3,562 matches
-
le pe cele mai importante: Distanța publică este aceea de la care sunt ținute discursuri. Pentru a putea fi văzut și auzit, cel care vorbește trebuie să se urce pe o scenă, la o tribună sau pur și simplu pe niște butoaie, așa cum fac unii cetățeni ai Londrei prin Hyde Park atunci când vor să fie băgați în seamă. Distanța socială este aceea de la care poți vedea fața celui ce-ți vorbește și poți studia detaliile limbajului său nonverbal, astfel încât să-ți poți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
prostie a lui Rică Venturiano. Acesta din urmă este un ziarist demagog și ignorant, care produce un comic irezistibil. Marea scenă a lui Rică Venturiano este aceea din actul II, când reintră pe fereastră, după urmărire. Venturiano apare direct din butoiul cu ciment în care s-a ascuns de frica urmăritorilor, puțin feștelit în costumul său de dandy de mahala. Limbajul personajului hrănește comicul, aducându-l la un nivel la care nu reușește nici un alt erou al piesei, nici Zița, nici
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
și numărul 9 își are echivalentul în eroarea lui Leonida atunci când este convins că este urmărit de reacțiune sau în răvașele pierdute și regăsite din O scrisoare pierdută și chiar din D-ale carnavalului. De asemenea, urmărirea lui Rică și butoiul în care se ascunde fac parte din același lanț ca și pregătirile celor doi bătrâni. Totuși, creatorul clasicizant de tipuri subordonează mereu comicul de situație celui de caracter. Încurcăturile fac mai vizibil dezacordul dintre pretenție și realitate. Această a doua
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
coadă, de rât (cu o sfoară în jurul botului), în ciuda tuturor protestelor și țipetelor, și avea să fie dus la abator : acolo, cum-necum, aveau să-l ridice, să-l imobilizeze, să-l înjunghie, și asta pe câteva scânduri sprijinite pe două butoaie. Aduceți ligheanul mai aproape! Când simt că vine clipa, fug în celălalt capăt de sat, mă afund în câmp, ca să nu-i aud țipetele (binecunoscutul țipăt al porcului înjunghiat). Degeaba! Sunt atât de sfâșietoare, încât le auzi de la kilometri distanță
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
scrisori furate"), a "teoriilor" filozofice vizavi de "impulsul perversității", a experimentelor mesmerice (între care se distinge grotesca povestire The Facts in the Case of Mr. Valdemar/ Faptele în cazul domnului Valdemar) sau a diversiunilor narative din The Cask of Amontillado/Butoiul de Amontillado (proză focalizată pe rivalitatea religioasă dintre un catolic și un francmason doar în aparență aparență generată de mistificările naratorului -, în realitate o alegorie despre executarea unui mason trădător), The Tell-Tale Heart/Inima destăinuitoare și The Balck Cat/ Pisica
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unui tribunal pregătit să dea verdictul acuzației de crimă cu premeditare. Jocul narativ este, prin urmare, unul ipocrit, mistificator sau chiar diversionist, iar textul care îl face posibil aparține, de aceea, aceluiași spațiu criptic, ca și The Cask of Amontillado/ Butoiul de Amontillado, The Black Cat/ Pisica neagră ori The Fall of the House of Usher/Prăbușirea Casei Usher. Fișa clinică naturalistă prezentată ipocrit de eroul din The Tell-Tale Heart, va fi înlocuită, în The Black Cat, de o întreagă dezbatere
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
două cicluri elegiace inspirate de moartea mamei si, respectiv, moartea tatălui poetului. Ambele au un caracter confesiv și contemplativ. Titlul celui dintîi trimite la anticul Diogene care căuta, simbolic, cu felinarul, un om onest printre semeni, acceptîndu-și mai apoi, în butoiul legendar, eșecul (extrapolînd, poetul nu mai regăsește virtuțile clasice în lumea prezentului). În cel de-al doilea (inspirat, cum spuneam, de moartea tatălui Patrick), exercițiul intertextual și simbolizant devine și mai evident, referințele la Virgil și Dante marcînd construcția cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul și ți-a șoptit să umpli sticla numai pe jumătate... Ba eu cred că îngerul mi-a șoptit, preacuvioase, răspunse Chiril amestecând smerenia cu nițică supărare. Eu am voit să pun numai în paharul sfinției voastre și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din 1944: Sunt bolnav de Nietzsche. Ce om! Ce disperare să nu fii decît ființa jalnică care ești. Singura scuză a omului de litere este suferința sa, renunțarea la "onoruri". Aș vrea ca, înainte de a muri, să dau foc la butoaiele cu pulbere din pivnițele Institutului. Nebunia finală, ce refugiu superior în fața senilității ce amenință oficiile! Și misterul lui Iisus pentru Nietzsche: faptul că o anume negație valorează mai mult decît anumite idolatrii! Că unele refuzuri sunt semne ale unei iubiri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ăia gazele de la ruși, la două baniți de ani după război," îi spuse în gând. "Escavatoristul ăla blond te-a făcut", mai preciză zâmbind duios. Dinspre bucătărie veni, șonticăind, Sighirtău, văr bun cu Soporan. Abia mergea. Se răsturnase vara trecută butoiul cu vin peste el și-i stâlcise picioarele. Mergea împleticit, ca paraliticul de bătea clopotul la biserică. - Iertați, părinte, oftă Sighirtău. S-a aprins neamurile toate de la devideul ăla și Milică se dă tare. Poate e mai bine să mai
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
d-ăia te-a crescut pă tine, dacă te arde să știi. - Ce zici, bre? Cu care bani? se repezi fata veterinarei. Adică mata crezi că mama a făcut ce spui c-a făcut? }i-a luat Dumnezeu mințile de la butoiul ăla, de nu te-a omorât cum trebuia și-acu' vă bateți joc de mama. Neam de calici și de hoți și uită-te unde a ajuns să spună de mama. Comuniști și securiști de nu vă mai astâmpără nimenea
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
un aur topit se aduna în troiene, în dune peste dunăre și în parcurile de jos. Îmi intrase în cap s-o strâng, s-o pun în găleată, s-o car acasă, în pivniță, să umplu cu ea unul din butoaiele tatei și s-o scot când o să avem nevoie, iarna, când ne era frig, sau seara, când se defecta dinamul de la uzina electrică și ni se lua curentul.
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
cu fâțe și baboi - și nu cum este acum groapa de gunoi a comunei; visez o localitate fără hoți, cu oamenii trăind În armonie și pace! Nu râdeți - repet - fără hoți! Cine nu știe că străbunii noștri lăsau vinul În butoaie pe deal, În așa numitele căsoaie, neîncuiate. Oricine putea să bea pe săturate, dar nimeni nu fura vin niciodată. De ce nu am ”deveni ce am fost, ba chiar mult mai mult”? Amărăștenii mei nici nu-și imaginează cât de norocoși
De ce mă întorc la Amărăşti. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
ori cu SUA (cazul Iugoslaviei lui Tito). Separarea Slovaciei de Cehia, mișcările de secesiune ale republicilor Federației Iugoslave au culminat cu proclamarea autonomiei regiunii sârbești Kosovo de către albanezii ajunși majoritari acolo. Sud-estul Europei a redevenit în anii '90 nu numai "butoiul cu pulbere" al Europei, dar și regiunea cu cele mai grave probleme naționale, umanitare și culturale, pentru rezolvarea cărora Consiliul ONU de Securitate a hotărât intervenția forțelor NATO. În acest cadru nou apărut s-a înscris și România, legată de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
una plapumă de lână - lei 2500; una pereche de ghete bărbătești - 1500; un costum haine lână bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare, cu tot cu chiupul pentru borș, paguba cinstitului veteran era de 17400 de lei. Un fleac față de ce vor declara pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la suma de 120.000 de lei următoarele bunuri pierdute în bombardamentul din ziua de joi, 26 iunie: „...una magazie compusă din grajd de vite și pentru păsări, pod mare pentru porumb, bucătărie de vară servind și pentru depozitat cereale, butoaie și alte ustensile necesare gospodăriei; cantitatea de circa 3000 kgr. porumb bătut și nebătut care a căzut și s’a amestecat cu pământul în groapa produsă de bomba din avion; un closet de scândură cu acoperiș de tablă precum și gardul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-l foloseau la deplasările pe la cercurile culturale din alte sate, la lecțiile pentru gradele didactice, sau la diversele manifestări de la județ. Mai era în curte un beci adânc, cu pereți și trepte din dale de stejar, în care se păstrau butoaiele cu vin sau cu murături, precum și cartofii sau conservele de legume și fructe. Fiecare țăran avea un porc pe care-l sacrifica la Crăciun dar și câte o curte de păsări. Ei bine, toate acestea au dispărut în special după
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lui Platon, a descoperit cele trei faimoase legi ale mișcării planetare încercând să înscrie cele 5 solide regulate ale lui Platon pe orbitele planetelor. Puțini știu, însă, că titlul uneia dintre cărțile substanțiale ale lui Kepler era Despre calculul volumului butoaielor, cu alte cuvinte, în limbajul perioadei următoare, un tratat despre calculul integral. Și mai puțini își dau seama de rolul lui Galileo și al elevilor săi în dezvoltarea timpurie a calculului, sau de contribuția lui Kepler la studiul proceselor infinite
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
este foarte bine ilustrată în incipitul Educației sentimentale a lui Flaubert: (44) La 15 septembrie 1840, către orele șase de dimineață, La Ville-de-Montereau, gata de plecare, scotea vîrtejuri groase de fum în fața cheiului Saint-Bernard. Oamenii soseau cu sufletul la gură; butoaie mari, cabluri, coșuri cu albituri împiedicau circulația; marinarii nu răspundeau nimănui; oamenii se izbeau unii de alții; coletele urcau între cele două tambururi și gălăgia se topea în fîsîitul aburilor care, ieșind printre plăcile de tablă, înfășurau totul într-o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Tomiță). Cutremurul din 1977 aici nu s-a prea cunoscut. În toamna lui 1944 au năvălit rușii infanteriști, fără număr peste dealuri dinspre Bârlad Căbești, și în Giurgioana unde au împușcat oameni (pe Mihai Păncescu din Răcușana) dar și toate butoaiele cu vin, au snopit în bătaie oameni din sat, cerând „pimadeli” (roșii) și „hleb” (pâine) furând vite, păsări, alimente, siluind femei și speriind de moarte copiii. Mai aveau ceva până la Berlină Ca în toată țara, a venit colectivizarea și în
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
circa 300 m. de casă sub un nuc, în porumbul des și mare. Trupe dezlănțuite au urcat și pe la Răcușana în zorii zilei, pe întuneric și în Giurgioana pătrunzând și în bătătura noastră unde în grajd, erau vite și câteva butoaie cu vin, leau descoperit, și-au tras inclusiv cu mitraliera, în ele, și s-au repezit să bea. Vasile Marin a vrut să vadă ce fac și să-și apere averea dar l-au prins, și în câteva minute exclamând
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
borșurile cu carne de porc afumată, la care tata mânca vreo doi ardei iuți, de-l gâdila după ureche, încât se înroșea la față și vesel, nevoie mare, stingea usturimea cu câte un păhărel de vin rece, scos atunci din butoiul cu canea făcută de el! Eu eram mic, nu știam aceste gusturi, dar le-am aflat mai târziu, acum, la deplina maturitate. Ce bun mai era! Dar aluatul de cozonaci frământat de tata! Tata construise în curte un cuptor. Coceau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne de esență tare, să fie pentru un an întreg; punea la murat varză, harbuji, castraveți și pătlăgele, toate în butoaie pregătite de tata din timp. Parcă-l aud pe tata: - Aglăiță hăi, ia urcă tu în pod, că ești mai sprintenă și taie o felie de jambon, groasă așa, cam cât degetul ista mare al meu. Și adă și un
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dincolo de glezne. Câte odată alunecam cu ambele picioare și cădeam pe spate, gălețile se trânteau de sol în răspăr și dacă nu ploua, tot murat ajungeam acasă. Ajuns în fața ușii, lăsam gălețile jos și în timp ce mă spălam de noroi din butoiul cu apă de ploaie, Zorel, câinele nostru, apuca să linchească liniștit dintr-o găleată. Dacă nu vedea mama, mă făceam că nu văd nici eu, căci altfel trebuia să repet distracția cu expediția până în capătul uliții. Câteodată, când era de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apuca să linchească liniștit dintr-o găleată. Dacă nu vedea mama, mă făceam că nu văd nici eu, căci altfel trebuia să repet distracția cu expediția până în capătul uliții. Câteodată, când era de udat legumele și apa de ploaie din butoaie era pe sfârșite, făceam cu jugul la cișmea și zece, cincisprezece drumuri. Mă dureau umerii, dar tăceam și făceam treaba comandată, altfel nu se putea. Și nu știu cum se întâmpla că mai tot timpul rămâneam fără apă spre seară sau chiar
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]