseră nu numai în trecut, ci, s-ar spune, aproape în legendă... Cartea această... ar merita să fie așezată, prin biblioteci, într-un raft al clasicilor, descrie unul din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
că și a Universității „Ștefan eel Mare” din Suceava, precum și a caselor memoriale „Dimitrie Onciul”, din satul Straja și „Ion Nistor” din orașul Vicovu de Sus, precum și a Casei de Creație „Mihai Eminescu” din Calinesti. Împreună cu un grup de intelectuali bucovineni din București precum și cu personalități din județul Suceava, a contribuit la reînființarea Societății pentru Cultură și Literatura Română în Bucovina, la pregătirea primului congres al acestei societăți, în luna iunie 1990, fiind investit în funcția de vicepreședinte pentru legătură cu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Bucovina, fiind președintele ei timp de șapte ani. În această perioadă a organizat cinci simpozioane privind destinul tragic al Bucovinei, comemorarea unor date de importanță istorică din trecutul acestui colț de țară, a unor personalități ale vieții culturale și științifice bucovinene. George Muntean a fost fracmason și a înființat în casa muzeu de la Bilca, Prima Secțiune Fracmasonica Muzeala Rurală Contemporană care face parte din merituasa Lojă Bucovina din Suceava. Bucovineanul George Muntean a fost și un bun colaborator al publicației Academiei Române
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
pe urmă domnul Peters, care studiase și locuise în Anglia, și era fratele soției directorului belgian al fabricii de zahăr din Roman. (E foarte complicat, dar aș spune că nu merită să intrăm în detalii.) Apoi domnul Jakobson, un avocățel bucovinean, bun vorbitor de germană. Domnișoara Polipodi. Fată bătrână, anostă, uscată, profesoară de pian, cu idei fixe, care nu scotea muzică din pian, ci numai acorduri, game și exerciții Czerny. Profesorul de dans, nu mai țin minte cum îl chema, a
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Bacău, Editura FRE Bacău,1995; Dicționarul specialiștilor, Un „WHOS WHO” în știință și tehnică românească. (1996); Șchiopu Gh.- O viață de om închinata studiului. În revistă „Producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice” pag. 73-75, C.I.D.E.E., București 1996; Personalități bucovinene Dicționar, Vol. VIII. pag. 176-178, Editura Fundația Culturală a Bucovinei, Suceava, 1997; Brăteanu, M. - Poeții nu au dispărut cu totul. în Monitorul de Botoșani, din 18 martie 1996; Timoficiuc, V. - Gândurile incrustate ale unui energetician. în Actualitatea Botoșăneana, nr. 484
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu blană de jder, cu opinci în picioare, măiestrit lucrate și cu o broboadă bogată, viu colorată pe cap”, etalează tocmai mândria pentru obârșia țărănească, bucovineană, a intelectualului care merge alături de mama sa. Chemarea amintirilor, purtându-i pe Dumitru Dascălu sau pe Vasile Fetescu dintr-o ipostază în alta, prilejuiește autorului reiterarea unor texte superior valorificate prin reeditare cum ar fi cele intitulate Mirajul profesiei de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
al profesorului Al. Dima. În intervalul 1963-1966 a cumulat, paralel cu funcția de profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, calitatea de rector al Institutului Pedagogic din Suceava. A fost primul rector al primei instituții moderne de învățământ superior bucovinean. A condus doisprezece ani filiala Iași a „Societății de Științe Filologice“, al cărei membru de onoare a fost din 1987. Ca director al săptămânalului „Cronica“, de la înființare (1965) până în 1970, a imprimat acestei Reviste o linie decentă, un aer de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1775, sub administrația și apoi În componența Impe- riului Habsburgic - s-a simțit mai puternic această influență reformatoare, care iradia dinspre comunitățile evreiești din spațiul de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, imaginea evreului ortodox bucovinean - așa cum a fost descrisă În 1899 de etnograful român Dimitrie Dan - nu diferă substanțial de cele prezentate mai sus : „Părul brun al capului se tunde scurt sau se rade chiar cu briciul. Câteodată are părul o coloare blondă, ba chiar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din borșul În care fierbea) și un cocoș, care Începe să cânte, să dea din aripi și să-i stropească pe evrei cu picături de zeamă clocotită, provocându-le pistrui pe corp (vezi capitolul „De ce au evreii pistrui”). Unele legende bucovinene de acest tip continuă Într-un mod inedit : „Cocoșul din blidul cu zeamă Învie și, bătând din aripi, Începu a cânta. Jidovii, văzând aceasta, se băgară În toate răcorile și, de spaimă, săriră ca fripți de la masă și voiră s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și văruiască pereții casei „cu mâna lor”, notează Rudolf Henke În 1877 <endnote id="(299, p. 134)"/>. O servitoare ruteancă (personaj dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld) povestește cum făcea, prin anii ’30, curățenie În casele evreiești din orașele bucovinene : „De Paștile evreiești, [...] am muncit din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și el cu amănunte - În nuvela Oirăh Gutman - practicile rituale de spălare ale evreilor la feredeu (mikva) și la baia cu aburi (merhaz) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De fapt, a spune despre cineva că miroase a usturoi (sau a ceapă) este o remarcă depreciativă și disprețuitoare, menită să indice proveniența socială umilă, din „lumea de jos” (sat, mahala etc.), a persoanei respective. Referindu-se la un sat bucovinean, regina Elisabeta a României scria următoarele În 1887 : „Șeade de vorbă cu unul din acei numeroși jidovi, cu anteree lungi, cu perciuni și cu căciulele soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană”, publicată de Sim. Fl. Marian În 1871, usturoiul este o marfă de negoț, iar „jidovii” călătoresc „Cu rabinu’ Între noi,/ Cu trei care d’usturoi” <endnote id="(2)"/>. Într-o pretinsă „anecdotă populară”, culeasă, chipurile, „din gura țăranului nostru român
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fel de medalie, o insignă care Îmi atestă desolidarizarea de infamiile curente, lipsa de răspundere, inocența” <endnote id="(156, p. 383)"/>. Totuși, ordinul nu a fost abrogat pe Întreg teritoriul aflat sub administrație românească. Mai ales În orașele moldovenești și bucovinene (Bacău, Iași, Câmpulung, Botoșani, Cernăuți etc.), evreii au continuat să poarte acest stigmat etnic până În august 1944 <endnote id="(371)"/>. Evident, situația din Transilvania de Nord - aflată din 1940 sub administrație maghiară - a fost complet diferită. La 5 aprilie 1944
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii din Bucovina elaborat la sfârșitul secolului al XIX-lea de folcloristul bucovinean Dimitrie Dan : „Istețimea minții lor [= a evreilor] - notează autorul În 1899 - este bine cunoscută și ei sunt niște calculatori neîntrecuți, cu un spirit speculativ, care se află vecinic În activitate. Pentru Întreprinderi și asociațiuni de speculă sunt ei totdeauna gata
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe care pun În evidență mercantilismul evreilor : „Ovreii, când n-au ce face, numără bani pe degete” sau „Să nu-i rămâi dator evreului” <endnote id="(3, pp. 72-74)"/>. Și În folclorul rutenilor bucovineni sunt dese referiri la legătura evreilor cu banii, după cum rezultă dintr-un roman semnat de Aharon Appelfeld : „Cântam și-i blestemam pe fiii diavolului, ne băteam joc de faptul că la ei totul e numai socoteală, bani, investiție și dobândă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
câini a evreului a devenit proverbială. În paremiologia populară poloneză, un om fricos este „Curajos ca un evreu În fața câinilor” <endnote id="(70, p. 179)"/>. Dar de unde provine cinofobia de care suferă evreii ? La sfârșitul secolului al XIX-lea, folcloristul bucovinean Dimitrie Dan credea că evreul n-ar suferi de o spaimă fizică față de câini, ci de una metafizică. Pentru evreii ortodocși, câinele ar fi un animal impur, asociat lumii de dincolo. Ei nu se pot ruga cu un câine În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l duci Unde-l duci făr’ de papuci Unde-l duci și unde-l muți ? - În iadu unde-s jidovi mulți De-a lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor. Publicând În 1871 această satiră bucovineană, Simeon Florea Marian adaugă următoarea notă de subsol : „Este o superstițiune În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În popor cum că, În «Ziua lungă» a evreilor, dracul trebuie În fiecare an să fure din fiecare sinagogă câte un jidov, pe care-l duce apoi cu sine În Iad, lăsându-i numai papucii În sinagogă” (satiră și credință bucovineană ; <endnote id="2, p. 39"/>). Iată și câteva superstiții, culese În Polonia anilor ’70 și ’80 ai seco lului XX, care se referă doar la legătura dintre „Sărbătoarea colibelor” (Sukot) și ploaie : „Când a Început această sărbătoare, a Început și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale superstiției, rolul de „piază bună” al evreului poate fi jucat, așa cum am văzut, și de alți străini necreștini, cum ar fi turcul sau țiganul („Țiganii, măcar că sunt botezați, ei tot nu sunt de legea noastră” - spune o credință populară bucovineană ; <endnote id="cf. 259, p. 317"/>). Chiar și evreii aveau, se pare, o credință similară. De data aceasta, creștinul era considerat de bun augur, pentru că el Îl atrăgea asupra lui pe Diavol, scăpându-l pe evreu : „Evreii - sună o credință
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii lui Isus. Una dintre ele se referă la obiceiul Înroșirii ouălor de Paști. Iată o versiune bucovineană a acestei legende, culeasă de Simeon Florea Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Zice că Într-o zi, pe când se afla Domnul nostru Iisus Hristos Într-un templu și predica cuvântul lui Dumnezeu, jidovii, cari nu-l puteau suferi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 170)"/>. Sfântul Gheorghe și alți sfinți Un alt motiv mitic destul de uzual este modul În care evreii Îl omoară pe Sfântul Ioan cel Nou : legându-l de „un cal neînvățat [= sălbatic]”. Asemănător se Întâmplă lucrurile Într-o legendă populară bucovineană referitoare la „muncile” Sfântului Gheorghe : „Zice că jidovii aveau foarte mare ciudă pe Sf. Gheorghe, fiindcă era creștin și sfânt. De aceea nu o dată căutară ei toate chipurile și mijloacele, cum ar putea pune mâna pe dânsul ca să-i curme
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștin În armata anticreștinului „Împărat Viclețian [= Dioclețian]” <endnote id="(113, II, p. 298)"/> -, alte aspecte sunt Înlocuite cu clișee. De exemplu, Gheorghe nu este martirizat de romani, ci de jidovi - cei care „l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș cu calul vânăt”, care Îi „bătea pe jidovi” și „nu se Închina la zeii lor” ; de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]