1,576 matches
-
a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului. Evoluția
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
al XIII-lea al Franței. Din cauza conținutului său ridicat de vitamine (B2, B3, B5, B7 și B9, D, E și K), proteine și fibre precum de potasiu, fier și zinc, având un conținut scăzut de grăsimi și astfel o valoare calorifică scăzută, șampinionul este de mare interes pentru nutriție.
Agaricaceae () [Corola-website/Science/310570_a_311899]
-
exprimat în unități energetice, respectiv în kWh, înlocuind calcularea consumului în metri cubi. Astfel că, pe lângă volumul de gaze consumat, pe factură se ia în calcul și calitatea, iar consumul final se stabilește înmulțind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică. Aceasta variază pe teritoriul țării în funcție de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub și variază cu
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
calitatea, iar consumul final se stabilește înmulțind volumul de gaze utilizat cu puterea calorifică. Aceasta variază pe teritoriul țării în funcție de zăcământul de unde provine gazul, de depozitul unde a fost înmagazinat sau dacă a fost adus din import. În România, puterea calorifică are o medie de 10,6 kWh pe metru cub și variază cu circa 10%. Un client casnic consumă, într-un an, circa 1.200-1.500 de metri cubi, din care aproximativ 300 de metri cubi pe lună în perioada
Gazele naturale în România () [Corola-website/Science/310422_a_311751]
-
și presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din "cărbunele brun" rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifica, "huila" și în final "antracitul" care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zăcămintele de huila s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani in urma, constituind
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
materii volatile". Cu cât se degajă mai multe materii volatile, cu atat cărbunele se aprinde mai ușor. Prin aprindere și ardere cărbunele degajă căldură. Cantitatea de căldură eliberată prin arderea completă a unui kilogram de combustibil (aici cărbune) este "puterea calorifica" (sau "căldură de ardere") a combustibilului, care în ȘI se exprimă în MJ/kg. În practică, utilă este puterea calorifica inferioară ("Q"). În România cărbunii se clasifică conform STAS. Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
ardere cărbunele degajă căldură. Cantitatea de căldură eliberată prin arderea completă a unui kilogram de combustibil (aici cărbune) este "puterea calorifica" (sau "căldură de ardere") a combustibilului, care în ȘI se exprimă în MJ/kg. În practică, utilă este puterea calorifica inferioară ("Q"). În România cărbunii se clasifică conform STAS. Turba este cel mai tânăr cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul extracției ea
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
cărbune, din Neogen, formându-se și astăzi. Conține 52 - 62 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă foarte multe materii volatile. În momentul extracției ea conține 75 - 80 % umiditate, ca urmare trebuie uscată, stare în care are o putere calorifica de 12 - 20 MJ/kg. Turba uscată și brichetata se folosește drept combustibil casnic. De asemenea, ea se poate folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
folosi ca material filtrant sau că îngrășământ. Cărbunele brun este un cărbune mai vechi, din Paleogen. Conține 60 - 78 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă multe materii volatile. În momentul extracției conține 30 - 45 % umiditate. Are o putere calorifica de 6 - 18 MJ/kg (uzual 7 - 9 MJ/kg). Este mult folosit, în special "lignitul", care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
lignitul", care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
materii volatile, ceea ce îl face foarte dificil de aprins. Aprinderea trebuie făcută cu un combustibil de suport, care să-l aducă la temperatura de 800, temperatura de aprindere a carbonului. În momentul extracției conține 3 - 12 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 25 MJ/kg. Datorită aprinderii dificile este puțin folosit în energetică, fiind folosit în industria chimică la producerea electrozilor. În concluzie, cărbunele se folosește: Rezervele de cărbuni pe glob estimate în anul 2004 au fost de 783,1
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
în metan oscilează între 80 și 87% volumic, având în compoziție cantități mai mari de dioxid de carbon și azot. Densitatea este între 0,700-0,840 kg/m³. După compoziție (gaz sărac sau gaz bogat), căldura degajată prin ardere (puterea calorifică) este: 8,2-11,1 kWh/m³ = 30-40 MJ/m³, iar temperatura de fierbere este de -161 °C. Poate fi transportat prin conducte sau cu alte mijloace de transport în stare comprimată sau în stare lichidă, actualmente fiind folosit pe scară
Gaz natural () [Corola-website/Science/306386_a_307715]
-
benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează și ea diagrama indicată, micșorând de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă. Cifra octanică nu este legată de cantitatea de căldură degajată prin ardere, adică de puterea calorifică a combustibilului, deci o benzină cu o CO mai mare nu e „mai bună” în acest sens. În Europa și Australia cifra octanică afișată la pompele de benzină este CO/R. În SUA și Canada cifra octanică afișată este media
Cifră octanică () [Corola-website/Science/314609_a_315938]
-
produși prin ardere. Instalațiile de incinerare sunt cuptoare prevăzute cu focare cu grătar cu împingere directă sau răsturnată, cuptoare rotative, cuptoare verticale, focare cu ardere în strat fluidizat, sau cu ardere în suspensie Ele pot trata (arde) deșeuri cu putere calorifică mică, de doar 10 MJ/kg. În ultima perioadă se discută despre "coincinerarea" deșeurilor. În acest caz deșeurile sunt arse în focarele marilor cazane energetice sau în cuptoarele de ciment, în amestec cu combustibilul uzual al acestora. Ponderea deșeurilor în
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
mai bună, format din monoxid de carbon și hidrogen. Deșeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de prelucrare din industria lemnului și din demolări), gazul de depozit și biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14-17 MJ/kg iar gazul de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și puteri calorifice de 20-25 MJ/m³. Ca urmare ele pot fi arse în instalații menajere, sau în cazane pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
sunt lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de prelucrare din industria lemnului și din demolări), gazul de depozit și biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14-17 MJ/kg iar gazul de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și puteri calorifice de 20-25 MJ/m³. Ca urmare ele pot fi arse în instalații menajere, sau în cazane pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric. Prin "deșeuri periculoase" se înțeleg deșeurile care au una din următoarele proprietăți: Exemple de deșeuri
Gestionarea deșeurilor () [Corola-website/Science/313818_a_315147]
-
acetic, 18% gudroane, 34% mangal, aceste valori variind în funcție de esența lemnului folosit și de modul cum a fost realizată distilarea. Gazele și vaporii rezultați sunt trecuți într-o instalație de condensare, de unde gazele necondensabile sunt separate. Cele au o putere calorifică de 2000-3000 kcal/m și pot fi întrebuințate pentru încălzire a retortelor, a cazanelor cu abur, etc. Condensatul este format din acid pirolignos și gudroane de lemn. Acidul pirolignos este un amestec de 8-10% acid acetic și omologi, 3& fracție
Metanol () [Corola-website/Science/313823_a_315152]
-
are propriul său sistem de încălzire. Prin excepție, se consideră încălzire locală și încălzirea simultană a două camere de la o sobă montată în peretele despărțitor. Sursele de căldură pentru încălzirea clădirilor sunt: Combustibilii folosiți la încălzire sunt (în paranteză puterea calorifică inferioară aproximativă, diferită la fiecare sortiment):
Încălzire () [Corola-website/Science/318418_a_319747]
-
un lichid limpede, format din hidrocarburi care conțin între 6 și 16 atomi de carbon în moleculă. Are densitatea de 780 - 810 kg/m. Punctul de inflamabilitate este cuprins între 37 - 65, iar temperatura de autoaprindere este de 220. Puterea calorifică inferioară este de 43,1 MJ/kg, iar cea superioară de 46,2 MJ/kg. ul nu este miscibil cu apa, dar este miscibil cu solvenți petrolieri. Principala utilizare a kerosenului este drept combustibil pentru motoarele reactoare din aviație. De
Kerosen () [Corola-website/Science/318470_a_319799]
-
până la 280 și 98 % până la 300. Aciditatea organică (mg KOH la 100 cm) era de maximum 3,5 %, cenușa maximum 0,003 %, punctul de inflamabilitate determinat cu aparatul Abel-Pensky era de minimum 40, densitatea de 825 kg/m și puterea calorifică inferioară de minimum 41,90 MJ/kg (10 000 kcal/kg). Din proprietăți rezultă că kerosenul este un combustibil puțin mai ușor ca petrolul lampant, însă diferența este mică. Era folosit la iluminatul cu lămpi cu petrol, la gătit cu
Kerosen () [Corola-website/Science/318470_a_319799]
-
facturare Articolul 33 Stabilirea consumului de gaze naturale, exprimat în unități de energie, ce reprezintă cantitatea de energie furnizată aferentă perioadei de facturare, se realizează prin înmulțirea cantității de gaze naturale, exprimată în mc, aferentă perioadei de facturare, cu puterea calorifică superioară a acestora, aferentă perioadei de facturare, în conformitate cu prevederile regulamentului de măsurare aprobat de ANRE. Articolul 34 Cantitatea de gaze naturale furnizată clientului final se măsoară prin intermediul echipamentului de măsurare de către operatorul conductei/sistemului la care este racordat locul de
REGULAMENT din 28 iunie 2016 privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273210_a_274539]
-
facturare se va preciza modul prin care a fost determinat indexul, respectiv citire de către operator/autocitire de către clientul final/estimare pe baza convenției de consum; ... o) cantitatea de gaze naturale, exprimată în mc, aferentă perioadei de facturare; ... p) valoarea puterii calorifice superioare aferente perioadei de facturare; ... q) cantitatea de energie, exprimată în MWh/kWh, ce reprezintă consumul de gaze naturale facturat; ... r) modalitatea de conversie a cantității de gaze naturale, exprimată în mc, în cantitatea de energie, exprimată în MWh/kWh
REGULAMENT din 28 iunie 2016 privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273210_a_274539]
-
c) indexul echipamentului de măsurare determinat de operator prin citire la începutul și sfârșitul perioadei pentru care se face regularizarea; ... d) cantitatea de gaze naturale, exprimată în mc, consumată efectiv în perioada pentru care se face regularizarea; ... e) valoarea puterii calorifice superioare medii aferente perioadei pentru care se face regularizarea, calculată ca medie aritmetică a puterilor calorifice superioare pentru fiecare zi din perioada de regularizare; ... f) cantitatea de energie, exprimată în MWh/kWh, ce reprezintă consumul efectiv de gaze naturale realizat
REGULAMENT din 28 iunie 2016 privind furnizarea gazelor naturale la clienţii finali*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273210_a_274539]