1,672 matches
-
la borcan, intercalat cu mărar, tarhon, usturoi și cimbru. Soluția se face din 25 l de apă, 1 l de oțet din vin, 5 g piper boabe și frunze de dafin. Se pune la fiert timp de 10 minute, apoi călduță, se pune peste ardei și se leagă bine cu celofan. La fel se pun și ardeii grași. A RDEI PENTRU UMPLUT Ardeii curățați se pun unul în altul în borcane, dar în fiecare ardei și printre ardei, se adaugă bucățele
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se amestecă ușor și se lasă să stea timp de 2 ore. Se stoarce apoi varza bine, după care se umplu ardeii. Se fierb apoi 3 l de apă cu 1 l de oțet, piper boabe, foi de dafin, apoi, călduț, punem peste ardei. Legăm borcanele și le dăm la beci. Mirodeniile se pun după gust. CASTRAVEȚI CU ARDEI IUȚI Patru castraveți mari, patru ardei roșii, trei ardei verzi, doi ardei iuți, doisprezece căței de usturoi, 750 ml de oțet, 400
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
glazură de ciocolată. COZONAC MOLDOVENESC 1 kg făină extra, 6 ouă, 250 g zahăr, 60 g drojdie, o fiolă de esență de rom, coajă de lămâie, o linguriță de sare, 2 linguri de smântână, 100 g unt, 600 ml lapte călduț, 75 ml de ulei Punem făina în vasul în care frământăm, facem loc la mijloc unde punem drojdia înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2 linguri de smântână, 100 g unt, 600 ml lapte călduț, 75 ml de ulei Punem făina în vasul în care frământăm, facem loc la mijloc unde punem drojdia înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
unde punem drojdia înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul își dublează volumul. Împărțim aluatul în două părți și facem doi cozonaci umpluți cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pe râul Tiligulsk. Sunt văzuți din fericire de un Junkers german care aduce știrea la Tiraspol. Am plecat la fața locului cu RWD-ul încărcat cu 80 kg de ulei, și am găsit răniții întinși pe iarbă sub un soare călduț, afară de unul în stare gravă care murise spre dimineață. Femeile ucrainence și copiii din satele înconjurătoare îi hrăneau cu lapte, miere și turtă de dovleac, din puținul ce aveau. Cu ajutorul doctorului ce sosise dela Berejowska, și a blajinei și minunatei
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
udă și nepăsătoare, purtînd după mine insuportabilul miros de capră plouată. În fața mea, la ghișeu, două făpturi rotofeie, roșcovane și... uscate mașinile fiind parcate în fața ușii schimbau un teanc de bancnote. Păreau flamanzi sau elvețieni, sedentarismul îi înfășurase în straturi călduțe de osînză și ridicaseră niște priviri scandalizate spre silueta de cocostîrc plouat care aștepta în spatele lor să schimbe... un dolar. În hainele mele muiate, cu dolarul jilav în mînă, pentru nimic în lume nu aș fi făcut schimb cu privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ogorul "nanului", cum îi spuneam eu lui moș Gavrilă. Avea sămănat mult porumb, floarea-soarelui și harbuji, vara fiind bună toate erau mari și frumoase. Cum am ajuns, înainte de toate, am lepădat tot de pe mine și m-am azvârlit în apa călduță a Prutețului. Locul moșului era mărginit de drumul ce mergea cu ocoluri, ținând marginea ogoarelor, la malul Prutului. Spre răsărit era hotărnicit de Pruteț care forma în linie ușor curbă cam două laturi ale pătratului: sălcii și papură multă. Între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
văd Prutețul care era la doi pași de colibă, nici o schimbare, peste tot, șuietul și cernerea dreaptă a ploii. Curăț cu sapa șanțul care înconjura coliba ca să nu vină apa peste culcușul dinlăuntru. În scurgerea îndesată a ploii, aerul era călduț, vederea nu mergea departe, toată lumea vegetală-și îndoise spatele și capul spre pământ. Hrana la amiază a fost cu economie pentru că nu aveam unde aprinde focul, m-am săturat cu harbuji păstrând mămăliguța pentru seară. Ploua fără încetare și seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
viran, lângă zidul de împrejmuire al atelierelor. Tata, aproape de fabrică, eu, aproape de școala primară de lângă gara Nicolina. Locuința noastră era bună, cu cerdac și mult ridicată de la pământ; când ne-am mutat noi, vremea era uscată; o toamnă frumoasă și călduță, dar pe la mijlocul lui noiembrie au început ploile, medeanul din fața casei s-a prefăcut într-o mocirlă de nu mai știai ce este. Locurile acelea joase de la Nicolina și Socola, fără scurgere, au fost întotdeauna, când dădeau ploile, heleșteie mocirloase. Ieșitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
încet, ca în vis. Anticul Pont Euxin, care, potrivit anumitor ipoteze, ar fi provocat, înălțându-și străfundurile, potopul biblic și înnoirea omenirii, dormea cu obrazul împurpurat de soarele care asfințea. Își scoase pantofii și traversă plaja, răscolind cu plăcere nisipul călduț. Pe malul apei, un câine mare, negru, culcat pe labe, pe care de departe îl luase drept o epavă eșuată pe plajă, își înălță capul și lătră de două ori, calm, în semn de avertisment: păzea copilul care, stând pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
șortul. Când te gândești că, de când sosise, nici măcar nu se gândise să facă o baie! Plaja era și mai pustie, dacă e cu putință așa ceva. Chiar și fetița care aduna pietricele, păzită de câinele negru, lipsea la apel. Apa era călduță, dar veselă. Înotă până acolo de unde, întorcându-se, malul i se păru doar o linie mai clară, trasă cu sfoara. Făcu multă vreme pluta, lăsându-se purtat în derivă, cu ochii închiși, ca să se odihnească. Când a ajuns la mal
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o duce într-o direcție necunoscută, de unde nimeni nu se întoarce. Ziua, obosită să răscolească în vechea hârțogărie, continuă să facă ceva nou, cu ordinatorul pe genunchi. Sleit, locotenentul coborî pe plajă la sfârșitul după-amiezei și se întinse pe nisipul călduț, dinaintea mării calme, înroșită de apus. Privind suprafața apei, avu impresia că șiroia de sânge. Când se trezi, era deja întuneric. Nastia se așezase alături, înlănțuindu-și genunchii cu brațele. "Ei, ai dormit bine?" "Eram terminat." "Ai crede că l-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
amintesc: a murit când aveam patru ani." "Oh!... Și nu-ți amintești nimic despre ea?" "Ba da. Îmi aduc aminte respirația ei. Ne întorceam într-o seară cu trăsura. Era cam răcoare. Stăteam pe genunchii ei și îi simțeam respirația călduță pe ceafă și pe gât..." "Dar fața?" "Vag, fotografiile mi-au alterat probabil amintirea. Dar îmi rămâne ceva din căldura ei." Locotenentul își strecură un deget pe sub gulerul cămășii și scoase un lănțișor de aur: "Era al ei. Puțin înainte de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ceva din căldura ei." Locotenentul își strecură un deget pe sub gulerul cămășii și scoase un lănțișor de aur: "Era al ei. Puțin înainte de a muri, l-a pus la gâtul bunicii, spunându-i să-l păstreze pentru mine. Lănțișorul era călduț încă. La majorat, bunica, la rândul ei, mi l-a dat mie, și era tot cald. Nu mă despart de el niciodată." Se priviră o clipă în tăcere. "Nel, e un secret, ți l-am spus doar ție." "Înțeles, nimănui
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
simplă idee spirituală. Reîntoarcerea la Războiul Rece Este întotdeauna foarte greu să reperezi cu precizie răscrucile istoriei. Fiind vorba de trecerea de la "destindere" la o perioadă pe care mijloacele mediatice occidentale au calificat-o atunci drept o perioadă de "pace călduță", dar fluturînd ideea pericolului unui "al treilea conflict mondial", cîteva date par totuși să jaloneze drumul pe care în doi ani lumea îl parcurge trecînd de la apogeul destinderii la ceva ce semăna deja foarte mult cu confruntările mocnite din anii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
să pot ține brațul drept întins pe rezemătoarea din lemn acoperit cu ceva burete pe sub mușamaua găurită de timp, roasă de cari și de șoareci ori găurită de timpul scurs peste ea. Am așezat geanta undeva lângă un calorifer abia călduț... Mi-am aruncat geaca, oarecum nervos de ceea ce avea să mi se întâmple, deasupra bagajuluiundeva, într-un colț al cămăruței, luminata de un bec aproape mort. * * * O individă grasă, cam de vârsta a doua, mi a ordonat scurt să trec
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
îmi atârnă greu pe umăr, se balansează regulat precum un pendul. Scoate un zgomot stresant frecându-se permanent, înainte și înapoi, de geaca albastră și scorțoasă, înghețată. O zi destul de frumoasă pentru un început de decembrie, se derulase surprinzător de călduță! De jur-împrejur, alei mărginite de garduri vii mă petreceau alene cu un galben-ruginiu copt și târziu; copacii mă privesc de sus fără a-și zbengui prea tare coroanele pe jumătate golașe; în cuiburi de ciori, rămase pustii, domnește acum liniștea
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
de in și cânepă, o așezam frumos în căruță și-o duceam la baltă, la topit. Ca orice costișancă, mama știa că, apa râului Suceava, putea să ne fie de ajutor, dar numai cu condiția să fie lângă mal, mai călduță și lină. O descărcam și-o căram în apă. Mama o prelua și-o așeza ca o "plută". La cap punea țăruși mari, pe care era scris numele nostru, iar pe de lături țăruși mai mici, ca nu cumva, din cauza
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și... am pornit la drum. Am avut noroc de o autostradă liberă, iar călătoria a fost plăcută. . Spre deosebire de Nagoya, unde stratul de nea se zărea doar pe alocuri, în Kyoto ne-am bucurat de zăpadă, dar și de o vreme călduță. Ținta principală era Kinkaku-ji sau Templul de Aur, cum i se mai spune. Kenji ne-a povestit că acest fascinant templu este, de fapt, o copie ridicată în anul 1955, întrucât originalul a ars în anul 1950, focul fiind aprins
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
folosesc cleiul de pește și clei de oase, În loc de clei de iepure, dar nu a fost eficient, deoarece au apărut cracluri În zonele Învecinate cu cele restaurate, operațiune care a fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
atât de intensă încât creierul, neștiind cum să mă protejeze mai repede și mai eficient de durerea atroce care îmi sfâșiase carnea, a ordonat vezicii urinare o contracție urgentă, binefăcătoare și instantaneu pantalonii mi-au fost inundați de un lichid călduț care se prelingea pe fusele picioarelor mele până în pantofi, abătându-mi astfel atenția printr-un joc al materiei cenușii de la adevărata durere. Administrarea unei corecții corporale de o brutalitate inimaginabilă ne-a oripilat. Mă gândesc pe bună dreptate cum a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Să fie lumină! Să fie lumină! Atârnată de un cui în partea de răsărit a camerei, lângă Icoana simplă a Maicii Domnului cu Pruncul, lampa cu petrol numărul 8, bine curățată, cu burlanul spălat de funingine cu cenușă și apă călduță -, prin intermediul oglinzii reflectorizante de formă rotundă, îmi făcea impresia că inundă încăperea văruită în alb asemenea unui superb candelabru cu numeroase brațe, în care obiectul inventat de Edison își etala proprietățile în cascade uriașe de lumină... Nu, nu, n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
devin... siropos! Nu-mi doream s-ajung a scrie scenarii de telenovele... Cam acestea erau gândurile cuminți (se manifestau, oare, urme de blazare?) cu care am venit la Iași pentru a celebra Sahasrara Puja. Decis să mă întorc în anonimatul călduț al existenței lui nu sunt, nu mă văd, nu întreabă nimeni de mine... M-au întors însă faptele și, citând din Bhagavad-Gita - Yoga faptei, unde Shri Krishna I-a spus lui Arjuna: Nu prin abținerea de la fapte ajunge omul la
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în casă? - N-am, măi! Ce să fac cu el?! - Purificări! Asta să faci! - Purificări?! La lighean?! Nu-mi e de-ajuns dușul?! - Dușul te spală, prietene! Apoi folosești deodorantul... - Și care-i treaba cu ligheanul? - Foarte simplă! Pui apă călduță în lighean, o mână de sare grunjoasă și apoi stai cu picioarele în baia aceasta cam vreo zece minute. - Și nu folosesc săpunul? Nu mă frec? - Aia ai făcut-o când te-ai spălat! Acum te purifici! Baia cu apă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]