2,014 matches
-
un moment dat există temerea că va fi ciocnire între cele două armate. În București se zvonește că armata română va fi concentrată în Oltenia ca să supravegheze mișcările rușilor și să fie gata pentru orice acțiune. Masele de pahonți, acei cărăuși cari veniseră cu miile ca să aducă din Rusia provianturi, încep să ia drumul întoarcerii. Apoi se începe incendiarea depozitelor cu provizii. Marile magazii de sub administrația lui Varșavsky - nume devenit celebru în urma marelui foc care a distrus magazii cu multe milioane
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
eu având o constituție mai puțin robustă și o vârstă crudă, am contractat o pleurezie. Mama și-a dat imediat seama că m-am îmbolnăvit: ochii îmi străluceau, aveam temperatură, iar picioarele au refuzat să-și mai facă obligația de cărăuși, astfel că mama a oprit o birjă și ne-am îndreptat spre spital. Doctorul m-a consultat, i-a eliberat mamei rețeta și am plecat acasă. Două săptămâni de zile Silvia a stat la căpătâiul meu și m-a îngrijit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
să poarte un măgar de lemn aninat de grumaz.” Originea românească este exprimată și așa: „Din Hadic la Seletin / Numai Jalbe și suspin...” Chiar dacă în suplimentele literare ale Patriei semnează cuvinte alese Colivescu, C. Berariu, C. Morariu, Nicu Dracineschi, Nico Cărăuș, Leonida Bodnărescu, Delavamă, G. Coșbuc... * Iată câteva informații de la rubrica de „specialitate” a ziarului menite a mângâia sufletul și mintea cititorilor. Informații referitoare la „Focul din comuna Ștefănești din Județul Botoșani; despre „ofițerii români în armata austriacă spre a studia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cuprindea : aforisme de dr. Nica Țucan, patru epistole de Mihai Eminescu din perioada 18721873, poezii de Adrian Forgaci, P. Dulfu, Ioan Popșior, Filimon Taniac, Sever BeucaCostineanul, Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu I. Sbiera, proză semnată de: Elena Voronca, Nico Cărăuș, S. Fl. Marian (Drăgeii și cucu, tradiție poporană din Bucovina), Adrian Forgaci ( Concertul, nuvelă), anunțuri și reclamă comercială. * Almanah literar pe anul 1903 cuprinde: 1.Prefață; 2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1.Prefață; 2. De la Prut, poezie de Adrian Furgaci; 3. Drăgoiu și cucu, tradiție poporană de S. Fl. Marian; 4. Poezii de P. Dulfu; Mihai Eminescu, patru epistole către părinții săi din anii 18721873; 6. Schițe din popor de Nico Cărăuș; 7. Strofe de Ioan Popșior; 8. Ziua și noaptea la popor, credințe poporane adunate de dna Elena Voronca; 9. Amintiri despre Eminescu, de dr. Radu Sbiera (conținând tabele cu testimoniile școlare ale lui Eminescu de la școala poporală și gimnaziul+ din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că poate deveni nemaipomenit dacă îi păs- trează și titlul, Zaraza, care pe românește însă nu însemna nimic, ceea ce îl irita pe Cristi. În spaniolă, da, avea un sens. Era vorba despre un bou care trăgea la căruță. Își ducea cărăușul acasă. Zaraza însemna creton, iar boul avea pe spate o cârpă din acest material oriental, a cărui culoare se asemăna Zaraza 109 cu pielea lui. Astfel, cărăușul îl alinta în melodie, spunându-i boului Zaraza, vorbind despre cum va fi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un sens. Era vorba despre un bou care trăgea la căruță. Își ducea cărăușul acasă. Zaraza însemna creton, iar boul avea pe spate o cârpă din acest material oriental, a cărui culoare se asemăna Zaraza 109 cu pielea lui. Astfel, cărăușul îl alinta în melodie, spunându-i boului Zaraza, vorbind despre cum va fi când ajung acasă. În caietul lui Fernic se găseau notele și versurile originale : !A la huella, huella, zaraza, huella, huella, guay ! Volverá la ingrata a su casa
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Fernic și Cristi n-au stat pe gânduri și l-au pus pe Pribeagu să scrie repede niște versuri. Iar textierului i-a plăcut atât de mult melodia, încât le-a ars pe hârtie dintr-un foc, făcând din cântecul cărăușului un tango despre o femeie cu adevărat fatală. Până la refrenul în care ținea să se păstreze cuvântul Zaraza, suna așa : Când apari, senorita, în parc pe-nserat, Curg în juru-ți petale de crin. Ai în ochi patimi dulci și luciri de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
rândul ei, coborând, zeitate cum e, în rândurile gloatei capricioase sau vanitoase. Deoarece, credem noi împreună cu alții, gloria - ca o formă înaltă a succesului! - trebuie să fie o răsplată a orgoliului, și nu a vanității, orgoliu văzut întotdeauna ca un „cărăuș al unor mari poveri”, ca o formă de neocolit a servituții. Iar când Immanuel Kant, acest înnoitor al filozofiei, acest „antidogmatic” prin revoluționarul său „criticism”, vorbește de Datorie - die Pflicht - ca o sarcină majoră, ineluctabilă a omului moral, are în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
desăvârșită. Asprimea față de copii. Marș de-aici. Când ți-oi da o palmă! Semn de sălbăticie. Copiii din Elveția se duc cu trenul la școală, în orașe, zilnic, sub protecția călătorilor. În Manciuria copiii se joacă pe ulițele orașelor și cărăușii, trecătorii parlamentează blând cu ei ca să-i lese să treacă etc. Prigoana împotriva adventiștilor și evangheliștilor. Ce-am văzut acolo în Iași. Vizită la Verona: dușmanul trivialului. Natura și țăranul.4 Iași Ploești 158 Ploești Deva 173 = 331 x 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întrebară pe drumeți și își căutară de drum. După o bucată de drum numai ce vede un căruțaș că din căruța lui tot picură necontenit sânge”. Căutând, dădu peste Ștefan care era rănit la șold. Minunându-se de tăria copilului, cărăușii l-au îngrijit și l-au dus cu ei până la Galați. De fapt este greu de spus unde și-a petrecut Ștefan cel Mare anii de pribegie între 1451-1457. Țara Românească și Transilvania au fost în mod sigur locul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
campaniile din anii 1467, 1475 și 1476. De obicei, cronicarii medievali ne dau cifre exagerate, atunci când este vorba de adversari. Cronicarii poloni sunt aceia care, pentru campania din 1497, ne spun că armata polonă numără 80.000 de oameni „în afară de cărăuși, negustori și servitori, al căror număr era abia cu jumătate mai mic. Carele, în care se transportă tot felul de proviant și calabalâc, de bună seamă erau ca la 30.000”. Într-un document, din anul 1497, se menționează că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Prefectul a semnalat unele nereguli în aplicarea Convenției din 4 aprilie, de aceea propunea următoarele: „În ceea ce privește plata de către armată să se facă înainte de a porni carele. Vă spun, d-le ministru, că eu am găsit că nu se plătea bani cărăușilor, ci se elibera chitanțe de către armată și tot așa se urmează și acuma; prin urmare, vă rog să binevoiți a dispune Domnia voastră efectuarea plății în conformitatea articolului din convențiune”. Asemenea dificultăți au fost semnalate și în toamna anului 1877. Astfel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în acest context avea să se consemneze la 25 martie 2010, când, la aniversarea "Zilei interna-ționale a comemorării victimelor sclaviei și comerțului cu sclavi", ancora în portul Havana goeleta "Amistad". Cu o istorie zbuciumată, goeleta, este copie fidelă a navei cărăuș de sclavi negri, construită în Cuba, ce la 1839 transporta 50 de sclavi din Sierra Leone către Havana. În apele cubaneze sclavii s-au revoltat, au reușit să preia conducerea navei și l-au obligat pe căpitan să acosteze pe țărmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
în țările române, nici la beneficiarii din Grecia, Turcia sau chiar Germania la care livrările se făceau cu ajutorul anumitor vase marine sau fluviale cu plecarea din Galați. A fost păstrată în memoria colectivă a oamenilor locului figura lui Bucurenci Petru, cărăuș de cursă lungă care-și susținea existența lui și a familiei din transportul produselor de sticlă de pe valea Bâlii până în București sau în porturile dunărene Giurgiu, Brăila sau Galați. Se aplicase un gen de embargo asupra producției de export ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
proprietarul Teleki, nici concesionarii de ocazie n-au catadixit sau n-au avut răbdarea să califice măcar un localnic la una din fazele mai importante ale procesului de fabricație în realizarea sticlei. Ne povestește însă Gheorghe Bucurenci, unul din nepoții cărăușului că românii erau folosiți la cea mai ocnașă 222 Traian Cânduleț • Ilie Costache fază, la operația de zdrobire cu baroasele a pietrei din care se făcea sticla, până era adusă la starea de făină, bună de turnat în cuptoare. Și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
391)"/>. Într-un recensământ al plătitorilor de impozite din „obștea ovreilor leșești [= așkenazi]”, realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor căruța sau birja : „[Birjarul evreu] se Învoise cu un om [creștin] ca să vie acolo și să-l Înlocuiască, pentru că e șabăs, așa Încât el [...] nu poate călători” <endnote id="(429
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de aici primise opt bucăți pentru care dăduse seamă polițaiului cu adresa nr.1310/14 noiembrie 1877. Deci, vânzarea acestei cărțulii se desfășurase pe durata a 44 de zile de la primirea ei la prefectură. a.s. Provizii rusești tranzitate cu cărăuși români Deoarece nu se semnase nicio Înțelegere Între guvernele român și imperial rus care ar fi obligat țara noastră să-i aprovizioneze militarii, moscalii Își aduceau cele necesare frontului de pe propriul teritoriu. Dar, cum se impuseseră niște restricții la frontiera
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului, totuși ofițerimea moscălească apela În continuare la proprii soldați sau chiar civili numiți „pahonți”. După cum ne explică și Dicționarul limbii române, pahonțul era un soldat cărăuș din armata rusă căruia isteții noștri țărani Îi atârnaseră de coadă și epitetele depreciative de: grosolan, necioplit sau murdar. În fine, și atunci, dar și mai târziu, mujicul rus Înrolat pentru război avea apucături de suine atât de evidente Încât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
24.205) primite de la Ministerul de Interne: „Domnul Ministru de Interne este informat că pahonții ce vin din Rusia cu transporturi pentru armatele ruse, facu o mulțime de necuviințe și abusuri În localitățile prin care trecu și pintru că acești cărăuși se află În serviciul unor antreprenori privați a Intendenții Ruse. Domnul Ministru de Interne arată că ei nu pot fi supuși În privința acestor fapte decât legilor de Poliție și ordine publică fiind că ei nu sunt militari și nu pot
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Drogul se află ambalat în pachetele mici, de 500 de grame. Unul dintre cetățenii turci, arestat cu prilejul capturii, era chiar fratele proprietarului companiei. De regulă, după ce introduc drogurile în România, turcii utilizează cetățeni de alte naționalități, pe post de cărăuși (cămile, în argou). Dintre 95 de traficanți arestați în București în 1996, 41 s-au dovedit a fi iranieni, 20 români și 14 turci. "Heroină provenită din Afganistan și din țările Asiei centrale", constată raportul OGD din 1997, "pătrunde în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
urmărirea "bestiei", mi-am prezentat "demisia", gândind că dacă breasla ciobanilor a pierdut un confrate, cea a intelectualilor a câștigat unul. Ulterior aveam să mai exercit diverse munci sezoniere, în perioada vacanțelor de școlar sau student: îngrijitor de sere și cărăuș la transportat sacii cu grâu la "Baza", la IAS Dobrovăț, unde cumnatul ajunsese șef de fermă, ajutor de zidar la meșterii din Bolintin angajați la ridicarea Stadionului din Iași etc. De reținut că dacă pereții meșterului Manole se năruiau peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat ca să blesteme sau să înjure pentru batjocura trăită în a doua zi de Paști și pentru că au lucrat flămânzi până seara . A fost, pentru mine, un gest sublim, încât am socotit cea mai frumoasă sărbătorire a Sfintei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
au apărut și au dispărut într-o țară sau o provincie oarecare, despre blazoane și ștampile, despre genealogii, despre... Cunosc astfel de persoane. Dar îmi pare rău că într-o viață care se poate umple cu fapte importante, ei sunt cărăuși ai nimicului, chiar dacă, ierarhic, ajung Patriarhi ai Nimicului. Ceva mă face să fiu aproape sigur că astfel de oameni nu se înfioară meditând asupra lui Einstein, că nu-și bat capul căutând să-l priceapă pe Kant, că nu simt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]