5,695 matches
-
a latul ei, Frumusețea și-a țesut sufletul din mireasma diafană a Naturii plină de sărbătoare și din șiragul de stele ce poleiește bolta albastră de Voroneț, se rostogolește ca-ntr-o îmbrățișare însetată de Dor, Cântarea lor, ca o Cântare a Cântărilor - Icoană a tuturor celor înflăcărați de văpaia focului din inima lor. Toți îndrăgostiții cuminecați din potirul cu dor și logodiți cu anafura frumuseții pure sunt Mirii iubirii dragostei lor. În Țara în care de peste veacuri, „Codru-i frate
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
ei, Frumusețea și-a țesut sufletul din mireasma diafană a Naturii plină de sărbătoare și din șiragul de stele ce poleiește bolta albastră de Voroneț, se rostogolește ca-ntr-o îmbrățișare însetată de Dor, Cântarea lor, ca o Cântare a Cântărilor - Icoană a tuturor celor înflăcărați de văpaia focului din inima lor. Toți îndrăgostiții cuminecați din potirul cu dor și logodiți cu anafura frumuseții pure sunt Mirii iubirii dragostei lor. În Țara în care de peste veacuri, „Codru-i frate cu Românul
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
care face din fiecare bărbat îndrăgostit un poet sublim. În fiecare Rugă aprinsă de har sunt Psalmii de lumină ai Fecioarei, Psalmii de Dor ai Femeii și Psalmii de jertfă ai Mamei. În Focul fiecărei Femei se aprind de lumina cântării dealurile și câmpiile, munții și izvoarele, doinele și baladele, cerul și pământul, soarele și stelele, luceafărul și dragobetele. În Dorul fiecărei Mame se întrupează Cuvântul lui Dumnezeu, se oglindește frumusețea Fecioarei Maria, se cuminecă Sfinții Neamului, se înfașă toate graiurile
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
și dorința ta va rodi. Vei avea fiorul de a-l săruta și fiorul tău va fi ca Zorii dimineții. Vei avea plăcerea de a-l atinge și atingerea te va înnobila. Vei avea bucuria de a-i cânta și cântarea te va înălța. Vei avea credința de a-l mărturisii și credința te va înnoi. Vei avea nădejdea de a-l înțelege și nădejdea te va lumina . Vei avea dragostea de a-l iubi și dragostea te va face frumos
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Fiul Său. Credința cumpănită în el cu întreaga frumusețe a costumului popular național, a cântecului, jocului, bejeniilor, datinilor și obiceiurilor precreștine, are caracterul unui suflet îndumnezeit și blazonul divin al Națiunii primordiale. În Tradiția multimilenară se evocă fiorul, vibrația, îmbrățișarea, cântarea, frumusețea, prietenia, dragostea, desăvârșirea. În geometria ornamentală a portului național, Dragobetele, surprinde permanența creației sufletului românesc, care sub fascinația muzicii populare, devine o entitate cosmică de armonie, de înțelepciune, de sublim. Portul național înnobilat de încântare, transcende sufletul într-o
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
un glas care te cheamă, care te strigă din adâncul ființei tale, din strădufundurile diafane ale Națiunii ancestrale. Elementele Frumosului - Dacoromân au fost pre-create în COSTUMUL POPULAR, plin de grație și splendoare în care s-a întrupat întreaga Natură cu cântarea cerească și jocul vrăjit al sublimului. Priviți ROMÂNUL, ca un sunet celest în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
în marea- muzică a lumii serafice și veți vedea că provoacă cosmic, revelația comuniunii, ca o Simfonie a tuturor armoniilor, ca o sacrosantă Liturghie a Învierii hristice. Ce făgăduință ademenitoare pentru setea de cunoaștere și de împlinire a Frumosului dumnezeiesc! CÂNTAREA POPULARĂ - TEZAURUL FOLCLORIC e fiorul întâlnirii, focul ceresc, romanța tinereții, surâsul serafic, legănarea mamei, zâmbetul heruvimic, rapsodia harului, duioșia tatălui, mângâierea lui Dumnezeu, îmbrățișarea celui drag, sărutul frumuseții, admirabilul joc al trăirii, matricea omenirii, izvorul dorului, dragostea diafană a iubirii
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
de a întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul, cântecul, portul, muzica, urătura, chiotul, fiorul
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se inspiră din el. Destinul său este iubire din iubire născut, împlinit în iubire, renăscut. Cuvântul, cântecul, portul, muzica, urătura, chiotul, fiorul, dorul, s-
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
și prin muzică populară autentică. CREDINTA și CANTAREA sunt esențiale și înălțătoare. Doar DRAGOSTEA este dumnezeiască. Sufletul dacoromânului își deschide izvoarele din FRUMUSEȚEA nemărginirii Martirului și Sfântului. DACOROMÂNUL are atâta frumusețe câtă muzică are în suflet. Are atâta suflet câtă cântare se cuprinde într-însul. Muzica sufletului său este adorarea pentru Hristos, iubirea de Neam și venerația de Mamă. DRAGOBETELE este mugurul credinței îmbobocit în mireasma nădejdii de astăzi și fructul iubirii de mâine. Timpul IUBIRII este veșnicia DRAGOSTEI! Românul iubește
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Dacoromânul - DRAGOBETE se primenește în prinosul ființei sale cosmice: Câtă omenie atâta tradiție, Câtă tradiție atâta credință, Câtă credință atâta morală, Câtă morală atâta înțelepciune , Câtă înțelepciune atâta lumină, Câtă lumină atâta poezie, Câtă poezie atâta muzică, Câtă muzică atâta cântare, Câtă cântare atâta sublim, Cât sublim atâta savoare, Câtă savoare atâta splendoare, Câtă splendoare atâta iubire, Câtă iubire atâta dragoste Câtă dragoste atâta sfințenie, Câtă sfințenie atâta Frumusețe, Câtă frumusețe atâta veșnicie, Câtă veșnicie atâta dumnezeire, Câtă dumnezeire atâta Dragobete
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
se primenește în prinosul ființei sale cosmice: Câtă omenie atâta tradiție, Câtă tradiție atâta credință, Câtă credință atâta morală, Câtă morală atâta înțelepciune , Câtă înțelepciune atâta lumină, Câtă lumină atâta poezie, Câtă poezie atâta muzică, Câtă muzică atâta cântare, Câtă cântare atâta sublim, Cât sublim atâta savoare, Câtă savoare atâta splendoare, Câtă splendoare atâta iubire, Câtă iubire atâta dragoste Câtă dragoste atâta sfințenie, Câtă sfințenie atâta Frumusețe, Câtă frumusețe atâta veșnicie, Câtă veșnicie atâta dumnezeire, Câtă dumnezeire atâta Dragobete! Amin întru
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
Zideaun în vechime desfătătoare Lăcașuri de-nchinare, altare solare! Noi - asemeni lor -cei mai aproape De lumină, de soare să fim ! Acolo, în mânăstirile cu cimitire (În care este lăsat trupul- amintire) Clădite aproape de castelele de nori În care se aud angelice cântări Închinate cu dragoste, cu smerenie Cu evlavie, la utrenie și vecernie Dumnezeului nevăzut din înălțimi Duhului Sfânt, Fiului, Sfintei Treimi Iubire, cheamă-ne să fim Mai aproape de Soare, Lumină să devenim! Referință Bibliografică: Iubire pentru Dumnezeu / Elena Armenescu : Confluențe Literare
IUBIRE PENTRU DUMNEZEU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347738_a_349067]
-
de Matematică-Fizică nr.1, din Onești, prima pe liste, la admitere, cu nota 9,95. Participantă la Festivalul regional „Retorta de cristal” (1984), câștigă în timpul liceului Premiul I, iar înainte să împlinească paisprezece ani intră în faza națională a concursului „Cântarea României” de la Focșani. Aici și acum este intersecția drumurilor vieții Loredanei. E remarcată de Dumitru Moroșanu și Jolt Kerestely, care au chemat-o la București pentru preselecția concursului „Steaua fără nume”. Neavând însă vârsta minimă acceptată prin regulament, care era
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
memoriei, muza asimilării prin amintire, este totodată muza libertății spirituale: “ Zboară și acum spre Curtea regală a cerurilor/ Cu veșmântul verde, hrănit din somnul florilor./ Eliberează prințesele cu odăjdii roșii. Mestecând culoarea/ Portocalie a zorilor, Gânditorul ne străfulgeră și azi, Cântarea.“( Gânditorul). Acesta, Gânditorul, este simbolul memoriei și amintirii ce absoarbe în el arta trecută, tradiția dar și pe cea contemporană, precum și îndrăzneala noii experimentări a acelor formule extraordinare care se opun formei, constituie aceeași activitate a spiritului, “ Ce are puterea
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361919_a_363248]
-
Onoare a Municipiului Salonta”) a fost dirijată de Teofil Marișcaș și a interpretat, alături de corurile bisericilor română și maghiară, imnuri creștine emoționante care au oferit spectatorilor, prin vibrația divină a sunetelor și a versurilor, bucuria și pacea Pogorârii Duhului Sfânt. Cântările comune au fost coordonate de fr. Ionel Miheș, fr. Vasile Moisi, fr. Andrei Crețu, fr. Daniel Olcean (pian), fr. Daniel Marișcaș (trompetă), împreună cu frații maghiari. Chemarea la darul mântuirii oferit tuturor oamenilor de Dumnezeu Tatăl prin jertfa biruitoare a Fiului
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
Onoare a Municipiului Salonta”) a fost dirijată de Teofil Marișcaș și a interpretat, alături de corurile bisericilor română și maghiară, imnuri creștine emoționante care au oferit spectatorilor, prin vibrația divină a sunetelor și a versurilor, bucuria și pacea Pogorârii Duhului Sfânt. Cântările comune au fost coordonate de fr. Ionel Miheș, fr. Vasile Moisi, fr. Andrei Crețu, fr. Daniel Olcean (pian), fr. Daniel Marișcaș (trompetă), împreună cu frații maghiari.Chemarea la darul mântuirii oferit tuturor oamenilor de Dumnezeu Tatăl prin jertfa biruitoare a Fiului
SUNET DE RUSALII ÎN INIMA SALONTEI MARI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361994_a_363323]
-
prin muzica creștină. Alături de Biserica Baptistă Emanuel din Tinca, păstrorită de fratele Dorin Simu, Misiunea creștină de Evanghelizare a Orchestrei de Mandoline Eurostrings din Salonta și-a propus ca în fiecare an să răspândească Evanghelia în România și Europa prin cântări de mandoline. Anul acesta am dus Vestea cea Bună a Evangheliei Domnului Isus Hristos în orașele Timișoara, Cluj Napoca și în zona de est a Ungariei iar în această vară, cu ajutorul lui Dumnezeu, Îl vom sluji pe Domnul nostru Isus Hristos prin noi
MUZICA CREŞTINĂ PRIMEŞTE MEDALIA ORAŞULUI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362020_a_363349]
-
mai târziu a scris "Codul bunelor maniere", și căreia îi port un deosebit respect. Domnia ei a văzut mai mult în mine și m-a încurajat să particip și la concursuri de interpretare a poeziei. Respectiv, am fost trimisă la Cântarea României, unde, neștiind că tematica trebuie să fie patriotică, m-am prezentat cu poezia "Doi Cocoși", scrisă de George Topârceanu... Atunci am înteles că artistul din mine are șanse de afirmare dar nu în vremuri cu o astfel de încărcare
MIRELA STANCU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362034_a_363363]
-
afirma că scopul adevăratului călugăr este de a lepăda toate grijile lumești, de a râvni către o viață duhovnicească eliberată de patimi întocmai cu cea a îngerilor și de a se elibera de grijile trupului astfel încât întreaga ființă se dăruiește cântării imnurilor de slavă lui Dumnezeu. Monahismul este acea albie pe care a rânduit-o Dumnezeu în Biserică pentru cei chemați să îndeplinească chemarea cea mai înaltă despre care vorbește Sfântul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni 7, 8-34. În ce privește
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
animale, la aflarea veștii Nașterii Domnului: “ „Florile dalbe“, „Flori de măr „florile între flori“ se reînnoiesc în fiecare an în mersul colindelor, căci și ele au așteptat nașterea Copilului Sfânt-Regele Lumii. Astfel, în Armonia Divină stabilită între Cer și Pământ, Cântarea îngerilor, ce vestesc Lumina Lumii, se răsfrânge în colind ca o revărsare de har ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
visele și așteptarea. Norii ne-aduc necontenit o veste - Ei străbat încet, un drum ce se isprăvește Doar când în ochi și în suflet ni se stinge lent, mirarea Că iarna, ploaia-și preface-n fulgi din vată de zahăr cântarea. Corina Diamanta Lupu București 27 septembrie 2012 Referință Bibliografică: POVESTEA NORILOR / Corina Diamanta Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 636, Anul II, 27 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Diamanta Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POVESTEA NORILOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365822_a_367151]
-
lume. Mă cheamă dorul nebun, Plecat cu tolba plină de îndemnuri, Să m-aduca acasă, După drumuri lungi și întortocheate, Numarandu-mi pașii apăsați și greoi, Scurtand-mi potecile, oprindu-mi alergarea neobosita. Mă cheamă vântul ștrengar, Ce-mi fredonează cântarea vieții Și-a locurilor ce-am lăsat. Mă cheamă părinții, S-ajung la căsuța din vale, Unde timpul curge nepăsător, Unde viața își pictează pânză grăbit, Unde povestea mea și-a lor se scrie încă... Referință Bibliografica: Acasă / Eleonora Stoicescu
ACASA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365889_a_367218]
-
-n astru Ascunsă-i secunda de neclintit. Înainte e drumul și colo în zare, Se vede o mare de sfinți așteptând. Acolo e locul unde timpul nu moare Și este cerul de ei locuit. Râul murmură-n tăcere o rugă, Cântări de odihnă înalță mereu, Sufletu-mi curge ca-ntr-o clepsidră Pe care Stăpân e doar Dumnezeu. Meditație Sub nimbul zilei mai copleșitor Noian de gânduri în suflet îmi adie Ca vântul verii printre flori de tei, Înmiresmând întreaga mea
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
ascultă. Precum nici dragostea cea mare nu se încearcă, nu se depozitează ci se trăiește pe loc! Epicul haiducesc, eroic, epicul satiric, despre trândăvie, beție, prostie, recitativul melodic, stilul declamat, doina, balada, cântecele bătrânești, de legendă, de tradiție, lumești, înveselitoare, cântări cu strigături... firul de poveste al unei mari varietăți de genuri și teme nu l-a lăsat indiferent pe Constantin Enceanu. Întinderea și valoarea repertoriului acestui cântăreț oltean nu sunt măsurabile. Doar drumul lor, pentru că e scurt, mergând direct la
CONSTANTIN ENCEANU. SPRE PROFUNZIMEA ŞI CULOAREA DRAGOSTEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365956_a_367285]