1,971 matches
-
Editorii moderni au devenit, și credem că pe bună dreptate, tot mai puțin dispuși să se piardă în presupuneri, dar reacția în favoarea ediției diplomatice pare că merge prea departe când editorul reproduce toate abrevierile și greșelile copiștilor și urmează toate capriciile punctuației originale. Această tehnică poate fi importantă pentru alți editori sau uneori pentru lingviști, dar este un impediment inutil pentru cercetătorul literaturii. Noi pledăm nu pentru texte modernizate, ci pentru texte lizibile care să evite presupunerile și schimbările inutile și
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
argintul poruncitor. și surîsul cochet dezgolindu-i puțin șirul de perle, ea Își aruncă iarăși muzica glasului de argint: Ce vroiai să-mi spui, Egor Stepanovici? Smărăndița devine Smaragda Theodorovna Răutu, iar Iorgu Răutu devine Egor Stepanovici Răutu, dintr-un capriciu, care voia numele În acord cu moda din societatea timpului: toată lumea bună trebuia să aibă nume rusești sau care să pară rusești. Acesta era un semn al aderenței la noua societate, un semn de patriotism din partea celor despre care se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
efectiv acesta nu este la înălțimea ei, iarăși este rău, pentru că nu se realizează o compatibilitate firească între puterea de înțelegere și credință. În cazul în care cuvântul ajunge la omul supus presiunilor vremii, la omul mânat de pofte și capricii, acesta nu se poate bucura de candoarea și forța lui întrucât este sustras de griji lipsite de esență. Cuvântul sporește când primitorul său îi iese în întâmpinare cu sufletul pregătit, însetat de cunoaștere și credință. Învățătura devine mare în măsura în care este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adeziunea activă la valori . O primă interpretare este cea în care apare LIBERTATEA - SPONTANEITATE . Ea este prezentă la gânditorii care identifică libertatea în actele unice, irepetabile, izvorâte din impulsuri vitale sau emoționale, sustrase constrângerilor exterioare și inanolizabile rațional. Este libertatea - capriciu, libertatea bun - plac, sau mai precis, acea „liberte - jaillissement’’ (libertatețâșnitură) exaltată de Bergson în Eseuri asupra datelor imediate ale conștiinței, cap.III . Libertatea este considerată ca „ un dat imediat al conștiinței “, ca facultatea inerentă a omului de a se raporta
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
ca un privilegiu a aceluia care s-a eliberat de constrângeri exterioare și de servituți interioare ( ignoranță, pasiune oarbă, impulsuri instinctive, prejudecăți) putând realiza nestânjenit, deci liber, tendința conștientă către înfăptuirea scopurilor asumate. Dar , întrucât aceste scopuri nu reprezintă rezultatul capriciului subiectivist sau bunului plac al omului, ci apar din condiții obiective ale vieții omul, libertatea de acțiune în realizarea scopurilor - nestânjenită de necesitate - depinde de măsura în care necesitatea a fost cunoscută, interiorizată în mobilurile acțiunii. Astfel înțeleasă, libertatea marchează
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nu poate decide decât fiecare în parte, nimeni nu are dreptul să intervină brutal în viața individului pentru a o comanda, programa și dirija. Fiecare este îndreptățit să acționeze asupra propriei persoane așa cum dorește și cum îi dictează conștiința, nevoile, capriciile sau hazardul. Atâta timp cât acțiunile sale nu prejudiciază alți membri ai societății, normele nu pot fi impuse. În cazul în care anumite fapte sau acțiuni săvârșite de către persoane responsabile nu aduc neajunsuri decât celor care le-au săvârșit, atunci nu poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
se putea presupune acțiunea, dar nu puteau fi produse în nici un fel acțiunile sale. Liberul arbitru este o instanță pozitivă, controlabilă, care ne permite să ne manifestăm reținerile în fața cunoștințelor neîndeajuns cercetate sau care sunt suspectate a fi urmarea unor capricii, neânțelese nouă, ale lui Dumnezeu. De aceea filosoful renunță la presupoziția geniului rău, înlocuindu-l cu facultatea liberului arbitru. Avem un liber arbitru care ne permite să ne abținem a crede lucrurile îndoielnice, și astfel ne împiedică să fim înșelați
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și satisfacerea oricărei dorințe. Adevărata autoritate derivă din exigența părințilo r față de comportarea copiilor, îmbinată cu respectul față de aceștia". Copilul trebuie să simtă iubirea pe care părinții i-o poartă, dar este necesar să știe că nui vor îngădui orice capriciu. "Dragostea este astfel nu numai cheagul familiei, ci și calea cea mai eficientă a educației, dar numai dacă ea e potrivită și cu masură". Nu în ultimul rând, "pentru a fi un bun mediu educativ, familia trebuie să aibă o
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
nicicum de ființa celui stăpânit. Puternic în sine nu este decât acela a cărui ființă rămâne intactă chiar dacă obiectul stăpânirii lui dispare. Iar cel puternic în sine poate fi, din această pricină, și singur. La el manifestarea puterii este un capriciu sau risipirea unui moment de plictiseală. Puterea lui poate tot atât de bine să nu se manifeste. Deoarece ființa lui nu depinde de nimeni, el poate tot atât de bine să rămână impasibil, să ocrotească sau să nimicească. El poate să se obiectiveze în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Kepler și Tycho-Brahe au putut să trăiască, aceasta este pentru că vindeau unor regi creduli preziceri întemeiate pe relațiile dintre astre. Dacă acești regi n-ar fi fost atât de încrezători, noi am fi continuat să credem că natura este supusă capriciului și am fi zăcut și acum în ignoranță". Fig.37 - Desen umoristic reprezentând o catastrofă cosmică: ciocnirea Pământului cu o cometă. După opiniile actuale, Pământul poate fi spulberat de o cometă care l-ar ciocni din plin; sau dacă doar
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
5siguranță din partea copilului, afecțiune și înțelegere din partea părinților, dar ea nu trebuie exagerată fără riscul de a provoca o serie de dificultăți evoluției psihologice normale. Cel mai adesea, copiii lipsiți de dragostea părintească sunt timizi, instabili, interiorizați și complexați, în timp ce capriciul, răsfățul, lipsa de voință și fermitatea caracterizează de cele mai multe ori copiii ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele de conduită corespunzătoare, calitățile
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
frecvente manifestări, chiar dacă ele au, prin excelență, o semnificație nevrotică. • Anorexia (dezgustul de mâncare sau oprirea apetitului, are o semnificație multiplă. Poate fi de tip isterioid, prepsihotică, endocrină, mintală. Este considerată deviere de conduită caracterială cînd se înfățișează ca un capriciu alimentar, când alimentarea constituie un teren de confruntare între educator și copil. Formele caracteriale mai deosebite ale anorexiei se întâlnesc și la fetițele preado lescente, și chiar adolescente, fiind însoțite de un ansamblu de manifestări gastro-intestinale. În general, anorexia scoate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
apropiate de maturitate să asistăm la o retragere progresivă a acțiunii ambilor părinți, prețuiți acum deopotrivă de copiii lor. Părinții care nu se înțeleg, care se ceartă mereu în legătură cu atitudinea care trebuie adoptată față de diferite fapte ale copilului sau față de capriciile lui, constituie un mediu „patogen” pentru acesta. Dacă divergențele de opinii continuă și mai târziu, în fața micilor delicte pe care întâmplător, le face copilul, se poate ajunge la o adevărată “predispoziție spre delincvență” <footnote Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
cel care se află la Leningrad și care se intitulează La Balayeuse) pentru felul în care reușește să sugereze tăcerea 12. Adevăratul fragment ekphrastic descrie tabloul Femeie citind pe o pagină, în primul volum al romanului. Pentru a satisface un capriciu al lui Antipa (care este ateu) cuplul sărbătorește întotdeauna ajunul Crăciunului în data de 21 decembrie. În fiecare an ritualul este același: dimineața Felicia pleacă la birou și Antipa rămâne în pat. După-masa, soția lui pregătește masa de Crăciun, iar
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
câini cu aceleași utilități sau chiar În alte scopuri, cum sunt câinii de amuzament sau cei care, prin mărimea și forma lor, prezentau o adevărată curiozitate, la care se adăuga toaletarea lor după ultimul jurnal de modă canină sau după capriciile celor avuți. Așa cum s-a arătat, doar selecția riguroasă și observațiile Îndelungate au dus la formarea acestui evantai de rase de câini, neglijându-se gradul de Înrudire În reproducția lor, ceea ce a condus la o consangvinizare strânsă la extrem. Cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
administrația lor? Prin ce alte mijloace? Unul din cele mai importante din aceste mijloace sunt agenții însărcinați de a restabili ordinea. Acestora le va fi lăsată posibilitatea de a face să vadă și de a-și dezvolta relele înclinații și capriciile lor, în fine de a abuza de puterea lor, primului șef, de a primi bacșișuri. Sumar: Măsuri de siguranță. Supravegherea conspiratorilor. O gardă deschisă este ruina puterii. Garda regelui evreilor. Prestigiul mistic al puterii. Arestarea la prima bănuială. Când ne
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
numai ca toate consecințele actelor noastre să fie echivalente. El nu recomandă crima - ar fi pueril - , dar îi restituie remușcării inutilitatea. Tot astfel, dacă toate experiențele sunt indiferente, experiența datoriei este la fel de legitimă ca oricare alta. Poți fi virtuos din capriciu. Toate moralele sunt întemeiate pe ideea că un act are consecințe care-l legitimează sau îl anulează. Un spirit pătruns de ideea absurdului socotește numai că aceste urmări trebuie privite cu seninătate. El este gata să plătească. Altfel spus, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
menajându-l pe jucătorul de valoare. Pentru a înfrâna manifestările negative, antrenorul va începe prin a da o serie de sarcini concrete vedetei, alături de ceilalți, fără o evidențiere deosebită în nici un sens. În ultimă instanță singura soluție de domolire a capriciilor ”vedetei” este punerea ei parțială sau totală pe tușă. Liderul sau conducătorul real al echipei poate să nu fie căpitanul ei sau cel mai bun jucător, aceasta pentru că nu putem dirija simpatiile și prieteniile în cadrul colectivului după cum ar fi de
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ocazia războiului - germanii de pe Volga, popoarele din Caucaz, tătarii din Crimeea etc.; în sfârșit, prizonierii de război sovietici luați de germani și reîntorși în URSS, și opozanții străini de talpa stalinistă - ucraineni, baltici, polonezi etc. Numărul celor internați evoluează după capriciile politicii: de la un milion de zeka în 1935, se ajunge la 1 200 000 în 1937, la 2 milioane în 1938 și 1939, apoi la 2 500 000, la sfârșitul lui 1941. în timpul războiului, lagărele se golesc parțial, din cauza, îndeosebi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
administrative, cu crearea republicilor Estonia, Letonia, Moldova și Karelia. întrucât aceasta din urmă este retrogradată, în 1956, la rangul de republică autonomă, republicile federate sunt, începând de atunci, în număr de cincisprezece. Instituit în decembrie 1922 și retușat ulterior, după capriciul schimbării constituției (1936, 1977), cadrul care vizează unificarea teritoriului sovietic se dorește în disjuncție față de modelul țarist. El recunoaște existența republicilor federate, care, în principiu, conservă dreptul la secesiune, și a republicilor autonome, fără suveranitate politică, dar înzestrate cu drepturi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în adâncime. Deoarece nu spune totul, ne poruncește să completăm și să combinăm laconicele sale confidențe, fără a ne îngădui, asemenea muzicii, să rătăcim departe de ele. Ea conferă un element de durată și de stabilitate reveriilor fugare, fanteziilor de capriciu. Permanent contrast între noapte și zi, întregul ascendent asupra noastră avându-și rădăcinile în însuși acest contrast, ea dă umbrei o transparență aproape sonoră, luminii o strălucire mai stranie decât lumina terestră. Chiar atunci când se limitează la puritatea liniei, aceasta
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
iraționale și să încerce a schița un tablou al politicii externe care să prezinte esența rațională ce se găsește în experiență, fără deviațiile contingente față de raționalitate, care se găsesc, de asemenea, în realitate. Deviațiile de la raționalitate care nu sunt rezultatul capriciilor personale sau ale psihopatologiei politicienilor pot fi privite drept contingente doar din poziția avantajoasă a raționalității, dar, prin ele însele, pot fi elemente într-un sistem coerent al iraționalității. Merită să fie explorată posibilitatea de a construi ipotetic o contrateorie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Care sunt asemănările și deosebirile situațiilor cu care Europa a confruntat America în 1917, 1941 și 1947 și în ce măsură necesită ele politici externe identice sau deosebite din partea Statelor Unite? Care este sensul acestor schimbări în politica externă britanică? Provin ele din capriciul și perfidia monarhilor și a oamenilor de stat? Sau sunt inspirate din înțelepciunea provenită din experiență a unui popor atent la forțele permanente, dincolo de orice alianță particulară care determină relațiile sale cu Europa continentală? Sunt dezastrele ce au urmat celor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și dacă sunt, necesită oare aplicarea, de către Statele Unite, a unor politici asemănătoare cu cele din 1917 și 1941? Câteodată, răspunsul pare a fi clar, ca în cazul schimbărilor din politica externă britanică: politica rezultă din înțelepciune, mai curând decât din capriciu. De cele mai multe ori însă, dar mai ales când avem de-a face cu prezentul și cu viitorul, răspunsul este obligatoriu nesigur și susceptibil la rețineri. Faptele din care trebuie să rezulte acesta sunt în mod esențial ambigue și supuse schimbărilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înțelept să ne implicăm, prin legături artificiale, în vicisitudinile obișnuite ale politicii sale sau în obișnuitele combinații și coaliții bazate pe prietenie sau dușmănie”. În 1796, politica europeană și politica de putere erau identice. „Capcanele ambițiilor, rivalităților, intereselor, umorilor și capriciilor europene” erau singurele manifestări ale luptei internaționale pentru putere în ochii Americii. Retragerea din politica europeană, proclamată de Washington, putea fi interpretată și ca o retragere din politica de putere în sine. Totuși, distanțarea americană față de politica de putere europeană
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]