4,162 matches
-
39%), guvizi (4,67%) și bacaliar (4,55%). Pe litoralul românesc, pescuitul cu unelte fixe se caracterizează prin concentrarea activității în primele 3/4 luni ale sezonului (aprilie-iulie), când de regulă speciile se apropie de coastă pentru hrănire și reproducere. Capturile înregistrate în Marea Neagră de către România au scăzut de la 16.000 de tone în 1980 la aproximativ 2.000 tone în anii recenți. Situația s-a îmbunătățit ușor începând cu 2003, semnalându-se o creștere de la 1.612 tone în acel
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
1980 la aproximativ 2.000 tone în anii recenți. Situația s-a îmbunătățit ușor începând cu 2003, semnalându-se o creștere de la 1.612 tone în acel an la 2.026 tone înregistrate în 2005. Mai mult de 70% din capturi sunt realizate cu vase de tip trauler, restul capturilor provenind din pescuitul la scară mică. Aproximativ 40 de tone de calcan au fost descărcate în 2005. În anul 2007 au fost raportate capturi de specii valoroase, precum calcan (Psetta maxima
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
Situația s-a îmbunătățit ușor începând cu 2003, semnalându-se o creștere de la 1.612 tone în acel an la 2.026 tone înregistrate în 2005. Mai mult de 70% din capturi sunt realizate cu vase de tip trauler, restul capturilor provenind din pescuitul la scară mică. Aproximativ 40 de tone de calcan au fost descărcate în 2005. În anul 2007 au fost raportate capturi de specii valoroase, precum calcan (Psetta maxima) și rechin (Squalus acanthias). Capturile românești de șprot rămân
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
în 2005. Mai mult de 70% din capturi sunt realizate cu vase de tip trauler, restul capturilor provenind din pescuitul la scară mică. Aproximativ 40 de tone de calcan au fost descărcate în 2005. În anul 2007 au fost raportate capturi de specii valoroase, precum calcan (Psetta maxima) și rechin (Squalus acanthias). Capturile românești de șprot rămân cu mult mai mici față de potențialul maxim calculat de cercetători. Și alte specii ar fi disponibile în cantități suficiente dacă navele ar fi echipate
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
de tip trauler, restul capturilor provenind din pescuitul la scară mică. Aproximativ 40 de tone de calcan au fost descărcate în 2005. În anul 2007 au fost raportate capturi de specii valoroase, precum calcan (Psetta maxima) și rechin (Squalus acanthias). Capturile românești de șprot rămân cu mult mai mici față de potențialul maxim calculat de cercetători. Și alte specii ar fi disponibile în cantități suficiente dacă navele ar fi echipate cu echipament adecvat pescuirii lor, aceasta fiind lipsa principală în cele mai multe cazuri
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
La sfârșitul anului 2008, în urma regimului "intrări/ieșiri" erau înregistrate 438 de nave ce însumau un GT total de 1.670 tone și o putere totală de 6.241 kW (sursa: Raportul anual al flotei de pescuit 2008). 2.1. Captura, efortul de pescuit În sezonul de pescuit din perioada 2001-2008, nivelul capturilor realizate, exceptând anii 2001 și 2002, când s-au realizat peste 2.000 tone (2.431 t, respectiv 2.116 tone), a fost destul de redus, situându-se între
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
nave ce însumau un GT total de 1.670 tone și o putere totală de 6.241 kW (sursa: Raportul anual al flotei de pescuit 2008). 2.1. Captura, efortul de pescuit În sezonul de pescuit din perioada 2001-2008, nivelul capturilor realizate, exceptând anii 2001 și 2002, când s-au realizat peste 2.000 tone (2.431 t, respectiv 2.116 tone), a fost destul de redus, situându-se între 1.390 tone/2006 și 1.940 tone/2005, după care a
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
2.431 t, respectiv 2.116 tone), a fost destul de redus, situându-se între 1.390 tone/2006 și 1.940 tone/2005, după care a scăzut vertiginos la 435 tone/2007 și circa 177 tone/2008 (date preliminare) Nivelul capturilor realizate în anul 2008 (date preliminare), cel mai mic obținut în ultimii 10 ani, s-a datorat creșterii costurilor de producție, cât și influenței condițiilor hidroclimatice asupra populațiilor de pești. Capturile de șprot, specie predominantă a capturilor anuale, au avut
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
2007 și circa 177 tone/2008 (date preliminare) Nivelul capturilor realizate în anul 2008 (date preliminare), cel mai mic obținut în ultimii 10 ani, s-a datorat creșterii costurilor de producție, cât și influenței condițiilor hidroclimatice asupra populațiilor de pești. Capturile de șprot, specie predominantă a capturilor anuale, au avut o involuție considerabilă în ultimul deceniu, scăzând de la 3.318 tone/1997 la 208 tone/2007 și circa 100 tone/2008. Dacă în trecut interesul pentru pescuitul calcanului a fost foarte
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
date preliminare) Nivelul capturilor realizate în anul 2008 (date preliminare), cel mai mic obținut în ultimii 10 ani, s-a datorat creșterii costurilor de producție, cât și influenței condițiilor hidroclimatice asupra populațiilor de pești. Capturile de șprot, specie predominantă a capturilor anuale, au avut o involuție considerabilă în ultimul deceniu, scăzând de la 3.318 tone/1997 la 208 tone/2007 și circa 100 tone/2008. Dacă în trecut interesul pentru pescuitul calcanului a fost foarte redus, după anul 2001, operatorii economici
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
trecut interesul pentru pescuitul calcanului a fost foarte redus, după anul 2001, operatorii economici ce activează în sectorul litoralul românesc își schimbă opțiunile și interesul, acordând prioritate dotării navelor cu echipamente și unelte de pescuit specializate în pescuitul acestei specii. Capturile au crescut ușor de la un an la altul, fiind realizate producții de 12,527 tone/2001 și 42,031 tone/2004, respectiv 44,32 tone în 2007. Rezultatele obținute în anul 2008, 26,016 tone (intervalul martie - august), au fost
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
anul 2008, 26,016 tone (intervalul martie - august), au fost aproape asemănătoare cu cele obținute în anii 2006-2007, același interval. În cele 8 luni de activitate de pescuit pe an (martie-octombrie), din perioada 2001-2008, navele trauler costiere românești au realizat capturi diferite, determinate atât de efortul de pescuit (număr de nave, zile efective de mare, număr de traulări și ore de traulare), cât și de evoluția condițiilor hidroclimatice, starea stocurilor principalelor specii pescuibile (șprot și bacaliar) și a ofertei de desfacere
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
în vedere costurile ridicate ale combustibililor. Singurele sectoare în care se desfășoară activitatea de pescuit sunt Constanța - Corbu și Zătoane - Sulina. Nu același lucru s-a întâmplat cu cea mai valoroasă specie, pescuită pasiv de traulerele costiere, calcanul, ale cărui capturi au crescut în ultimii ani de la 1 tonă pe an/2000 până la 44,32 tone/2007. Perioada cea mai bună de pescuit este intervalul martie - iulie și noiembrie - decembrie, perioadă ce coincide cu formarea aglomerărilor de calcan și apropierea acestora
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
noiembrie - decembrie, perioadă ce coincide cu formarea aglomerărilor de calcan și apropierea acestora de coastă, pentru reproducere și hrănire, în restul perioadelor se răspândește pe întreaga platformă continentală din zona litoralului românesc al Mării Negre. 2.2. Componența pe specii a capturilor Caracteristica principală a capturilor de pești realizată în sectorul marin românesc este prezența unui număr foarte mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
coincide cu formarea aglomerărilor de calcan și apropierea acestora de coastă, pentru reproducere și hrănire, în restul perioadelor se răspândește pe întreaga platformă continentală din zona litoralului românesc al Mării Negre. 2.2. Componența pe specii a capturilor Caracteristica principală a capturilor de pești realizată în sectorul marin românesc este prezența unui număr foarte mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, stavrid, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere. În perioada 2001-2008, pe întreg ansamblu sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie noiembrie), dominanța în capturi a revenit în principal speciilor șprot (Sprattus sprattus) și calcan (Psetta maeotica), alături de care au mai apărut speciile tradiționale: hamsie (Engraulis encrasicolus), bacaliar (Merlangius merlangus ponticus), guvizi (Gobiidae), stavrid (Trachurus mediterraneus ponticus), rechin (Squalus acanthias), chefal (Mugidae), alte specii. În
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
411,1 tone și 504,2 tone. În baza evaluărilor efectuate în perioada 1998-2007 pentru principalele specii pescuibile de pești, precum și a rezultatelor obținute în cercetările efectuate în anul 2008, se pot aprecia următoarele stocuri și estimări ale TAC-ului (captura totală admisibilă), pentru specia șprot și calcan din sectorul litoralul românesc al Mării Negre (tabelul nr. 1) Tabel 1 Valoarea stocurilor (tone) și valoarea estimativă a TAC-ului pentru sectorul românesc (sursa: Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare "Grigore Antipa" - Constanța
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
Grigore Antipa" - Constanța) Specia 4.2. Modernizarea și investiții la bordul navelor Această măsură va sprijini creșterea competitivității flotei românești prin adaptarea caracteristicilor navelor și ambarcațiunilor la cerințele moderne privind siguranța navigației, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de depozitare a capturilor. Investițiile făcute pentru modernizare pot cuprinde: a) motoare noi cu un consum redus de combustibil și un impact redus asupra mediului; ... b) echipamente ce fac posibilă menținerea și păstrarea capturilor accidentale la bord; ... c) echipamente ce reduc impactul asupra habitatelor
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
siguranța navigației, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de depozitare a capturilor. Investițiile făcute pentru modernizare pot cuprinde: a) motoare noi cu un consum redus de combustibil și un impact redus asupra mediului; ... b) echipamente ce fac posibilă menținerea și păstrarea capturilor accidentale la bord; ... c) echipamente ce reduc impactul asupra habitatelor și speciilor care nu se comercializează; ... d) echipamente ce reduc impactul asupra ecosistemelor și bentosului; ... e) investiții pentru unelte de pescuit mai selective (sprijinul este acordat până când acestea devin obligatorii
ORDIN nr. 444 din 3 iulie 2009 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213642_a_214971]
-
pescuit, precum și metodele de pescuit comercial în apele maritime interioare și în apele continentale, în scopul realizării unui pescuit durabil; ... e) elaborează măsuri naționale de protecție și regenerare a resurselor acvatice vii, prin aplicarea reglementărilor comunitare privind stabilirea anuală a capturii totale admisibile (TAC) și a cotelor de pescuit, prin stabilirea perioadelor de prohibiție, a zonelor de protecție și a zonelor de cruțare, precum și a măsurilor preventive, în concordanță cu prevederile legislației comunitare; ... f) propune dimensiunile minime individuale pe specii ce
HOTĂRÂRE nr. 1.194 din 24 septembrie 2008 (*actualizată*) privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203260_a_204589]
-
stabilire și schimbare a porturilor de bază, în conformitate cu dispozițiile legislației comunitare; ... l) monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoașterea în timp real a intrărilor și ieșirilor din port, staționărilor navelor/ambarcațiunilor în zonele de pescuit, capturile sau alte circumstanțe; ... m) organizează și actualizează Fișierul navelor și ambarcațiunilor de pescuit și stabilește modul de marcare a acestora, precum și a navelor/ambarcațiunilor auxiliare de pescuit; ... n) autorizează construirea, modernizarea și reconversia navelor/ambarcațiunilor de pescuit care urmează să
HOTĂRÂRE nr. 1.194 din 24 septembrie 2008 (*actualizată*) privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203260_a_204589]
-
proaspete din pește, descărcate imediat de pe un vas de pescuit ce arborează steagul unei țări terțe, în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 1.093/94/CE ce stabilește condițiile în care vasele de pescuit din țări terțe pot să-și descarce direct captura și s-o comercializeze în porturile Comunității, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 121 din 12 mai 1994, înainte de a putea fi importate în unul dintre teritoriile enumerate în anexa nr. 1, se supun controalelor veterinare
ORDIN nr. 82 din 29 septembrie 2008 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203857_a_205186]
-
kitul ELISA trebuie să asigure detecția tuturor anticorpilor induși de antigenele virusului pestei porcine clasice și să interfereze cât mai puțin cu anticorpi induși de alte pestivirusuri ce pot infecta porcinele; (îi) în acest scop este necesar să se realizeze captura și detecția anticorpilor-țintă cu anticorpi monoclonali ce discriminează anticorpii induși de virusul pestei porcine clasice de anticorpii induși de alte pestivirusuri; (iii) supraveghere virusologică. (2) Prelevarea probelor destinate examenelor virusologice de la porcine din exploatațiile nonprofesionale se realizează astfel: ... a) de la
PROCEDURĂ din 4 noiembrie 2008 de diagnostic prin examene de laborator şi supraveghere a pestei porcine clasice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205526_a_206855]
-
începerea perioadei de prohibiție din anul 2009. Articolul 3 Stabilirea numărului ambarcațiunilor și navelor de pescuit se face potrivit Regulamentului (CE) 2.371/2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului, precum și a capturii totale admisibile aferente perioadei prevăzute la art. 2 alin. (2). Articolul 4 (1) Practicarea pescuitului comercial se face în baza licenței, permisului și autorizației de pescuit comercial, după caz. ... (2) Licența, permisul și autorizația de pescuit comercial se eliberează de
NORMĂ din 14 ianuarie 2009 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în apele maritime interioare şi în apele continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206860_a_208189]
-
pescuit și la cota alocată pe specii. ... (2) Modelul autorizației de pescuit comercial este prevăzut în anexa nr. 4. ... Articolul 10 Pe baza studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii, elaborate de instituțiile de cercetare acreditate conform legii, Agenția stabilește captura totală admisibilă, cotele anuale sau parțiale admisibile la pescuit, zonele de pescuit comercial și efortul de pescuit pentru fiecare zonă. Articolul 11 (1) Beneficiarii dreptului de pescuit comercial au obligația să achiziționeze și să monteze mărci pe uneltele de pescuit
NORMĂ din 14 ianuarie 2009 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în apele maritime interioare şi în apele continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206860_a_208189]