2,408 matches
-
de adaptare la mediul citadin. În fine, după două excursuri consacrate literaturii Bărăganului (Constantin Țoiu, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Mircea Dinescu) și „Olteniei arhetipale” (Marin Sorescu, D. R. Popescu, Adrian Păunescu), criticul revine în „Centru” odată cu „valul al treilea” al bucureștenilor (Petru Popescu, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameșteanu, Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu). Tocmai datorită acestui potențial reducționism își propune U. „să recupereze imagini pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
de autor. În intervalul 1930-1943 i s-au publicat și piese de teatru: Fata ursului (1930), La pragul minunii (1934), Umbra (1935; Premiul Teatrului Național din București) și Demiurgul (1943); două (Fata ursului și Umbra) au fost reprezentate la Naționalul bucureștean. Abia în 1972, în volumul Teatru, va fi editată comedia Gimnastica sentimentală, scrisă în aceeași perioadă și jucată în stagiunea 1969-1970 la Teatrul de Stat din Baia Mare. „Comedia sentimentală” Trandafir agățător, ca și altele nu s-au tipărit antum, nici
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
București, ci și vice-versa, cei din București să vină la Iași, căci dacă conglomerarea tuturor autorităților superioare În Capitală silesc pe provinciali să meargă oricând la București, cei de acolo sunt cu totul apărați de a călca prin provincie, așa că Bucureștenii n-au prilejul să cunoască și să Îndrăgească Iașul și pe Moldoveni și populațiile rămân străine Între ele. Oratorul propune ca Iașul să rămână centrul de știință al României, precum Bucureștii trebuie să rămână centrul politic. Mai cere apoi stabilirea
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt Întâi Ardeleni și pe urmă bucureșteni. Moldovenii, din contra, Întâi se simt bucureșteni și pe urmă... iată că sunt moldoveni” .
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
WienviertelMoravia de Sud" și va conecta 20 de sate permițându-le să-și împărtășească tradițiile în materie de vie și vin cu turiștii cicliști. Rămânând la preferința tot mai mare a europenilor pentru biciclete, pe plan autohnton, din această vară, bucureștenii pasionați de mersul pe două roți își vor putea lăsa bicicletele în rastelele care vor fi instalate la gurile de metrou sau le vor putea transporta în vagoane, la prețul unei călătorii obișnuite. Pentru transport se va aloca un vagon
Eforturi eco internaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Viorica Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1198]
-
au fost înscrise 6 echipe, finala disputându-se între TCR și Sportul Studențesc (9-7). 1934: în Cehoslovacia (Praga) are loc primul turneu în străinătate al unei echipe românești de baschet fost al echipei Juventus. 1934: organizarea primului campionat universitar masculin bucureștean ANEFS - Drept. 1935: Geneva - participăm la primul Campionat European ocupând locul 10, din tot atâtea echipe. 1950: primul campionat național pe care îl câștigă la băieți Metalul 23 August și la fete CSU București. 1955: Campionatul European de la Budapesta - echipa
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
acestă ocazie de a avea bunuri pe care alții nu le aveau, însă după câtva timp călătoria li se părea ceva normal. În comparație cu alte regiuni din România, situația lor era mult mai bună. Dacă putem adăuga o notă personală, pentru bucureșteni, o bună parte din produsele la care cei din Sântana spuneau că aveau acces în mod repetat (mai ales blugi și Coca-Cola) au devenit accesibile doar după 1989. Ceea ce în zona de graniță părea ceva normal în alte zone geografice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aduc bine aminte că am luat cele trei volume ale lui Preda „la pachet” cu Masa umbrelor de Ionel Teodoreanu și cu o carte despre Enola Gay, avionul responsabil cu bomba atomică de la Hiroshima... O strategie alternativă de aprovizionare pentru bucureșteni era mersul în provincie la cumpărături. Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere din afara orașului. Puteai să te duci, de pildă, cu mașina
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu o carte despre Enola Gay, avionul responsabil cu bomba atomică de la Hiroshima... O strategie alternativă de aprovizionare pentru bucureșteni era mersul în provincie la cumpărături. Dacă „provincialii” nu puteau cumpăra din Capitală decât pe bază de buletin (de București), bucureștenilor nu li se cerea buletinul dacă voiau să cumpere din afara orașului. Puteai să te duci, de pildă, cu mașina la Bacău să cumperi carne de pui sau curcani (căci Avicola din localitate funcționa binișor), ba chiar și ghiudem (prima oară
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial caricatură a unui om politic al vremii, apoi „un moș Teacă țivil” -, prototip al bucureșteanului gălăgios și atoateștiutor, surprins în cele mai variate ipostaze. O tentativă de a crea tipuri contemporane reprezentative conțin și „istorioarele cinematografice” de atmosferă caragialescă, avându-l drept erou pe Matache Pisălog, mahalagiu de un grobianism inocent, refugiat la berărie pentru
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
dragoste, întâia noapte de război, I-II, București, 1930; Danton, București, 1931; Transcendentalia, București, 1931; Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, București, 1933; Patul lui Procust, I-II, București, 1933; ed.2, I, București, 1933; Rapid-Constantinopol-Bioram. Simplu itinerar pentru uzul bucureștenilor, București, 1933; Teze și antiteze, București, 1936; ed. îngr. și pref. Aurel Petrescu, București, 1971; Modalitatea estetică a teatrului, București, 1937; Mioara sau Toată lumea e sinceră la douăzeci de ani, București, 1943; Teatru, I-III, București, 1946-1947; Bălcescu, București, 1948
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
schițele din Iarna când e soare. În schimb, nuvela titulară este una dintre cele mai izbutite scrieri ale lui N. Pendularea între aparență și esență este împinsă aici până spre ultima ei limită, aceea dintre viață și moarte. Odată cu Un bucureștean în trecere prin București (1979), scriitorul apare în inedita ipostază de reporter. Observator atent și lucid, el se dovedește și un abil regizor, ce știe să își lase „personajele” să evolueze fără permanenta lui intervenție. Comentariul succint (uneori chiar laconic
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
țăran trece strada (2001), în care comunică în modul cel mai direct cu putință dramele cotidiene care se transformă uneori în adevărate tragedii. SCRIERI: Iarna când e soare, pref. Nicolae Manolescu, București, 1966; Insul (Texte, semne, apocrife), București 1968; Un bucureștean în trecere prin București, pref. Nicolae Dragoș, București, 1979; Amintirile lui Harap Alb. Confabule, București, 1983; Maria de zăpadă, București, 1987; Capcană pentru îngeri, București, 1995; Ora exactă, București, 1996; Un țăran trece strada, București, 2001. Traduceri: F. Iskander, Zodia
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
colaborare cu Adriana Cartejan); Hrant Matevosian, Noi și munții noștri, București, 1986 (în colaborare cu Sergiu Selian și Ludmila Vidrașcu). Repere bibliografice: Balotă, Labirint, 407-411; Damian, Intrarea, 130-134; Stănescu, Cronici, 139-144; Ungheanu, Arhipelag, 176-179; Iorgulescu, Scriitori, 221-223; Nicolae Ulieru, „Un bucureștean în trecere prin București”, RL, 1980, 8; Valentin F. Mihăescu, „Maria de zăpadă”, LCF, 1987, 19; Alexandru Horia, Poeme de zăpadă, LCF, 1988, 12; Dicț. scriit. rom., III, 381-382. D.Gr.
NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288380_a_289709]
-
sursă alimentează impulsul constant spre temperanță și măsură, spre evitarea exceselor, spre opțiunile echilibrate ale căii de mijloc. Urmărind un itinerar spiritual, eseurile oferă radiografii penetrante ale celor două lumi de adopțiune unde s-a format central-europeanul N.: mediul cultural bucureștean privat și public al anilor ’50-’70 și America - o experiență a alterității. Căci stagiul american e în primul rând istoria unei reacții, exact în sensul rezervat conceptului în lucrarea consacrată teoriei secundarului. Ea consemnează răspunsul unei conștiințe transilvane în fața
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Ați putea decide să vă încredeți în propria judecată și să încercați să descifrați semnificațiile comune în urma investigației proprii. Totuși, nu îmi este clar încă ce înseamnă semnificații comune. Sunt, oare, semnificațiile culturale ale ardelenilor exact aceleași cu cele ale bucureștenilor? Se pare că regiunile geografice contează. Oare care este situația cu indivizii dintr-o parte a Clujului comparați cu cei din alte părți? În orașul New Orleans, sunt anumite diferențe culturale între cei din cartierul Uptown (de sus) și Downtown
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Aleksandr Soljenițân), Petru M. Haș (poeți francezi contemporani) și Mircea Ivănescu (din John Berryman). Revista mizează și pe o inspirată cultivare a citatelor reprezentative, extrase din Mihai Eminescu, Jules Michelet, Cartea judecătorilor, Miron Costin ș.a. Ilustrațiile reproduc crochiuri ale artiștilor bucureșteni Ștefan Constantinescu și Cristian Zamfirescu. D.B.
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
află acolo, erau ca niște plăci stricate care repetau aceleași propoziții, ce sunau jalnic În context. În loc să spună: iată, avem acest om care poate să facă asta și asta, vorbea de lucruri care nu Îi interesau pe români și pe bucureșteni În acel moment. Este o criză de adaptare la realitate. Vladimir Tismăneanu: Românii au nevoie În momentul de față de realism politic, de pragmatism, de reconfigurări ideologice, dar nu În sensul ideologiilor tari. Cum spuneam și la conferința la care am
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Război, I, 177-180; Călinescu, Ist.lit. (1941), 881; N. Steinhardt, O mărturie de fidelitate, O, 1981, 44; Mirodan, Dicționar, I, 211-216; Constantin Crișan, Lucian Boz, RL, 1987, 45; Mircea Popa, Un scriitor român în Australia, TR, 1993, 51; Barbu Brezianu, Un bucureștean prea uitat, JL, 1995, 1-4; Cornelia Ștefănescu, Deslușirile d-lui Lucian Boz în literatură, JL, 1995, 1-4; Constantin Crișan, Vitalitatea limbajului critic, JL, 1995, 1-4; Nicolae Florescu, Cu Lucian Boz despre anii literari „30” în observații critice și amintiri, JL
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
ASTALOȘ, George (4.X.1933, București), poet, dramaturg, eseist și traducător. „Bucureștean de origine pură germană”, A. s-a născut în cartierul Hala Traian, „coté jardin”, cum îi place să precizeze. Tatăl poetului, Gustav Astalosch, etnic german din Vatra Dornei, a fost deportat, în 1945, la minele din Donbass, împreună cu alți membri
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
de George Sand. Transpunerile sale dramatice se conformează modei romantice a vremii (intrigi neverosimile, subiecte contorsionate, motivație psihică precară) și manierei vodevilului și comediei franțuzești de atunci. Efortul de a se apropia de realitatea națională se face simțit în localizările Bucureștenii, Ion cucierul, Cimpoiul dracului, Păcatele vechi, Căpitanul negru, Frații din munte (în colaborare cu C. Dimitriade, după romanul scriitorului francez E. Gonzalès, Les Pêcheurs de perles). Autorii selectați erau dintre cei mai cunoscuți comediografi și dramaturgi francezi: Eugène Scribe, Émile
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
-l cu dragoste. Ce are În mod deosebit...?” „Ce nu are...!oftă prelung Tony Pavone dus pe gânduri. Tot ce poți afla mai drăguț, mai pitoresc, apun În fața ospitalității locuitorilor acestui oraș. Pot afirma fără teamă de-a greși, atât bucureștenii precum și locuitorii acestui Întreg teritoriu strămoșesc au În permanență zâmbetul pe buze...! În casa celui mai sărac locuitor ești primit cu bunăvoință, iar ultima bucata de pâine o Împart cu tine, oferind’o cu plăcere! În ce privește preparatele culinare, efectiv, Întrec
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
anchilozat cu nervii puternic zdruncinați. Ajuns În stradă, puse mâna pe câteva pietre și numai luciditatea de moment Îl scuti de alte majore complicații. Având puterea, maiorul Huzum se răzbunase...!! XI VAMPIRII OFICIALI URZESC Strada Știrbei Vodă, este bine cunoscută bucureștenilor ea afișând numele unei familii de domnitori români ai veacului trecut. Nimeni Însă nu poate preciza prin ce minune ori alte considerente i-a rămas numele purtat anterior, neschimbat.Curios! Scurt timp de la acapararea puterii, uzurpatorii au ordonat să fie
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Îi va căpăta Înapoi dacă dovedea de unde Îi are - și, evitase o percheziție ce În mod sigur Îi putea pricinui cine știe ce alte necazuri...! Procedând cu simț de răspundere cei doi excroci jefuiseră populația comițând câteva sute de pătrunderi În locuințele bucureștenilor Însușindu-și peste două sute milioane lei...! Zilele se scurgeau cu Încetinitorul și astfel Tony Pavone pierdu din nou noțiunea timpului. Pentru el nu mai avea importanță dacă-i anul două mii ori treizeci de miii...! Plictiseala Îl aduse Într-o stare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
are conotații mereu negative, dar sună a cineva spăimos și impunător. Nu este tocmai inspirat pentru caricatura nefericită și bâlbâită de Ceaușescu. Între timp au început să apară mărturiile acelor ani. Am în față, de exemplu, volumul Anii 80 și bucureștenii, editat de Muzeul Țăranului Român și publicat la Editura Paideia în 2003. În 2004 a apărut un volum dedicat Vieții cotidiene în comunism, coordonat de Adrian Nicolau, la Editura Polirom, Iași. Termen folosit cu referire la perioada proletcultistă, cea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]