1,960 matches
-
relațiile umane interetnice a fost anterioară dobândirii acestor cunoștințe biologice și genetice și se Înscrie printre mecanismele etnocentriste prezentate ca având o valoare naturală, atât morală, cât și biologică. Dificultățile ce stăteau În calea suprapunerii categoriilor biologice stabilite pe baza bunului-simț și bazate pe observații cel mai adesea exterioare cu datele geneticii contemporane au fost Înlăturate În mare parte de descoperirile recente. Într-adevăr, s-a stabilit o legătură Între caracterele manifestate și cele vehiculate prin gene sau genotipuri. Atunci când doi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că ele pot deveni centrale sau marginale, În funcție de contextele socio-istorice. În plus, deși constituie cunoștințe aproximative, adesea voit caricaturale și distorsionate, ele rămân metode de organizare și de aplicare a anumitor grile de lectură doctrinară și a unor teorii ale bunului-simț colectiv. După Moscovici, reprezentarea psihanalizei, analizată pe baza conținutului articolelor din ziarele comuniste ale anilor ’50, ascundea termeni normativi, reductivi și simplificatori, axați pe ideologia stalinistă comună În epocă și pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tradiției marxiste (Lévinas, 1997). Comunismul stalinist, În ceea ce-l privește, se pretinde legitimat de către Istorie, ca forță oarbă mânată de lupta de clasă, și nu face apel la nici o schemă etologică și biologică, ci pretinde că interpretează sensul evenimentelor, În ciuda bunului-simț, până și În rândurile partizanilor proprii, chemați să justifice virajele, revirimentele și dezastrele. Legitimitatea totalitară, spune Hannah Arendt (Arendt, 2002, p. 816), „aplică legea direct rasei omenești, fără să-și facă griji pentru comportamentul oamenilor”: „Legea Naturii sau cea a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
civilizator. Mai mult, ea vorbește despre frumusețe, igienă, cochetărie, nu de la nivelul unei femei bogate și inaccesibile, ci de la nivelul pe care îl poate atinge absolut orice femeie, chiar și una cu venituri intelectuale. Aici e de găsit ingredientul de bun-simț din toate textele ei: un anumit spirit democratic, ne-elitist în tratarea problemei frumuseții. Dacă un val de cochetărie ar cuprinde România datorită cărții ei, atunci cred că ar trebui să fim cu toții bucuroși. Nici nu vă imaginați ce mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ar putea avea deasupra sigla vreunei mari televiziuni străine. Așadar, cred că e un lucru bun că ea și nu altcineva a ales să facă pasul dinspre showbiz înspre carte. Face față mai mult decât onorabil. Are un soi de bun-simț salvator și o feminitate debordantă, tratată cu multă onestitate, chiar dacă nu până la capăt. Nu e reprezentativă pentru showbiz-ul românesc, și asta e bine. Reprezintă însă un indice interesant și promițător pentru statutul femeii autohtone, pentru o eventuală ridicare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
invidiile, micile gelozii capitale, viața asta care ni se pare atât de trepidantă, dar care, pâna la urmă, este atât de banală, rutina și lipsa timpului pentru a te întâlni regulat la o halbă de bere ne mai permite; în bunul-simț intrat în clandestinitate, ascuns în reviste culturale și colțuri de sate; în amintirile decantate, prăfuite, ascunse în pagini de agende care au ținut loc de jurnale, în geamantanele vechi unde se îngrămădesc sute de nimicuri stocate spre a putrezi mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Valahia nu ne-am pierdut puterea de a critica, de a observa „disfuncționalitățile“ României. Încă nu suntem cu totul afundați în mlaștina valahă (după cum foarte bine o defineai tu). We are still alive and kickin’. Amestecul nostru psihologic, format din bun-simț, civism, acut simț al observației și revoltă în stare pură are putere. Dovadă și aceste câteva zeci de cărți poștale sau jumătăți de foi de hârtie format A4. Noi nu ne-am resemnat să asistăm într-o tăcere vinovată la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
și care se cerea exprimat. Este vorba în aceste pagini de ceva mai mult decât de „simple“ enervări față de zgomotul stradal sau mirosurile din autobuz, de multe ori sunt de-a dreptul exasperări. Principala calitate, rară calitate, a coautorilor este bunul-simț, în sensul lui Alexandru Paleologu. Nu s-au săturat de România, deși ea îi contrariază abundent, n-au exaltările tânărului Cioran, deși furiile nu pot fi evitate, își păstrează ochiul critic și față de orbirile occidentale, nu sunt programatic iconoclaști, doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
noastre, cel împușcat la revoluție, în decembrie 1989, este Nicolae Ceaușescu. Nu știu cum se face, dar nici el nu a părut foarte atras de femei, de petreceri sau de alcool. Singurul gen de beție la care se deda era beția puterii. Bunul-simț îmi spune că astfel de discuții sunt sterile, fiindcă pot continua la nesfârșit. Sunt convins că, în contrapartidă, altcineva ar putea aduce exemple la fel de șocante de dictatori petrecăreți - eventual din America Latină. Doar că așa ceva nu anulează ideea pe care încercam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
competiții dure, purtată în aceiași parametri. Campionul la atletism își dovedește valoarea prin depășirea tuturor celor cu care concurează. Live. Examenul lui e concursul. Iar concursurile elevilor sunt examenele de admitere. Actualul ministru al învățământului sfidează, deopotrivă, liberalismul, logica și bunul-simț. Putem afla notele obținute ca elev și student de către dl Cristian Adomniței? S-ar putea să rezulte, de aici, o explicație simplă pentru întreaga aberație. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Festivalul „George Enescu“ de la distanță Victor ESKENASY Regret, firește, că nu pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
încăpere sumbră, umedă, întunecoasă, am provocat la o partidă de ping-pong pe unica fetișcană beton, sosită din București la dezintoxicare, și m-am lăsat bătut măr în nenumărate seturi. (Între timp, medicul meu curant, om cu umor și cu mult bun-simț, mi-a dat o adeverință scrisă de mână și iscălită, prin care se dovedea că nu sunt nici Andreea Marin, nici Mihai Viteazul, cum a susținut, aducându-mi injurii cu „ba pe pizda mă-tii!“, paznicul cu bulan de la poartă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
SVO. Exemplele sunt numeroase, atât în limba scrisă, cât și (mai ales) în registrul oral: (68) viața oamenilor și, în general, România reală depinde de cu totul alți factori (Ș. Nicolae, Realitatea TV) (69) în care logica, poate chiar și bunul-simț mai rămâne pe acasă din când în când (R. Dumitrescu, Realitatea TV) (70) Canicula, lipsa de hrană și, mai ales, lipsa de medicamente îi face pe pacienți din ce în ce mai agresivi. (Știri, Realitatea TV) În aceste exemple, acordul reflectă anumite preferințe ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care autorul le propune împotriva comunicării tautiste sînt bunu-simț și interpretarea. Bunul simț vine din reflexivitatea asupra vieții cotidiene și din conversația obișnuită cu bîiguielile, hiatusurile și lapsusurile sale care este un dușman "natural" al limbajului artificial. O formă a bunului-simț este ironică "sau, și mai mult, derîderea colectivă, cînd practicile unei societăți răstoarnă schemele mașiniste". Interpretarea, la rîndul ei, este o soluție viabilă în măsura în care operează cu sensurile comune, sedimentate de-a lungul vremii, înrădăcinate în solul tradiției. Ideea autorului este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mai multe comunicări posibile și cel puțin trei reprezentativă, expresivă, confuză tind astăzi să îmbrățișeze universul și se pretinde singura comunicare posibilă. Această comunicare confuză sau, mai bine-zis, generatoare de confuzii, pare periculoasă, ei i se opune o politică a bunului-simț și a interpretării. În ce univers ne aflăm, așadar? Un univers science-fiction, unde mașinile vorbesc și oamenii comunică prin proteze artificial conectate pe circuite anonime? Unde își face loc devoțiunea, iar tehnica îmbracă forma religiei, sacralizează idoli, idola, imagini? Religie
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și oamenii comunică prin proteze artificial conectate pe circuite anonime? Unde își face loc devoțiunea, iar tehnica îmbracă forma religiei, sacralizează idoli, idola, imagini? Religie însoțită de toate ortodoxiile, paradoxurile, heterodoxiile, de secte și clanuri, ba apare chiar fenomenul "excomunicării"? Bunul-simț Am putea să ne mirăm, să ne întrebăm: Dar ce rol joacă toate acestea în viața noastră obișnuită? Găsim aici adevărul relațiilor noastre zilnice? Al discursurilor noastre, al activităților noastre?" Sau încă: "Iată ce ne așteaptă și cum trebuie să
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
joacă toate acestea în viața noastră obișnuită? Găsim aici adevărul relațiilor noastre zilnice? Al discursurilor noastre, al activităților noastre?" Sau încă: "Iată ce ne așteaptă și cum trebuie să ne pregătim? Să refuzăm?" Interogații pe care, oricum le-am lua, "bunul-simț" le ocolește. Trecînd dincolo de ele. Care, bun simț, la fel de bine, lasă să se audă o notă discordantă în concertul înregistrat al teologilor comunicării. A văzut și altele din acestea. Obiectele tehnice sînt integrate, în măsura utilității lor, pentru a facilita
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sînt integrate, în măsura utilității lor, pentru a facilita viața. Dar sînt obiecte lipsite de valoare din momentul în care sînt prezentate drept gadgeturi, semne de modă sau efecte perverse. În acest sens, Mon Oncle, de Tati, ilustrează destul de bine "bunul-simț", incluzînd aici aspectul său arhaic, paseist. Ironia este, de asemenea, un mod de exprimare a bunului-simț. Ironia sau, și mai bine, deriziunea colectivă, cînd practicile unei societăți răstoarnă schemele mașiniste. Ce să spunem despre Italienii din Sud, în locuințele populare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
din momentul în care sînt prezentate drept gadgeturi, semne de modă sau efecte perverse. În acest sens, Mon Oncle, de Tati, ilustrează destul de bine "bunul-simț", incluzînd aici aspectul său arhaic, paseist. Ironia este, de asemenea, un mod de exprimare a bunului-simț. Ironia sau, și mai bine, deriziunea colectivă, cînd practicile unei societăți răstoarnă schemele mașiniste. Ce să spunem despre Italienii din Sud, în locuințele populare, care au adesea două posturi de televiziune și două posturi de radio de familie și care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
una dintre cele mai catastrofice utopii umane: o „altă” societate, În care oamenii să nu se mulțumească cu egalitatea În fața justiției și administrației, care era marea victorie a enciclopediștilor și revoluționarilor francezi, avându-l ca mentor pe J.J. Rousseau, „descoperitorul bunului-simț” și al dreptului natural; nu, Karl Marx „visa” o „altă societate”, care să forjeze „omul nou”, un individ debarasat de instinctele și reflexele sale fundamentale, create și Întărite Într-o evoluție de mii de ani de viață socială. Și, mai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
guvernată de câțiva „guru” sau maîtres à penser și, În lipsa lor, doar de unele „celebrități”; o lume În care funcționează alte legi, diferite nu numai de legile firești ale unei comunități specifice, bresle etc., dar uneori diferite și de legile bunului-simț! De fapt, În lumea creației, mai ales printre cei aflați la primele trepte ale afirmării, ale succesului, domnește o anume amoralitate, pe care, bineînțeles, nici unul dintre teoreticienii genului nu o vor accepta sau recunoaște. Amoralitatea descrisă, primul, de Nietzsche, În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vroind, spre iritarea oamenilor, dar și a Vaticanului, În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, să cucerească Ierusalimul - don Ignatio de Loyola. Amoralitatea (a nu se confunda cu imoralitatea!Ă transcende, cum spuneam, unele legi și reflexe ale bunului-simț, burghez sau nu, Îndemnându-l pe „emul”, cel care-și fixează, cu o ambiție ce trădează voința de a Înfăptui un lucru ieșit din comun sau un destin de excepție, să sacrifice totul sau aproape totul În vederea unui singur scop
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
te Învață nimeni, dar, dacă ai atunci, la Început, la debut și chiar Înainte de debut, curiozitatea să afli legile sau normele care domnesc În această „lume”, În „imperiul literelor!, ți se va răspunde cu câteva fraze pline de clișee de bun-simț și, dacă instinctul tău nu te va Îndemna altfel, vei produce nu puține gafe și chiar erori grave la Începutul carierei sau chiar de-a lungul ei. Cunosc nu puține cazuri de autori Înzestrați care ar fi meritat o altă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ei. Cunosc nu puține cazuri de autori Înzestrați care ar fi meritat o altă soartă dacă nu ar fi făcut, uneori cu insistență, erori de judecată psihologică, socială sau de comportament, lăsându-se ghidați, sărmanii de ei, de regulile de bun-simț deprinse În familie sau de pe băncile școlii. Una dintre acestea este, de exemplu, că talentul, „talentul veritabil” cum se spune (nimeni nu știe exact În lumea Înalt profesională a literelor, a creației, ce vrea să Însemne cu exactitate această sintagmă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Banul, valorile materiale, ca și „artele” care le servesc, inclusiv politica, s-au instalat cu un aplomb nemaivăzut În fruntea „valorilor” noastre, mediile de informare, chiar și cele susținute de stat, le acordă se pare o preeminență ce desfide adeseori bunul-simț și orice raportare la tradiția veche sau modernă națională. Dar, se pare, nu numai conceptul de valoare luptă azi, aproape În Întreaga lume civilizată, contra celui de succes - succesul văzut, Încă o dată, În forma cea mai imediată, brutală, a banului
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Dacă În medievalitatea timpurie „iraționalul” - ceea ce se Înțelegea atunci prin această noțiune (un amestec de practici „vrăjitorești”, dar și preceptele Înalte, extrem de autoritare ale bisericiiă - avea, o știm, prevalență În fața „raționalului” În care „credeau” mai ales cohortele de oameni de bun-simț, alchimiștii vremii - ei Înșiși Învăluiți În credințe fantaste vizând rezultate dincolo de puterile chimiei! - etc., știința, cercetarea fundamentală, aliată cu tehnica, a făcut apoi, În secole, pași mari În lupta cunoscută și nu rareori dramatică Împotriva fanaticilor Bisericii, credincioși sau ariviști
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]