1,623 matches
-
Mugur Isărescu. Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa Dunărea între Calafat și Vidin era serviciul de feribot, care execută curse la fiecare două ore, imediat ce 19-20 de camioane sunt încărcate. De pe malul românesc bacul pleca din portul Calafat, situat la kilometrii fluviali 794-795, pe malul stâng al Dunării. Până în 14 iunie 2013, pe porțiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează granița bulgaro-română era în funcțiune un singur pod, între Ruse și Giurgiu. Acesta, inaugurat la 20 iunie
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
necesare proiectării. Între 2001-2003, folosind aceeași finanțare KfW, consorțiul alcătuit din Erm Lahmeyer din Germania, Irin și Geomarin din Bulgaria, și Agraro Consult din România, a elaborat „Studiul de Evaluare a Impactului Asupra Mediului pentru Podul peste Dunăre Vidin, Bulgaria - Calafat, România”. Studiul a fost prezentat opiniei publice din România și din Bulgaria și a fost aprobat în ședințe publice ale autorităților de Mediu la Vidin și Calafat, spre sfârșitul lui 2004. Folosind fonduri puse la dispoziție de Agenția Franceză de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Studiul de Evaluare a Impactului Asupra Mediului pentru Podul peste Dunăre Vidin, Bulgaria - Calafat, România”. Studiul a fost prezentat opiniei publice din România și din Bulgaria și a fost aprobat în ședințe publice ale autorităților de Mediu la Vidin și Calafat, spre sfârșitul lui 2004. Folosind fonduri puse la dispoziție de Agenția Franceză de Dezvoltare (Agence Française de Développement - AFD), compania franceză BCEOM, în asociere cu ITC și Patinvestengineering din Bulgaria, și IPTANA din România, a elaborat, între 2001-2002, analizele economice
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
acces la pod a fost acceptat pentru finanțare din fonduri ISPA de preaderare în 2005, sub numărul de înregistrare 2004RO16PPT009. În România s-au calificat la licitația pentru construcția infrastructurii rutiere și feroviare de acces la podul peste Dunăre de la Calafat - Vidin cinci consorții: Comisia de evaluare a Ministerului Transporturilor a deschis ofertele pe data de 7 noiembrie 2008 și, în urma evaluării lor, a decis să le declare pe toate inacceptabile și să descalifice toate cele cinci consorții, deoarece ofertele nu îndeplineau
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
toate taxele rutiere pentru traversarea podului Calafat-Vidin vor fi percepute de către România, pentru Bulgaria rămânând doar taxele feroviare. Cel mai probabil, partea bulgară a acceptat această condiție nefavorabilă în schimbul acordului dat de România pentru a fi construit un pod între Calafat și Vidin, întrucât Bucureștiul nu prea își dorea acest lucru. Podul propriu-zis este o investiție bulgară, beneficiarul lucrării fiind Ministerul Transporturilor din Bulgaria. Bulgarii au realizat podul feroviar și rutier cu patru benzi, un terminal feroviar nou pentru mărfuri, șapte kilometri
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
8615/RF/26.02.2013 cu tema: „Aprobarea semnării Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Bulgaria pentru înființarea unei entități comerciale mixte - operator al noului Pod combinat (rutier și feroviar) între cele două state peste fluviul Dunărea între orașele Calafat (România) și Vidin (Republica Bulgaria)”. Semnarea Acordului a avut loc la Sofia, în data de 28 februarie 2013. Din partea Guvernului României, Acordul a fost semnat de către Septimiu Buzașu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, iar din partea Guvernului Republicii Bulgaria de către Ivailo
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
privind două poduri noi peste fluviul Dunărea”. Ministrul Mutafchiev adăuga că e vorba de locațiile Oreahovo-Bechet, de care România este mai interesată, și Silistra-Călărași, pe care Bulgaria o consideră prioritară. Pe 24 februarie 2009 Petăr Mutafchiev s-a întâlnit la Calafat cu omologul său român, Radu Berceanu. În urma discuțiilor, acesta a declarat: Petăr Mutafchiev a declarat și el presei bulgare că cele două țări au avut în trecut puncte de vedere diferite, însă acum se va pregăti un acord care va
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Lom-Rast. Cercetarea dădea dreptate Bulgariei, care solicita construcția podului în zona sa de nord-vest, însă România nu a acceptat rezultatele cercetării. Spre sfârșitul anilor '90 Grecia s-a alăturat solicitării părții bulgare de a se construi podul între Vidin și Calafat. Pentru Grecia, interesată în dezvoltarea aripii sudice a Coridorului IV Pan-European și implicit a portului Salonic ca punct terminus al coridorului, construcția podului în acea zonă era vitală, scurtând substanțial tranzitul către vestul Europei. Pe 11 aprilie 1998, pe
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de reabilitare și modernizare a DN56A (Maglavit-Șimian), și DN6, între Șimian, Turnu Severin, Lugoj și Timișoara. În iunie 2004, premierul de atunci al României, Adrian Năstase, și omologul său bulgar, Simion de Saxa-Coburg Gotha, au avut o scurtă întâlnire la Calafat, locul de amplasament al viitorului pod peste Dunăre. Prezent și el la întâlnire, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din acea perioadă, a declarat: Dacă atribuirea de către partea bulgară a construcției podului spaniolilor de la FCC nu a suscitat suspiciuni
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
în întârziere cu 12-14 luni din cauza managementului defectuos: Pentru a putea preda companiilor constructoare amplasamentul liber de sarcini, România și Bulgaria au fost nevoite să procedeze și la exproprierea unor suprafețe de teren. Spre exemplu, conform lui Mircea Guță, primarul Calafatului, pe malul românesc au trebuit expropriate 42,6 hectare de teren, cu 242 de poziții în Cartea Funciară. Dintre acestea, 24 aparțineau Consiliului Local Calafat, una - Romsilva, iar alte 217 - persoanelor private. Exproprierea terenurilor de pe malul românesc a început relativ
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
procedeze și la exproprierea unor suprafețe de teren. Spre exemplu, conform lui Mircea Guță, primarul Calafatului, pe malul românesc au trebuit expropriate 42,6 hectare de teren, cu 242 de poziții în Cartea Funciară. Dintre acestea, 24 aparțineau Consiliului Local Calafat, una - Romsilva, iar alte 217 - persoanelor private. Exproprierea terenurilor de pe malul românesc a început relativ dezordonat, marcată de zvonuri, întârzieri și suspiciuni. Ludovic Orban, ministrul Transporturilor din acea perioadă, anunța la începutul lui septembrie că: Tot în septembrie 2008, primarul
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de locuințe, mult mai scumpe. Deși autoritățile locale au negat acest lucru, în luna septembrie 2009 se ajunsese totuși la situația că statul român trebuia să plătească în medie 366.435,07 lei pentru un hectar de teren în zona Calafat și Poiana Mare, adică aproape 100.000 de euro pe hectar la acea dată. Din acest motiv, pe data de 23 septembrie 2009 guvernul român emite Hotărârea nr.1032, care modifică H.G. nr.576., și prin care se suplimentează banii
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
reamintea divergențele româno-bulgare din trecut privind amplasamentul podului, sugerând că România n-ar fi în continuare interesată de construcția acestuia; mai mult, în articol se arăta că România n-a întreprins niciun pas în reabilitarea legăturilor feroviare și rutiere dintre Calafat și Craiova. Cotidianul "Sega" mai identifica un posibil motiv de întârziere a lucrărilor: afacerile cu feriboturile de pe cele două maluri ale Dunării. Ziarul conchidea: „Podul peste Dunăre 2 are mai mulți dușmani decât prieteni”. În aprilie 2010, Comisia Europeană a
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
1998, 2000, 2001, 2009), la Muzeul de Artă din Târgoviște (1994), la "Galeria Pro Arte" din Balș (2002), la "Galeria Art Delia" din Slatina (2003), la "Galeriile de Artă" Slatina (2005, 2010), la Bibliotecă județeană Slatina (2007, 2008), la Muzeul Municipiului Calafat (2008), la "Sală Artis" a Muzeului Județean Olt (2010), la Galeriile de Artă UAP Alba-Iulia (2012) etc. Pe lângă acestea expune la Viena, în 1990, si la Paris, în 1999. Aflat într-o continuă căutare și dornic să învețe și să
George Păunescu () [Corola-website/Science/314324_a_315653]
-
des télégraphes (1er Section)) școală a "Sous-secrétariat d'État des Postes et des Télégraphes" a "Ministère du Comerce, de l'Industrie, des Postes et des Télégraphes" cu mențiunea „foarte bine”. A fost însărcinat în iunie 1900 cu conducerea Oficiului Poștal Calafat iar din mai 1904 cu conducerea Oficiului Poștal Ploiești. Începând cu octombrie 1906 a condus ca oficiant superior serviciul telegrafo-poștal pe câmpul manevrelor regale. În aprilie 1911 preia conducerea Oficiului Poștal Craiova. În octombrie 1912 este însărcinat cu conducerea Diviziei
Vasile Sava () [Corola-website/Science/314470_a_315799]
-
o întârziere de 2 ani. De asemenea, la granița României cu Bulgaria FCC construiește Podul Calafat-Vidin peste fluviul Dunărea, important obiectiv de infrastructură situat pe Aripa Sudică a Coridorului Pan-European IV. Podul va lega România și Bulgaria în dreptul orașelor Calafat și Vidin. Număr de angajați în 2010: 650 Cifra de afaceri în 2009: 120 milioane euro
Fomento de Construcciones y Contratas () [Corola-website/Science/320412_a_321741]
-
este o cale ferată secundară în România. Ea face legătura între Craiova și Calafat. Magistrala Craiova-Calafat, este considerată linia cu cele mai frumoase clădiri pentru gări din Câmpia Română. Studiile pentru construirea căii ferate au început pe 10 mai 1885, ele durând până în noiembrie, fiind conduse de inginerul Elie Radu, iar proiectarea a durat
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
construit pentru două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești, Moțăței, Maglavit, Golenți, Calafat și Calafat Port.
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
două căi, una feroviară și cea rutieră deasupra. Infrastructura s-a realizat din piatră cioplită la exterior, iar suprastructura din metal. Gările unde trenul oprește de la început sunt: Jiu, Podari, Sălcuța, Segarcea, Portărești, Afumați, Băilești, Moțăței, Maglavit, Golenți, Calafat și Calafat Port.
Calea ferată Craiova–Calafat () [Corola-website/Science/319892_a_321221]
-
serviciile de transport ale cărui punct de plecare și punct de sosire se află în afara Uniunii Europene, acestea fiind considerate efectiv utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului, pentru livrările de bunuri, prestările de servicii, achizițiile intracomunitare
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264700_a_266029]
-
serviciile de transport ale cărui punct de plecare și punct de sosire se află în afara Uniunii Europene, acestea fiind considerate efectiv utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272235_a_273564]
-
utilizate și exploatate în afara Uniunii Europene. ... Articolul 279 Locul operațiunilor legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin (1) Prin excepție de la prevederile art. 275-278 pentru operațiunile legate de podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat și Vidin se aplică prevederile alin. (2) și (3). ... (2) Pentru a determina locul operațiunilor impozabile în ceea ce privește întreținerea sau repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului, pentru livrările de bunuri, prestările de servicii, achizițiile intracomunitare
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272235_a_273564]
-
Gheorghe Târgu Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu Târgu Cărbunești orașul Târgu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Secuiesc municipiul Târgu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Târgu Bujor orașul Târgu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orașul Bolintin-Vale Comana comuna Comana Gorj Târgu Jiu municipiul Târgu Jiu Târgu Cărbunești orașul Târgu Cărbunești Novaci
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]