2,041 matches
-
m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micașisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este reprezentat de altitudini medii de 500-600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m și altele sub 600 m. În zona
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Compania avea un număr de 13.400 de angajați în anul 2007, față de 18.000 în anul 2002. În anul 2007 Petromservice a preluat, pentru suma de 2,6 milioane de euro, firma "Geoasset", care deține licența pentru zăcământul de calcar cu brucit de la Budureasa, județul Bihor. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro. Pe lângă acest zăcământ, compania mai deține și o exploatare de marmură în Kazahstan
PSV Company () [Corola-website/Science/310708_a_312037]
-
în anul 2002. În anul 2007 Petromservice a preluat, pentru suma de 2,6 milioane de euro, firma "Geoasset", care deține licența pentru zăcământul de calcar cu brucit de la Budureasa, județul Bihor. Zăcământul conține 20 de milioane de tone de calcar cu brucit, cu o valoare estimată la peste 1 miliard de euro. Pe lângă acest zăcământ, compania mai deține și o exploatare de marmură în Kazahstan. În septembrie 2007 Petrom a încheiat un contract pentru achiziția activităților de servicii petroliere ale
PSV Company () [Corola-website/Science/310708_a_312037]
-
creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei. Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Comuna Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/310738_a_312067]
-
apă). Piciorul musculos se înfige în mal, trăgând corpul și fixandu-l pe fundul apei. Nu are organe de simt. Pipăie cu marginile mantalei. Reacția dintre acidul clorhidric și vâlvă arată că acesta , la fel ca si cochilia melcului , conține calcar . Pe o valvă răzuita reacția nu mai are loc , deoarece calcarul a fost îndepărtat . La exterior vâlvele sunt acoperite de un strat calcaros , iar în interior sunt căptușite cu un strat de sidef. I. FUNCȚIA DE RELATIE Mișcarea : Scoică este
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
-l pe fundul apei. Nu are organe de simt. Pipăie cu marginile mantalei. Reacția dintre acidul clorhidric și vâlvă arată că acesta , la fel ca si cochilia melcului , conține calcar . Pe o valvă răzuita reacția nu mai are loc , deoarece calcarul a fost îndepărtat . La exterior vâlvele sunt acoperite de un strat calcaros , iar în interior sunt căptușite cu un strat de sidef. I. FUNCȚIA DE RELATIE Mișcarea : Scoică este un animal aproape sedentar . Totuși , ea se poate deplasa încet , infingand
Scoică de lac () [Corola-website/Science/310766_a_312095]
-
obligați să se deplaseze cu viteza pedestrașilor, care formau o mânecă protectoare în jurul lor, apărând caii de săgețile sarazinilor, datorită cămășilor din zale sau apărătoarelor din piele. Soarele era nemilos, nu erau copaci care să ofere umbră pe drumul de calcar pe care se deplasau. Cavalerii, cu armurile lor grele, cu hainele groase colorate care izolau fierbințeala cămășilor de zale, împiedicându-le să le ardă pielea, își ștergeau sudoarea plină de praf de pe ochi și priveau cu suspiciune înainte, așteptând atacul
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
Orăștiei. Acest tip de zid a fost botezat de specialiști "murus Dacicus" (zidul dacic). Zidul avea cel puțin 3-4 m înălțime, era gros de 3 metri, avea două fețe, una exterioară și una interioară, și era format din blocuri din calcar conchilic, blocurile erau tăiate regulat ("opus quadratum"). Aceste blocuri aveau dimensini variabile: 60-80 cm lungime, 40-60 cm înălțime și 30-40 cm grosime. Între cele două fețe ale zidului se așeza o umplutură ("emplecton") de pământ, pietre neprelucrate, etc. Nu se
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
acestor bastioane era folosit ca depozit de provizii și de arme, iar etajul era folosit ca locuință și ca poziție de luptă pentru apărători. Mai existau în spatele zidului și niște platforme de luptă care erau sprijinite tot pe blocuri de calcar. Dacă atacatorii treceau de aceste sisteme defensive ei trebuiau să dărâme o altă poartă (înaintea celui de-al doilea război dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
septentrională și munții carstici Alpii Dinarici. Altitudinea minimă a parcului este , corespunzătoare părții mai din aval a râului Korana; punctul cel mai înalt este muntele din masivul Mala Kapela cu vârful la altitudine. Rocile carstice formează în principal dolomite și calcare, iar relieful este astfel punctat de formațiuni cum ar fi dolinele, uvalele, poliele și ponoarele Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
apă. Apa, combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, duce la formarea unor bariere de travertin care separă lacurile între ele capturând de asemenea și mușchi și alte plante cum ar fi
Parcul Național Lacurile Plitvice () [Corola-website/Science/309807_a_311136]
-
prin foarte multe mici cascade, locul fiind numit de locuitori "La Pișători". Sfanțul Nicodim a găsit locul sfânt unde visa să construiască o mănăstire, aici la "Pișători". Platoul de sub mănăstire este format din "siga", stâncă formată din mari sedimente de calcar și calcit, amestecate cu micro organisme, aduse de Gurnia.
Râul Gurnia () [Corola-website/Science/309959_a_311288]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 20 ha. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Trascău" și prezintă o importanță complexă (geomorfică și botanică), pe versanții cheilor săpate in calcare mezozoice (jurasice), se întâlnesc o serie de plante rare. Cheile Poienii sunt străbătute de drumul județean (107) ce unește Valea Mureșului (Aiud) de cea a Arieșului (Buru) și se află la o distanță de cca 15 km de Aiud, 15
Cheile Vălișoarei () [Corola-website/Science/309346_a_310675]
-
și pe o potecă marcată cu cruce roșie (acces dificil). Numele peșterii vine de la portalul sau podul natural Poarta Zmeilor care se afla la 15 m de intrarea în peșteră. Acesta a rezultat în urma eroziunii, coroziunii si dizolvarii rocilor de calcar. Intrarea este scundă, sub 2 m diametrul și dă acces într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
lui Papara. Acești șolomani se scalda în lacurile peșterii și apa ce deversează produce inundații. S-a nascut chiar și o meserie în acest sens, solomonari, bărbați curajoși care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni și lemne. Denumită Peșteră Mică de la Vânătarea a fost descoperită, explorata și cartata în 1980 de Viorel Ludușan. În peretele de calcar sub care se pierd apele, la câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sala de mari dimensiuni lipsită de formațiuni spectaculoase. Valea Poienii curge de la sud la nord și se arucă
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
câțiva metri înălțime se deschide gura mare a Peșterii Dălbina, peșteră fosilă formată dintr-o singură sala de mari dimensiuni lipsită de formațiuni spectaculoase. Valea Poienii curge de la sud la nord și se arucă în gol peste peretele înalt de calcar formând o spectaculosă cascadă de 25 m (Cascadă Dălbina). În amonte de această cascadă, speologii de la clubul "Emilian Cristea" Albă Iulia au descoperit, explorat și cartat în 1986-88 un aven de 106 m adâncime, spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul din
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
spectaculos dar deosebit de periculos (Avenul din Tăul Moriii) . Tot în peretele cascadei speologii de la Polaris Blaj au descoperit un aven de 26 m adâncime în fundul căruia un lac plin cu bușteni împiedica înaintarea (Avenul de la Vânătare) Rezervatia este formată din calcare masive de varsta jurasic superioară. La vest și est se întâlnesc conglomerate, gresii, marne și marnocalcare cretacice (straturi de Brădesti), în vest interpunându-se o fâșie de bazalte mezozoice. 5 ha.
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
prăjită, presărate cu brânză și opărite (cu apă sau cu lapte). Așa ceva nu se cunoaște în zonă. Mâncarea făcută din ouă bătute, cu slănina fripta, ceapă verde și brânză o numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
numesc păpăraie. Peșteră este o străpungere hidrologica a fâșiei de calcare tithonice în extremitatea vestică a Masivului Bedeleu. Trei pâraie (Ponor, Poieni și Seaca) își unesc apele colectate dintr-un bazin de 150 km² și se pierd în masivul de calcar la Vânătările Ponorului. Această arie cumulează caracteristicile unei polje dar specialiștii în domeniu încă nu au clasificat-o ca atare. Cele trei pâraie au fost cândva tributare bazinului hidrografic Rîmeț, dar au fost captate subteran și mutate bazinului hidrografic Arieș
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
parcurge pe galeria activă un traseu S-N de cu o cădere de apare la lumină printr-un gigantic portal. Intrarea, la altitudine absolută de orientată N-NV este înaltă de aproape și pare o despicătura artificială în peretele de calcar, baza îngustă de fiind ocupată de un lac cu o adâncime de până la . Lungimea lui de este primul obstacol în explorarea peșterii și este urmat imediat de Cascadă Evantai, un bloc de piatră peste care alunecă întregul debit de apă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
Papara, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe... De la sfârșitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un celt de bronz, depus că ofranda zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Puternică ginta a Apulilor, dacii din Munții Trăscăului au ridicat nu departe de aici cetatea Craivi, un veritabil cuib de vulturi la care se poate ajunge urmând un adevărat traseu alpinistic. Controversele asupra personalității lui Zamolxe au început să apară
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
gură peșterii, soarele răsare de două ori pe zi. Astfel, la orele dimineții, că oriunde pe pământ și aici răsare soarele. Apare de dupa culmea Bedeleului și se ridică pe cer. Dar după câteva ore el dispare după vârful peretelui de calcar ce adăpostește peșteră. Acest perete impozant acoperă aici jumătate din bolta cerului. După aproape două ore, soarele răsare iarăși în partea vestică a muntelui și va apune seară după culmile mai domoale de la vestul depresiunii.
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]