1,848 matches
-
meu, să știți că în cea mai mare parte au fost redactate de el, de Eusebiu"674), iar în planul uman, regăsirea iubirii pentru Euridice și recunoașterea lui Laurian ca fiu. Înțelegerea mesajului pe care i-l transmit cele două călăuze în dificilul proces al anamnezei, Laurian și Niculina, coincide cu alegerea numărului trandafirilor. Marta Petreu consideră că nouăsprezece este semnul morții la Eliade, semnificație care se descifrează în registrul cosmologic, în marele joc cosmic dintre viață și moarte (un alt
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 198. 628 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 212. 629 Christian Ionescu, op. cit., p. 209. Doina Ruști, în op. cit., p. 103, o opune pe Melania (cea neagră), care îl conduce pe Antim spre moarte, Letiției (care în latină înseamnă frumusețe, veselie), călăuza lui după intrarea în oglindă. 630 Mircea Eliade, op. cit., p. 33. 631 Eugen Simion, op. cit., p. 295. 632 Mircea Eliade, op. cit., p. 7. 633 Ibidem, p. 8. 634 Ibidem, p. 11. 635 Ibidem, p. 22. 636 Ibidem. 637 Mircea Eliade
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
își va fi resimțit în toată irefutabila-i evidență deficitul extrem de ființă și îi va fi sucombat neviolent, străpuns de el ca de-o trestie întunecată și iute crescătoare înăuntru-i. Ca și cum eroul nu ar fi fost decât portarul și călăuza către un alt labirint, a cărui intrare ar fi putut fi ratată refuzând ospitalitatea acelei primiri în stil, ieșită oportun în întâmpinarea victimei. Între putativa adormire sfidătoare a lui Tezeu alături de Minotaur și manevra de supremă finețe tauromahică numită recibir
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
2005). Volumul, organizat tematic, are patru secțiuni: „Ocultism și harababură”; „Puterea la români”; „trădare și cinism”; „Caritasul politic și politica teroarei”. În interiorul fiecărei secțiuni temele se grupează În jurul unei idei centrale: „Generația fără aripi”, „«Disidența» tovarășilor”, „«Consens» În democrația populară”, „«Călăuze» În democrația originală”, „Asaltul șchiop al Europei”, „țara, Înainte și după «dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu Buzinschi sunt, de fapt, diagnostice tăioase, disecții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
secol, întregul continent. Revoluția franceză și Europa Într-o Europă în care influența franceză este considerabilă, evenimentele din 1789 au un ecou deosebit. Pe tot continentul, caracterul simbolic al Revoluției franceze impresionează elita intelectuală luminată, obișnuită să considere Franța drept călăuza ideilor noi. Astfel, căderea Bastiliei, la 14 iulie 1789, este considerată drept începutul prăbușirii despotismului și abolirea privilegiilor care anunță o eră nouă în istoria omenirii. Tradusă în toate limbile Europei, Declarația drepturilor omului și cetățeanului se răspîndește chiar și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor, spre pieirea fraților lor de la Bistrița și din celelalte orașe transilvănene. Fără a zăbovi măcar o zi, Cadan și Buri pornesc, pe data de 1 aprilie, în jos pe Someș și prin pasul Bârgăului de pe Bistrița ardeleană, ajung
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
i-au permis să treacă pe pod decât dacă li se alătură la apărarea satului, își pregăteau întărituri, la adăpostul cărora să poată rezista atacurilor mongole. Neadmițându-i-se trecerea, el a luat-o în sus pe Criș, cu o călăuză și un slujitor cu trei cai, și-au ajuns la o insulă din mijlocul Crișului Negru, pe care oamenii din satele românești Agya, Geroth și altele, sub comanda unui voievod, o întăriseră cu ziduri de piatră, cu turnuri, cu prisăci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
obligați să dea în fiecare an haraci sau bir pe fiecare cap de om, tamga pe fiecare cap de vită, dare pe plugul cu roate, pe cel fără roate și pe plugul cu cârlig, adică cu brăzdar, mertice din cereale, călăuze și cai de olac la dispoziția dregătorilor mongoli. Perceperea lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lor se făcea de către organe speciale. Birul, dările pe pluguri și merticele erau strânse de către posadnici, adunarea din vitele tamgăluite cădea în sarcina trimișilor speciali - mai târziu au fost numiți sulgerii, podvezile în grija podvodarilor, iar recrutarea oamenilor pentru oaste, călăuze și caii de olac stăteau în atribuțiile starostilor sau în Țările Românești a vatamanilor, ca șefi ai satelor (atta-man = tata mare, în limba tătară). Toate dările percepute de la sate erau concentrate, apoi, în mâinile voievozilor, care le predau baskakilor sau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
trupelor sale obosite, până în luna decembrie 1284, când zăpada s-a așternut de-a binelea și locuitorii satelor și orașelor au revenit cu toții în așezările lor, așteptând sărbătorile de iarnă. Punând în fruntea trupelor sale pe Tula-Buga, viitorul han, și călăuze, pe cumanii Oldanieri și Arbuz - vezi la Botoșani, podul lui Arbuz - el ordonă invadarea Transilvaniei și Ungariei tocmai în timpul sărbătorilor Nașterii Domnului și Anului Nou, pe două căi. O coloană de tătari și români a pătruns pe Valea Buzăului și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
obțină și bunăvoința lui Tynybeck, fiul întâi născut al lui Uzbek, în același scop. Și, pentru că solia trebuia să treacă prin Ungaria și Transilvania, unde aveau loc lupte cu tătarii, Carol Robert trebuia să asigure viața, merinde de drum și călăuze, până când ea va trece în ținuturile tătărăști. Potrivit acestor relații de suprafață ale Romei cu șeful Hoardei de Aur, mulți se așteptau la o retragere a tătarilor din Transilvania și la o încetare a luptelor. Dar progresul islamismului în Dești-Kipciak
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Invocarea acordului Teritorii deschise între Rusia și Statele Unite nu face decât să declanșeze furia milițienilor și a lucrătorilor poliției secrete. De fapt, tot ceea ce vor ei este să scoată de la american 2000 de ruble. Refuzul călătorului îi scoate din pepeni. Călăuza, Leonid, încearcă să intermedieze condițiile târgului. Siderat de încăpățânarea turistului de a se considera nevinovat, Leonid îi spune lui Taplin: „Ce altceva te aștepți de la acești indivizi? Sunt la fel ca întotdeauna?”. O remarcă atât de des auzită pretutindeni în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și Poetul. Dar din punctul de vedere al misionarului, istoria este o lecție obligatorie, de la care nu este permis să lipsești, deoarece numai ea oferă rădăcinile prezentului și servește ca învățătură, prin pildele ce le oferă. Înțeleasă astfel, istoria devine călăuză sigură pentru viitor. Secolele XII și XIII când a trăit Francisc (1182-1226), acest „Alt Cristos”, care a redescoperit Evanghelia, trăind-o cu cea mai autentică credință, înfrățit cu minorii și cu întreaga creație, au fost secole marcate de războaie violente
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
jafuri, năvăliri, molime, tâlhării într-o societate timorată și mereu pusă pe fugă. În conștiințe domnea disperarea, neîncrederea, spaima, ura, și, mai ales, aspra lege a luptei pentru supraviețuire. În timpurile acelea grele, se impunea cu necesitate un sprijin, o călăuză de încredere: Cristos și urmașii lui, misionarii. În epocă, primii misionari care au sosit aici, au fost dominicanii și franciscanii. Convertirea de tip franciscan se caracterizează printr-o trăire fraternă, în unire cu toți oamenii și cu întreaga creație, sub
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
în Biserica Catolică din Roman. O viață aprinsă între A FI și A TRĂI; A FI „sarea pământului și lumina lumii”, și A TRĂI, toate durerile și nedreptățile lumii. Iar între A FI și A TRĂI, este raza de lumină, Călăuza iubitoare, este EA, SFÂNTA FECIOARĂ MARIA, ce mijlocește rugile, între noi și pentru noi. La picioarele CRUCII, s-a petrecut acel moment cutremurător, al filiațiunii universale: „Fiule, iată mama ta! Femeie, iată fiul tău!” (In. 19.26-27). Și EL, PĂRINTELE
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Netzhammer a trebuit „să se rupă cu greu” din locurile atât de dragi ale sufletului său, nimeni nu își mai aduce aminte. Concluzii 1. Franciscanismul prin puterea spiritualității sale dă sens vieților noastre și reprezintă, și în secolul XXI, o călăuză sigură de viață, în care se regăsesc teologii, filosofii, budiștii zen, ecologiștii, mass-media, într-un cuvânt umanitatea 2. Sfântul Francisc rămâne un ideal de viață atât la nivel de societate, cât și la nivel de viață personală. 3. Misionarii franciscani
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pe lângă mare pricepere a meșteșugului ce intra cu tărie în inima mea era acea lumină argintie, caracteristică țării noastre, pe care meșterul a pus-o în pânzele lui. De Andreescu, nu auzisem încă nimic. Instinctul a fost pentru mine singura călăuză. Acum, târziu, după trecerea anilor, pot să constat că admirația și interesul meu au mers întotdeauna spre lucrări și pictori de înaltă clasă. Când cultura artistică era inexistentă, gustul sigur nu m-a dus niciodată pe drum greșit. Niciodată opiniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
sunt notele, iar viul grai muzica.” A. P. Cehov 80. „O carte bună este nu numai un izvor de cunoștințe noi, dar și un mijloc de educație.” Pantelimon Diaconescu 81. „Cărțile bune sunt adevărați prieteni; cele rele însă sunt asemenea unor călăuze, care ne povățuiesc să apucăm pe drumuri prăpăstioase.” Pantelimon Diaconescu 82. „Nu există carte mai nevătămătoare decât cartea proastă.” Denis Diderot 83. „E la mintea omului că folosul pe care-l putem trage de la o carte nu depinde numai de
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
talent omenesc, nu este o însușire de orice moment; nu suntem dispuși totdeauna să intrăm în spiritul altuia.” Vauvenargues 529. „O, cărților, sfetnici credincioși, prieteni lipsiți de lingușire ce înviorați mintea, învățători ai sufletului, ce știți să stăpâniți pornirile trupești, călăuze ale vieții cinstite și ale morții împăcate! O, câți oameni nu ați ridicat de pe șesul cel întunecos pe culmile cele mai falnice? Pe câți nu i-ați înălțat în scaunele cerești? O, mângâitori ai sufletului meu, alinare a mâhnirilor, în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
îl întâlnise pe vameș. Foarte în vârstă, dar ținându-se bine, veșnic posomorâtul Farcaș viețuia, așa cum îl anunțase pe Constantin, în scrisoarea lui funestă, pe țărmul Mării Negre. Singur, dar înconjurat de un mic cerc de tineri cărora le servea drept călăuză în viață. Ura și convingerile lui, rămase intacte, găseau în confuziile postcomunismului un teren favorabil să prolifereze, asigurându-i un statut de fost opozant. Dar de ce pe țărmul mării?, se întreba Grigore în ultima scrisoare către Nel. Într-adevăr, de ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
naratoarea fusese tentată să tatoneze perimetrul unui întuneric premonitoriu. Încă în volumul de studii Structuri libere, din 1970, un eseu întoarce pe toate fețele asalturile morții asupra lui Blecher. Apoi, își inaugura intrarea în cohorta prozatorilor cu o excelentă nuvelă (Călăuza pierdută din volumul Bastarzii, 1979), unde apărea în prim-plan moartea tatălui ei. Episodul acesta, de altminteri, va reveni, pe căi ocolite, și în Visătoare. Cel puțin în acest roman postum, sentimentul fatalității ia naștere tocmai din alternanțele abil distribuite
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții în pustnicie, iar coborârea minții în inimă, o practică imposibil de deprins fără o călăuză extrem de experimentată. Paisie invită pe toată lumea, monahi sau mireni, indiferent de existența unui ghid sau nu, să se apropie de această rugăciune și să o rostească neîncetat. Mai mult, el consideră educația metodică, drept o condiție a elevării spiritului. Din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
legitimează nu prin trăsături fizice sau morale, ci prin experiența necunoscutului, prin explorarea fizică dar și spirituală a depărtării. Este un negociator al distanțelor, care în mintea elevului de treisprezece, paisprezece și mai apoi cincisprezece ani, capătă o dimensiune de călăuză, de ghid și sfătuitor, într-o polaritate care se conturează din ce în ce mai instabilă și divergentă: urmarea școlii și a traiului în lume și viața în monahism. Relația lor are loc prin cărți: elevul le împrumută de la monah, le citește, iar călugărul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe de o parte, perechea de prieteni Platon — Aleksei, care își propun un excurs clandestin, trecerea graniței din Ucraina țaristă în Ucraina polonă, și apoi a celei de a doua granițe, dinspre Ucraina polonă în Țările Române, o pereche de călăuze, una ucraineană, una străină, chiar un monah de altfel, și un urmăritor asiduu, pornit să zădărnicească toată această acțiune, fratele mai mare al lui Aleksei, trimis de familie, să împiedice fuga acestuia peste graniță și intrarea sa în monahism în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
această acțiune, fratele mai mare al lui Aleksei, trimis de familie, să împiedice fuga acestuia peste graniță și intrarea sa în monahism în țară străină. Au loc toate evenimentele previzibile într-un veritabil roman polițist: pregătirea planului de fugă, tocmirea călăuzelor, stabilirea itinerariului și precauția de ocolire a zonelor populate și a tuturor satelor, oricât de izolate, mergând numai noaptea și numai prin pădure și prin zăpadă înaltă, atacul unor răufăcători asupra călătorilor, întâlniri neașteptate, trădarea călăuzei străine, care sub puterea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]