8,365 matches
-
și expansionist. Aceste trăsături caracteristice și fundamentale îi sunt date de structura economică și social-politică a Imperiului aflat în perioada de apogeu a crizei sistemului iobăgiei. Acesta este un fapt bine stabilit și recunoscut. Relația, de mai sus, de însemnătate capitală, ne obligă să respingem exagerările ce țintesc la deteriminări de decizii țariste explicate prin nevoia de apărare sau prevenire față de exterior. Ce-i drept, au existat și asemenea situații, dar ele nu sunt de natură fenomenală, ci evenimențială. Am ajuns
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tardiv, către 1950, în momentul elaborării formalismului său axiomatic). Fizica, biologia, sociologia sau psihologia sunt, în această privință, abia în stadiul de gîngureli. Și cum să te împiedici să gîndești că tocmai în această direcție vor putea fi făcute descoperirile capitale în deceniile care vin, dacă dinamismul energetic al stării T, supunîndu-se la ceea ce Lupasco numește ortodeducția cuantică, este cu adevărat substratul însuși al Realității ? O perspectivă diferită asupra structurii ternare a filosofiei lui Lupasco poate fi obținută analizînd noțiunile de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
non-contradicției. Paradoxal, contradicția și noncontradicția se supun normelor logicii clasice: actualizarea contra-dicției implică potențializarea non-contradicției și actualizarea non-contradicției implică potențializarea contradicției. Nu există stare nici actuală, nici potențială a contradicției și a non-contradicției. Terțul inclus intervine însă de o manieră capitală: cuanta logică ce face să intervină indicele T este asociată cu actualizarea contradicției, în vreme ce celelalte două cuante logice, care introduc indicii A și P, sunt asociate cu potențializarea contradicției. În acest sens, contradicția este ireductibilă, căci actualizarea ei este asociată
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de realitate diferite în studiul sistemelor naturale nivelul macrofizic, nivelul microfizic și ciber-spațiu-timpul (la care ar trebui să adăugăm un al patrulea nivel, deocamdată pur teoretic, cel al supercorzilor, considerat de fizicieni ca textura ultimă a universului) este un eveniment capital în istoria cunoașterii. Ea ne poate conduce la regîndirea vieții noastre individuale și sociale, la o nouă lectură a unor cunoștințe vechi, la explorarea diferită a cunoașterii propriei ființe, aici și acum. În domeniul sistemelor sociale, putem distinge astfel următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
psyché-ului observatorului în cazul lui Pauli. La prima vedere, realul lui Pauli (pe care Laurikainen îl numește, cu o terminologie nu prea fericită, "realul transcendent"12), este practic identic cu "realul voalat" al lui d'Espagnat. Există, însă, o diferență capitală: isomorfismul dintre lumea psihică și lumea cuantică lipsește la d'Espagnat. Într-o scrisoare către Fierz din 5 martie 1957, Pauli scrie că e rezonabil să gîndești că pînă și materia așa-zis "inertă" ar prezenta slabe componente psihice 13
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
s-a bucurat întotdeauna de atenția pe care o merita, ar trebui să se desprindă astfel: negația. Noi înșine, în lucrările noastre (Vrin, 1935), care au multe puncte comune cu prezentul eseu al domnului Bachelard, am insistat îndelung asupra rolului capital al negației. La fel ca domnul Bachelard, credem că ea ține de timp. Dar, pentru noi, ea este însuși timpul; dl. Bachelard îi adaugă afirmația, astfel încît amîndouă zămislesc". Și Lupasco înfige un cui, un cui ce i-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
că orice operație de cunoaștere, determinînd for-mele cunoașterii pregătește contradicția activă care propune un fel de anti-formă experienței. Dl. Lupasco va face din această dialectică activă o regulă de metodă [...]". Observația lui Bachelard asupra raportului dintre subiect și obiect este capitală: "A logiciza o dualitate de ființe experimentale pe care teoreticienii fizicii se mărginiseră la a o matematiza, acesta pare a fi efortul conducător al metafizicii domnului Lupasco. Nu vom putea aprecia întreaga importanță a unei asemenea concepții decît după ce domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
dedicat lui Jean-Pierre Duprey, el se referă din nou la Logică și contradicție. Ideea de preeminență a luminii asupra obscurității, scrie Breton, poate fără îndoială să treacă drept o relicvă a greoaiei filosofii grecești. În această privință, acord o importanță capitală și o virtute eliberatoare dintre cele mai înalte obiecției ridicate de dl. Stéphane Lupasco la sistemul dialectic al lui Hegel, mult mai tributar lui Aristotel decît ar fi trebuit ...", și adaugă: În plus, în ochii artiștilor, această lucrare va prezenta
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Veche, 2004. * Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, București, Fundația Luceafărul, 2001, t. i, pp. 204, 1192, 1197. * José Anes, "Esses nada que săo tudo: o mito, o símbolo, o eu, a realidade...", in Mário Caeiro, Lisboa, Capital do Nada, Lisabona, Extramuros, 2001. * Petru Ioan (dir.), Ștefan Lupașcu. Un gânditor pentru mileniul trei, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2001. * Dumitru Constantin, Somnul rațiunii, București, Sinopsis, 2001. * Maurice Nadeau, Une vie en littérature, Paris, Complexe, 2002, pp. 235, 288. * Georges
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
săracii suportau pedepse grele, cum ar fi privarea de libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau: moartea, galera pe viață și exilarea pe viață. Ele atrăgeau moartea civilă și confiscarea tuturor bunurilor infractorului. Pedeapsa cu moartea se executa în mod diferit, însoțită de diverse suplicii, în funcție de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
libertate, mutilarea, uciderea, chiar și în cazul comiterii aceluiași gen de fapte ca și cei înstăriți. Sistemul general al pedepselor, care s-a păstrat din evul mediu până în feudalism, cuprindea pedepse capitale, aflictive și inflamante, simplu inflamante și neinflamante. Pedepsele capitale erau: moartea, galera pe viață și exilarea pe viață. Ele atrăgeau moartea civilă și confiscarea tuturor bunurilor infractorului. Pedeapsa cu moartea se executa în mod diferit, însoțită de diverse suplicii, în funcție de rangul infractorului și natura faptei. Spre exemplu, în caz
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
răspunderea penală se extindea de la autorul faptei la membrii familiei sale, pedepse precum exilarea și confiscarea averii aplicându-se descendenților, ascendenților și soțului celui vinovat 69. Tortura era folosită atât ca mijloc de probațiune, cât și înainte de executarea unei sentințe capitale pentru a-l determina pe condamnat să-și denunțe complicii. Ne putem face o idee despre cruzimea pedepselor aplicate până la jumătatea secolului al XVIII-lea, citind paginile în care Michel Foucault descrie supliciile la care erau supuși condamnații 70. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
săvârșirea faptelor respective. Întrebarea care se ridică aici este dacă într-adevăr prevenirea funcționează? Criticii acestei teorii susțin că, s-a dovedit în mod empiric, că pedeapsa nu are efecte de prevenire individuală. De asemenea, cercetările au demonstrat că pedeapsa capitală nu are un efect mai puternic decât închisoarea pe viață. Referitor la efectul de prevenire al pedepsei există două opinii dominante. Potrivit abordării utilitariste, omul este o ființă rațională care alege calea pe care să o urmeze calculând raportul dintre
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cauzat prin faptă și nu acordă nicio importanță stării mentale a făptuitorului ori circumstanțelor atenuante sau agravante ale faptei. Chiar și atunci când moartea unei persoane a fost cauzată accidental sau din neglijență, aplicarea strictă a legii talionului pretinde aplicarea pedepsei capitale. O altă obiecție, legată de aceasta, se referă la faptul că, într-o societate civilizată, anumite categorii de pedepse sunt considerate prea crude pentru a fi acceptate. De exemplu, un ucigaș sadic ar putea să-i aplice torturi îngrozitoare victimei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
aceste obiecții că, în termeni istorici, lex talionis nu funcționează ca o solicitare a unei compensări, ci stabilește o limitare a naturii acelei compensări și, prin urmare, previne impunerea unor pedepse excesive ca urmare a unor acte de răzbunare. Pedeapsa capitală poate fi considerată o formă de pedeapsă care încă mai apelează la legea talionului. K. G. Armstong explică de ce se crede așa de des că teoriile retributiviste sunt cu necesitate barbare. "Acuzația care izvorăște din această concepție greșită se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
același rezultat, utilitariștii ar opta pentru cea mai blândă dintre ele. Prin urmare, dacă pedeapsa capitală sau o pedeapsa mai blândă cu închisoarea ar fi la fel de eficiente în prevenirea crimelor, utilitariștii ar alege pedeapsa mai blândă și ar considera pedeapsa capitală ca nejustificată. Cu toate acestea, abordarea utilitaristă poate avea ca rezultat și aplicarea unor pedepse excesive. De exemplu, sute de cazuri de furturi mărunte sunt săvârșite frecvent de hoți eficienți care sunt greu de prins. Paguba cauzată de fiecare hoț
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pune în aplicare.) Pedeapsa are două scopuri: Primul scop este de a limita legătura condamnatului cu mediul din care provine: de la interzicerea copilului de a se juca în curte cu prietenii timp de două zile, până la detenție, deportare ori pedeapsa capitală (ocazie cu care osânditul este eliminat definitiv din colectiv). Al doilea scop, umilința, este parte integrantă din pedeapsă: dacă vei călca din greșeală pe cineva pe picior și-ți vei cere scuze, incidentul are toate șansele să se încheie amiabil
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
un nevinovat la douăzeci de ani de pușcărie și apare abia mai târziu adevăratul vinovat, ei bine, atunci avem de a face cu ceva ce se numește "eroare judiciară". (Și mai grav e când condamnatul a fost osândit la pedeapsa capitală și adevăratul vinovat a apărut mai târziu ori n-a apărut niciodată.) În schimb, dacă un individ încearcă să-și facă singur dreptate, acolo unde justiția a fost oarbă, în cazul acela, individul respectiv este pe drept cuvânt culpabil. Culpabil
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Sfântul Augustin și Borak cel Bătrân (autorul său preferat), a izbutit să-și salveze prestigiul, după ce mandantul său, Vasili Mihailovici Weisz a fost condamnat. (Doar faptul că individul este fiul fostului vicecampion național de șubah l-a salvat de pedeapsa capitală.) 4. Urmările 3: Abraham Puiu Schnupf, nepotul comisarului șef Evelin Schnupf, nu numai că n-a trebuit să-și dea demisia, dar a și fost felicitat de însuși domnul Ministru, maestrul Ludovic L. și-a păstrat neștirbită faima de singur
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
camarazii săi au ieșit din tranșee, țipând "Ura!" (pentru a-i înspăimânta pe inamici). Drept urmare, procurorul militar l-a acuzat pe caporalul Iacob A. Laxin de: trădare, dezertare, lipsă TOTALĂ de patriotism și a cerut degradarea și condamnarea la pedeapsa capitală pentru: trădare, dezertare, lipsă TOTALĂ de patriotism, pedeapsă prevăzută peste tot în lume PE VREME DE RĂZBOI pentru trădare, dezertare și lipsă TOTALĂ de patriotism. În momente atât de dramatice, trebuind să se dea un exemplu, însuși Marele Stat Major
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
și pentru trădare, dezertare și lipsă TOTALĂ de patriotism, fapte susținute cu dovezi și martori și petrecute în condiții de război, l-a condamnat pe numitul Iacob A. Laxin la degradare militară și civică, precum și la de trei ori pedeapsa capitală. (Care a fost contopită într-o singură pedeapsă capitală.) Totuși, ținându-se cont că, deși fapta a fost săvârșită pe timp de război, dar că sentința s-a dat pe timp de pace, s-a decis ca pedeapsa să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fapte susținute cu dovezi și martori și petrecute în condiții de război, l-a condamnat pe numitul Iacob A. Laxin la degradare militară și civică, precum și la de trei ori pedeapsa capitală. (Care a fost contopită într-o singură pedeapsă capitală.) Totuși, ținându-se cont că, deși fapta a fost săvârșită pe timp de război, dar că sentința s-a dat pe timp de pace, s-a decis ca pedeapsa să fie amânată până la o nouă situație de război. Întrebări: Când
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de inamic, a deschis focul la ordin, împușcând doi luptători dușmani, precum și doi copii aflați printre trupele inamice. Pentru uciderea unui minor, în orice legislație din lume, se cuvin ani grei de pușcărie, iar pentru uciderea a doi minori, pedeapsa capitală", a citat din Codul Penal procurorul militar, precizând că, dat fiind că faptele sunt dovedite, orice comentariu este de prisos. În momente atât de dramatice, trebuind să se dea un îndemn de reconciliere cu partea adversă, însuși Marele Stat Major
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de stat. Inaugurarea Bibliotecii române de la Paris, în anul 1988 DR. VALERIU TUDOR* AMBASADOR Sommaire L'auteur a été accrédité en tant que Ministre-conseiller à l'Ambassade de Roumanie à Paris, à partir du 1er Decembre 1985, restant dans cette capitale plus de trois années. Durant sa mission, l'auteur a pris part à la réalisation de plusieurs activités et projets visant le développement des relations de la Roumanie avec la France. Parmi ceux-ci s'inscrivent également les démarches visant l'ouverture
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
decât inventarea și crearea de noi tipuri de emisiuni, mai complexe, și deci mai costisitoare. Așadar, factorul programare și factorul economic condiționează popularitatea și audiența emisiunilor violente în mai mare măsură decât atracția în sine a violenței. De unde și importanța capitală a reglementărilor privind restructurarea programării și a politicilor editoriale ale televiziunilor, pentru a reduce nivelul expunerii copiilor la programe violente. Percepția Noțiunea se referă la „procesul prin care individul interpretează stimulii senzoriali, în lumina experienței sale și a așteptărilor momentului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]