2,455 matches
-
ești; nu există; fantomă; fapte rele; fascinant; femei; de femeie; ficțiune; ființă; ființe; fior; forță malefică; furcă; furie; ghiaur; ghiduș; ghinion; greșeală; groază; haos; idiot; imposibil; inert; inexistent; intern; iubire; iubit; Iuda; îndrăcit; îndrăzneț; înfiorător; înfricoșător; înger căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lată (2); marijuana (2); maro (2); nuc (2); ofilită (2); petală (2); pomi (2); rouă (2); ruginie (2); timp (2); vară (2); acasă; acoperămînt; Adam; adiere; admirație; aer; amară; arămie; de arțar; bătută; biochimie; buruiană; Canada; castan; a cădea; căzătoare; căzută; ciclul vieții; clipă; clorofilă; codru; colorată; cracă; crud; culoare; curățenie; dans; delicatețe; destin; detaliu; dor; de dor; droguri; esența vieții; femeie; fericire; finețe; fir; firav; flora; fluture; fragilitate; frumos; frunză; ghiozdan; gri; interesantă; liberă; livadă; logo; de măslin; mătură; melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aceste așezări au existat încă înainte de descălecat, altele s-au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și moșia de baștină (pe pământurile actualelor așezări Ungureni și Epureni), acești urmași ai boierilor lui Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Petru Aron și Ștefan cel Mare s-au unit la un moment
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
că, prin excesul înregistrării formelor, Cioran substituie sau amână neantul, a cărui mărturie corpul este. Oricum, cu o atitudine care neagă romantismul său structural, nici un fel de dispreț față de corp și de materie la Cioran. Pentru el, nu materia e căzută. Mai mult, cum e o dovadă a neantului, materia (a se citi corpul) este chiar o dovadă a lui Dumnezeu. În fine, evenimentele și lucrurile la care Cioran spune că nu mai participă, mulțumindu-se doar să le privească, sunt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de «tembelism» la care au ajuns aici oamenii. Se cred nefericiți, oprimați, exploatați, când de fapt majoritatea suferă de supraalimentație ș...ț Sătul de bine! Iată o formulă de un adevăr admirabil și definitiv” (idem). În opoziție cu acest Occident căzut, Cioran nu poate să nu observe paradoxul seninătății celor din țară, al câtorva măcar. Cazul nu numai al lui Noica, dar și al lui Arșavir Acterian. „ș...țaici, îi scrie Cioran, noi toți suntem moralmente mai loviți ca voi, mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nici un animal adevărat. Câinele și pisica sunt prea umanizate ș...ț, fac figură de trădători” (III, 255). Cu câteva excepții, Cioran trăiește revendicându-se de la mitul bunului sălbatic și al paradisului originar din care va fi căzut. E un demon căzut, care șchioapătă; histrionic, ștrengar uneori, ipocrit din fatalitate, impostor prin damnare, probabil că suferea de strabism. Dacă nu șchiopăta, dacă nu suferea de strabism, atunci va fi fost la mijloc numai o greșeală a naturii. Numai că, în legătură cu ipostazierile acestea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
doar mântuirea. Cum salvarea nu-i este posibilă, nu-i rămâne decât revelarea sau instituirea ființei. Prin urmare, nu este vorba de criza ori de critica modernității. Nu modernitatea e în discuție, ci omul, condiția lui de ființă fără sens, căzută, din ființă, adică din adevăr, din Dumnezeu, în istorie. Dacă e calcul sau fatalitate în căutarea adevărului? Într-un loc, Cioran vorbește despre opțiune: „Unii caută Gloria; alții, adevărul. Îndrăznesc să mă situez printre ultimii. O misiune imposibilă e mult
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
teorie orice condiție în afară de-a ta” (III, 37-38). Dar toate aceste posibile rădăcini nu pot șterge amprenta propriilor strămoși, pe care adesea îi reneagă. Când nu o face, căci vede în ei vigoarea, se reneagă pe sine, cel căzut, neputându-și explica declinul. Iată: „Născut în Carpați, cum oare am putut ajunge să cunosc toate nuanțele lehamitei? Și să simt acest gust de neant la începutul și la sfârșitul fiecărei zile? La ce avea să ducă vigoarea străbunilor mei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
n tocmai o ajută pe Ea 2 să-și îmbrace un halat de casă care, se vede, e mult peste talia ei; apoi îi aranjează părul în dezordinea cea mai expresivă, o machiază, îi pune umerii și brațele în poziția căzute, o privește, e mulțumit, o suie în fotoliu și-i mai ridică gulerul halatului peste față, care aproape că nu se mai vede, o mai privește și, precipitat din cauza unui zgomot la ușa de intrare, se retrage și intră pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mândru i-o-ntrebat: Cine vi le-o dat? / Noi le-am căpătat / De la sfântul soare / Cu mare rugare."136 Fețele existențiale ale timpului, ilustrând moartea și învierea, sunt reprezentate în colindă printr-o adevărată simbolistică a "furtului", ca figurare a lumii căzute, de la solstițiul de iarnă; se poate observa mai întâi, raptul cunoașterii binelui și răului, dar și al misterului divin, cunoașterea fiind ipostaziată de măr: " La mărul lui Dumnezeu, / Florile dalbe, / Nu știu ce s-o înjitat / Că merele le-o furat, / Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
eliberarea din închisoare, ajunge la București și, în timp ce aștepta trenul spre Timișoara, a intrat la o frizerie să se bărbierească. Atunci când s-a uitat în oglindă a rămas stupefiat văzând chipul unui om îmbătrânit și obosit, cu dinții căzuți și a înțeles de ce gardienii i se adresau cu “moșule”. Din fericire atunci când a ajuns acasă fiul său l-a recunoscut. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul meu. Plecat tânăr, cu barbișon cum poartă preoții și cu dinți
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
replicilor de la început și a celor din spectacol. Primele patru rânduri din text îi aparțin lui Gloucester: "Mutată este iarna silei aspre / În vara-naltă de-al tău soare, York / Iar norii gravi și mulți ai Casei noastre / Prin ocean căzuți nu se întorc"; iar piesa se încheie cu replica lui Richmond (Henry VII): "E stinsă vrajba, crește al păcii crin / Dă-i, Doamne, viață lungă, spuneAmin". Așadar, spectacolul începe și se sfârșește sub semnul instaurării unei nou puteri care, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de atunci a tînărului Walter, pus în solda și la capriciul femeii elefantiaze și lăsase intactă numai plăcerea studentului de a cunoaște frumosul oraș vienez. Walter fluiera acum un refren de vals, asemeni acelor finale de operetă în care cortina căzută a acoperit viziunea tenorului scund ce înlănțuie talia groasă a duegnei, lăsînd numai melodia în surdină a viorilor." La distanță, îngroșate de caricatură, liniile metaforei teatrale se desenează cu cinism. Viena revăzută în timp, și fără Salema, este o scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trecea note mai mici. Și a denunțat spășit adevărul dublei sale corijențe. Tata nu l-a mustrat. Ba din contră, arăta ca și cum o mare tragedie s-ar fi abătut asupra capului lui. Uitîndu-se la ochii lui triști și la buzele căzute, îl inunda pe Marcu un val de milă și-i venea să-și consoleze tatăl. Îmi pare rău, a spus tata, cumpărîndu-i o înghețată. Să rămîi corijent e... e un dezastru. Știu cum te simți. Adică îmi imaginez. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
bulbii care înfloresc vara; puneți în pământ butașii, schimbați pământul plantelor de interior și scoateți afară plantele ținute în casă pe timpul iernii, dacă temperatura permite acest lucru. Protejarea pe timpul iernii • În general, protejarea pe timpul iernii se face de la prima zăpadă căzută. Numeroase plante trebuie protejate împotriva frigului; acordați prioritate arborilor, arbuștilor, tufișurilor și tufelor de trandafiri care se află în calea zăpezii aruncate cu lopata la deszăpezit. • Sarea folosită pentru înlăturarea gheții de la intrare și de pe cărări este foarte dăunătoare pentru
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
vor mai crește, iar pământul de dedesubt va fi umed; râmele vor avea grijă să transforme în humus acest strat în câteva săptămâni. Pentru tufele de zmeură, iarba trebuie mai întâi uscată. T Toamna • Strângeți rămășițele din timpul verii: fructe căzute, crăpate sau putrede, paiele și frunzele moarte, pe măsură ce apar. • Pliviți straturile și smulgeți plantele anuale ofilite. Reciclați aceste rămășițe adăugându-le la grămada de compost. Trandafirii • Pentru ca o tufă de trandafiri să înflorească mai mult timp, tăiați florile ofilite de la
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
au fost iertați și repuși în funcție la câteva luni după caterisire, deși acuzațiile aduse unora dintre ei sunt destul de grave. La rândul ei, populația știe să speculeze competența juridică a mitropolitului și se angajează de formă - „ca să scăpăm de căzuta pedeapsă am plecat capul“, recunoaște un acuzat. Căința și angajamentul dat nu sunt mai niciodată sincere, iar revenirea la tribunal în anii următori o demonstrează cu priso sință. Pedepsele, par suportabile pentru oamenii secolului al XVIII lea. De altfel, unele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
acest drept, chiar dacă nici în pe rioa da an terioa ră nu a uzat de el și nici puterea nu l-a în cu ra jat s-o facă, el a exis tat totuși, cel puțin la nivel teoretic. Pe lângă „căzuta pedeapsă“, adică bătaie, tuns, tă ia tul nasului, femeia adulteră este în chi să la mănăstire timp de doi ani, perioadă în care soțul are timp să se gândească dacă o mai primește sau nu. În Cazul în care refuză
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și schimbate în fața curții. Cu zapisele de împăcare în mână, părțile se întorc acasă și totul pare să reintre în normal. Unii acceptă din jenă sau din teamă, căci an gajamentul se ia sub amenințarea pedep sei, „ca să scap de căzuta pedeapsă“, susține un acuzat. Alteori, bătaia și în chisoa rea au fost deja folosite pentru a înmuia îndărătnicia nesupusului sau nesupusei. În aceste condiții, semnarea unui petrec de hârtie pare soluția cea mai ușoară pentru a evita o altă bătaie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce se transmit de la o generație la alta și presupune nu numai înfruntare a valorilor, competiție, dar și un acord tacit, o solidaritate ce unește secolele și impune prin stăruința idealurilor asumate. Noul venit ridică sacra torță din mâna celui căzut, continuând aventura cunoașterii prin "deșertul timpurilor", cum se spune în epigraful statuii ridicate de sculptorița din Hungtington, ea însăși solidară astfel cu aventura umanității întregi. Odată pătruns în incintă, spațiile destinate pentru lucrări ți se prezintă cu rânduială, oarecum simetric
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
înființarea culturii, pentru a nu crea neuniformități în dezvoltarea plantelor. Irigarea permanentă a culturii constă în 5 - 7 udări cu norme de 250 - 300 m3 apă/ha. La efectuarea acestei lucrări, se va ține foarte mult cont de regimul precipitațiilor căzute, în special cantitățile de precipitații căzute și dispersia acestora pe parcursul perioadei de vegetație. Creșterea frecvenței udărilor și a cantității de apă la unitatea de suprafață se face concomitent cu apariția fructelor și a maturării acestora. Prașilele manuale și mecanice se
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
neuniformități în dezvoltarea plantelor. Irigarea permanentă a culturii constă în 5 - 7 udări cu norme de 250 - 300 m3 apă/ha. La efectuarea acestei lucrări, se va ține foarte mult cont de regimul precipitațiilor căzute, în special cantitățile de precipitații căzute și dispersia acestora pe parcursul perioadei de vegetație. Creșterea frecvenței udărilor și a cantității de apă la unitatea de suprafață se face concomitent cu apariția fructelor și a maturării acestora. Prașilele manuale și mecanice se efectuează superficial, cu scopul combaterii buruienilor
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Aceasta ține loc de medicament, de foc (cauterizare), de fier (bisturiu). Chiar dacă trebuie să ardă sau să taie, preotul trebuie să se folosească de predică. Dacă predica nu poate să facă nimic, toate celelalte sunt zadarnice. Prin predică ridicăm sufletul căzut și îl smerim pe cel trufaș; prin predică tăiem cele de prisos și împlinim cele care lipsesc și facem toate celelalte care ne ajută la vindecarea sufletului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre preoție, 4, 3, în P. G.
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
care lipsesc și facem toate celelalte care ne ajută la vindecarea sufletului<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre preoție, 4, 3, în P. G., XLVIII, 665. footnote>. Într-o altă împrejurare, făcând referire la puterea cuvântului în ridicarea sufletului căzut sau deznădăjduit, Hrisostom afirmă: Cuvântul este instrument, cuvântul este hrană, cuvântul este cea mai bună temperare a atmosferei; el ține loc de medicament, de foc, de sabie: dacă e nevoie de ars sau de tăiat, de el trebuie să ne
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
situația celor lipsiți și oropsiți din vremea sa, de care nu se ocupa nimeni. Aziluri pentru străini, case de binefacere pentru cei săraci, călători și pelerini, spitale pentru cei bolnavi între care și o leprozerie, școli de reeducare a fetelor căzute, ateliere pentru tot felul de meserii, casele personalului medical, toate acestea formau această instituție de asistență socială. Sfântul Vasile cel Mare se îngrijea de tot ceea ce era necesar pentru viața acestui așezământ de binefacere. Însă și mai impresionant este faptul
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]