88,170 matches
-
biologici testul Kenneth Clark "păpușa" scale de măsurare a stimei de sine Etapa I: demonstrează lipsa confuziei în dezvoltarea identității și prezența unui sentiment bine conturat, de apartenență la propria rasă copiii prezintă preocuparea pentru diferite rase și respect pentru caracteristicile fizice indiferent de diferențe Etapa II: s-a semnalat tensiune și stres în familiile care au adoptat transrasial cauzate nu numai de problemele obișnuite de genul: rivalitate între frați, probleme școlare, dificultăți de comunicare părinți-copii, ci pentru aproximativ 20 % și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt ortodocși sau de altă religie, în timp ce adoptatorii maghiari sunt romano-catolici sau reformați. În Argeș, Brașov și Sibiu identificăm o mare omogenitate a adoptatorilor din punct de vedere etnic și religios. Majoritatea sunt români, ortodocși. Evident profilul este generat de caracteristicile sociodemografice ale populației din aceste județe. 4.5 Profilul copiilor adoptați în România Vârsta copiilor adoptați. Media de vârstă a copiilor adoptați în cele șase județe este de 41,7 luni, cu o abatere standard mare de 32,4. Vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați și adoptați. 4.7 Copii preferați pentru adopție Tabelul 4.11 prezintă o serie de asocieri semnificative privind preferințele pentru adopție manifestate de adoptatorii infertili. Adoptatorii infertili stabilesc clar, cel puțin trei dintre cele patru criterii de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o probabilitate semnificativă în dorința exprimată de către cuplurile infertile de a adopta copii de o etnie sau de alta. Ce putem afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
afirma este faptul că, există o probabilitatea mult mai mare de a se adopta copii cu etnie identificată. Singura caracteristica a copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar să aibă maternitate recunoscută, însă nu și paternitate recunoscută; de asemenea este mult mai probabil să fi beneficiat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai exact școală profesională sau mai puțin și să aibă vârsta peste 45 de ani. De asemenea este mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4.14. Caracteristici ale adoptatorilor care adoptă copii cu nevoi speciale 301 Caracteristici ale adoptatorilor Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârsta peste 45 de ani. De asemenea este mult mai probabil să fie căsătoriți, cu copii și să nu prezinte probleme medicale care să le împiedice procrearea. Tabelul 4.14. Caracteristici ale adoptatorilor care adoptă copii cu nevoi speciale 301 Caracteristici ale adoptatorilor Copil cu nevoi speciale Nivel educațional Școală profesională sau mai puțin (2,32*) Vârsta părinților Peste 45 de ani (2,58**) Capacitate de procreare Nu prezintă probleme medicale care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc (2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat 5.3.2 Conduita copilului adoptat 5.3.3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial propus de Hill306 și vom încerca să analizăm, conduita adaptativă a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și adițional vom aduce în discuție și strategiile de coping adoptate de familii. 5.1.1 Definirea conceptelor McCubbin și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relația părinte-copil să nu se stabilească la fel de ușor și de repede pe cât este dorit, copilul să nu fie la fel de sănătos precum a fost declarat în documentele medicale din dosarul de adopție etc. În analiza noastră ne vom centra pe câteva caracteristici ale copilului care, potrivit literaturii de specialitate (vezi capitolul 2), provoacă stres în familia adoptivă: vârsta și genul copilului, istoricul de plasament, starea de sănătate psiho-fizică și conduita în raport cu părinții adoptatori. În plus, în demersul de cercetare calitativ vom lua
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pot fi: circumstanțele care au condus la decizia de a adopta un copil, trăirea infertilității (dacă este cazul), eventualele conflicte maritale nerezolvate, atitudinea negativă față de infertilitate și adopție etc. Resursele, definite de McCubbin și Patterson 308 ca un ansamblu de caracteristici, trăsături și abilități individuale, familiale sau ale comunității care pot fi accesate cu scopul de a răspunde solicitărilor determinate de factorul /evenimentul stresor. Pentru părinții adoptatori s-au dovedit, în diferite studii (vezi cap. 2.5), a fi importante în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinților adoptatori de a se informa, suficiența și corectitudinea informațiilor obținute. O altă categorie de resurse sunt cele sociale formale și informale și serviciile de specialitate (medicale, psihologice, de asistență socială). Pe lângă acestea avem în vedere resursele economice, dar și caracteristicile socio-demografice ale părinților adoptatori. Percepția sau evaluarea factorului de stres, poate fi definită ca expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa de preocupare de a se informa, insuficiența informațiilor și lipsa de corectitudine a datelor primite în procesul de adopție, precum și de lipsa serviciilor sociale adecvate pre și post-adopție și a suportului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au fost înaintate în 2006 și numai 6,7% au fost înaintate în 2007. Cu toate acestea majoritatea cazurilor au fost soluționate în 2007 (60%), 24,4% în 2006 și numai 15,6% dintre acestea au fost soluționate în 2005. Caracteristici socio-demografice ale părinților adoptatori. Din punct de vedere al statusului marital 86,7% dintre adoptatori sunt căsătoriți și au înfăptuit adopția în cuplu, restul fiind necăsătoriți. Același procent, de 86,7% dintre adoptatori prezintă un nivel educațional mediu sau ridicat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
puțin liceul. 13,3% prezintă un nivel educațional scăzut sau chiar foarte scăzut (în 4,4% dintre cazuri). Majoritatea părinților adoptatori, atât tații (74,5%) cât și mamele (71,1%) exercită profesii din clasa de mijloc sau superioară (conform ISCO88). Caracteristici socio-demografice ale copiilor adoptați ai căror părinți au participat la studiu. Vârsta copiilor în momentul adopției a fost în medie de 21,49 luni, iar în momentul studiului de 40,15 luni. 60% dintre copiii sunt de gen masculin, restul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate a copiilor adoptați prin prisma datelor identificate în dosarele de adopție, date consemnate de practicieni (asistenți sociali, psihologi, medici) în perioada pre-adopție. În cadrul acestui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Încredere 3,75 ,422 2 4 Respect 3,31 ,601 2 4 Afecțiune 3,69 ,383 2 4 Dorință de comunicare 3,68 ,391 2 4 Dorință de a-și petrece timpul cu mama 3,75 ,211 3 4 B. Caracteristicile socio-demografice și conduita copilului. Asociind conduita cu particularitățile socio-demografice, respectiv cu istoricul de plasament al copilului constatăm următoarele (vezi Tabelul 5.7): Vârsta copilului influențează în mod general conduita copilului, cu o influență mai mare însă pe două variabile și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestei secțiuni ne vom opri asupra resurselor sociale și informaționale de care dispun părinții adoptatori. Un alt aspect pe care-l abordăm aici face referire la expectanțele părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului adoptat și confirmarea/infirmarea acestor expectanțe. Asocierile dintre caracteristicile socio-demografice ale adoptatorilor, resursele sociale și informaționale și expectanțele raportate la particularitățile copilului adoptat vor fi de asemenea analizate. 5.4.1 Resursele informaționale Dimensiunea resurselor informaționale a fost analizată urmărind patru variabile: A. preocuparea părinților pentru informare, B. suficiența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3,22), apoi la dezvoltarea psiho-socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa utilizării surselor de informare. 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor După descrierea independentă a dimensiunilor care vizează resursele, expectanțele parentale și caracteristicile copilului, am considerat necesar să identificăm cum interacționează ele în fapt. În cadrul acestei secțiuni vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în procesul de adopție. Referitor la caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce au adoptat copii care au beneficiat de plasamente multiple
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilul, respectiv cu partenerul marital. Tabelul 5.17 Relația mamei cu copilul adoptat și partenerul marital asocierea variabilelor 342 Relația afectivă Acceptare Abilitatea de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului Implicare activă și suport Relația părinților post adopție Caracteristici socio-demografice ale adoptatorilor Nivel educațional al mamei adoptive ,118 ,103 ,190 -,134 -,067 Nivel profesional al mamei adoptive ,267 -,074 ,053 ,0633 -,098 Venit ,145 -,098 ,195 -,213 ,309 Resursele adoptatorilor Suficiența informațiilor .599** .346 .531* .655** .268 Corectitudinea informațiilor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]