2,375 matches
-
făcuse Rabelais în Franța) cf. Paul Gillon, op. cit., p. 102. 564 Blacbeard și Williams, cf. Tim Blacmore, op. cit., p. 17. 565 Dacă banda desenată clasică, de aventuri, afirmă Benveniste, spune o poveste, banda desenată umoristică oferă un discurs, constituind avatarul caricaturii, și funcționează în siajul unei idei (se creează "invers", de la deznodământ spre intrigă, și depinde de abilitatea creatorului cât anume este expus explicit și cât este eludat). Pierre Fresnault Deruelle, Le personnage de bande dessinée et ses langages, p. 103
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de epopee: Marea Unire, colaj de fotografie și bandă desenată, apare reprezentată pentru prima oară într-o bandă desenată, poza lui Nicolae Ceaușescu. Dodo Niță, Alexandru Ciubotariu, Puiu Manu. O biografie, p. 35. 829 Era binecunoscută în anii '50 o caricatură a "călăului Tito" cu o secure din care picura sânge, prin care se denunța defecțiunea iugoslavă, în ciuda "prieteniei româno-sârbe" (Tito fiind totuși croat). Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 206. 830 Dodo Niță, Virgil Tomuleț, Dicționarul benzii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
NOUTATE La prezenta sărăcie, Resturile de-altădată Pot, în viitor, să fie Noutate-avansată! LAMA Lama e de marcă bună, Și sunt mulțumit --eu unu'- Că mă rad cu ea....o lună! Pe-ntâi, și pe... treizecișiunu! BUN Bun este-n... caricatură! Bun de cap, bun că nu-njură! Cât de bun e-n ...băutură, Este dublu bun...de gură! PREOTUL...UMORIST Cum îți este datul sorții, Numai de-ngropări te ții; Tu îngropi cu artă morții, Cu umorul ...pe cei vii
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
anata și anika și purusha. Clara se uita la noi, când la unul, când la celălalt, reflectând delirul de forme al norilor în ochii ei ca de sticlă albastră. Era vremea hipsterilor, foarte înjurați în ziarele noastre, unde mereu apăreau caricaturi cu pletoși în tangaleji, cu coniacul în față și cu mâna în buzunarul babacilor. Indianisme, marijuana, muzică rock, tot cocteilul pătrundea încetișor și la noi, colorând în 54 tonuri aprinse tembelismul minunat al tinereții. Cui îi păsa de UTC, de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
care făceau să dispară două kilograme într-o secundă. —Care-i treaba? Ted s-a așezat pe un scaun și i-a luat spătarul în brațe. Era doar piele și os, avea umeri ascuțiți, genunchi la fel, arăta ca o caricatură a lui însuși. Un interviu pentru o slujbă. La nouă și jumătate în dimineața asta. —Altul! Pentru ce, de data asta? Ashling aplicase pentru mai multe joburi pe parcursul ultimelor două săptămâni, de la muncitor într-o fermă din Mullingar de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
semn să iau loc lângă ea. M-am executat, iar Martha ne anunță pe toți: — Vreau să stau vizavi de domnul Bleichert, ca să-l desenez. Emmett îmi prinse privirea și-mi făcu cu ochiul. — Bucky, o să ai parte de o caricatură dură. Creionul Marthei nu dă niciodată greș. N-are decât nouăsprezece ani, dar e deja un artist publicitar bine plătit. Maddy e frumușica mea, dar Martha e un geniu în toată regula. Martha se strâmbă. Își puse farfuria vizavi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cheia de la camera 11. Descuie ușa. Eu am aprins lumina. Hogeacul era vopsit sinistru, în nuanțe maronii, și păstra duhoarea foștilor locatari. De la numărul 12 se auzea o discuție legată de o tranzacție cu droguri. Madeleine începea să semene cu caricatura făcută de soră-sa. Am întins mâna după întrerupător, ca să estompez totul, dar ea mă opri: Nu, te rog. Vreau să te văd. Tranzacția cu droguri degeneră într-o ceartă. Am văzut pe noptieră un aparat de radio și l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de noiembrie și, Înmărmurit, asculți cum lumea ieșită din curți ca după cutremur discută despre Kennedy. Cel mai tare discută madam Flory, asasina de câini. Despre Kennedy e voie să discuți, desper Eisenhower nu era voie, despre el se făceau caricaturi, Îl făcea Nell Cobar, „unchiul Sam” cu joben și frac și pantaloni vărgați și stătea pe o cruce dintr-un cimitir ruinat și devastat de bombe care nu mai știi dacă era Coreea, China, Cuba sau Zanzibar. Sunt multe țările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cruce dintr-un cimitir ruinat și devastat de bombe care nu mai știi dacă era Coreea, China, Cuba sau Zanzibar. Sunt multe țările lumii. Și multe, războaiele. Sunt multe și cimitirele, ruinate, devastate de bombe. Bombele lui Eisenhower. Așa era caricatura de Nell Cobar. „A murit Kennedy!”, spuneau gospodinele și gospodarii. John Fitzgerald Kennedy a fost asasinat. Iar tu, tu nu poți să crezi că Kennedy a murit. Kennedy este pentru tine ca un frate. Un frate mai mare. Foarte mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
făcea decât o glumă - ba încă una foarte serioasă - când imita stilul cărților cavalerești, iar treaba cu „nici nu apucase bine rubicondul Apolo“etc., pe care unii cervantiști naivi o prezintă drept model de stil, nu-i altceva decât o caricatură plină de haz a barochismului literar. Ca să nu mai vorbim de interpretarea ca expresie idiomatică a acelui „Să fi fost cel al zorilor de ziuă“ cu care începe un capitol, când capitolul precedent se încheie cu cuvântul ceas. Publicul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
secolului al XIII-lea. Corpusul acesta a cunoscut o circulație universală, inclusiv în cultura românească. Pasaj anticipat de un fragment din articolul „A lo que salga“ (1904), în Ensayos, 1966, vol. 1, p. 611. Papárrogopulos este, după cum sugerează criticii, o caricatură extrem de șarjată a lui Marcelino Menéndez Pidal, mostră, din perspectiva lui Unamuno, de scriitor „ovipar“ (vezi mai sus, Introducere, p.XX. Gil Blas: roman picaresc al scriitorului francez André René Lesage (1668-1747), tradus în spaniolă de Padre Francisco José de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Du Maurier Însuși se pricepea să Întrețină o convresație ușoară la cină sau să organizeze o seară muzicală acasă, dar nu era un intelectual; era mai degrabă un filistin În domeniul cultural, hărțuindu-i În mod constant pe Esteți În caricaturile sale, de pe meterezele revistei Punch. Henry știa toate acestea, dar nu-i păsa. Îi plăcea Du Maurier, Îi plăcea familia lui și Îi plăcea să Își petreacă duminicile Împreună cu ei. Cu ocazia acelei prime vizite la Hampstead, În timpul plimbării relaxante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vorbești serios? — Mi-ai spus că, odată, te-ai apucat de un roman. — Da, pe care nu l-am terminat. — Romanul e un lucru greu... o sarcină descurajantă... nimeni nu știe asta mai bine ca mine. Dar o povestire... Legendele caricaturilor tale demonstrează că ai ureche pentru dialog. — Ești foarte drăguț, Henry. Recunosc că m-am mai gândit, când și când, să pun iar mâna pe creion - pe creionul de scris, vreau să spun. Dar mă tem de eșec. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Aceste distracții și excursii Îi erau cunoscute lui Henry, ca și unei mari părți a populației britanice, din pitoreștile aventuri ale Familiei Brown, versiune numai vag disimulată a familiei Du Maurier, care apărea regulat În paginile revistei Punch. Dar din caricaturi nu reieșea nici cât erau de Înghețate vânturile, nici cât de abrupte pantele. Poate primul dezavantaj era mai puțin evident mai spre Începutul sezonului, În august, dar Du Maurier, cu zgârcenia sa obișnuită, Își făcea vacanțele În septembrie, când prețurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de acord. Și oricum, pentru ce fac eu, nu am nevoie. Chiar dacă Sambourne nu-mi Împărtășeșete opinia... Îl știi pe Sammy, nu? — L-am Întâlnit de câteva ori. Edward Linley Sambourne era unul dintre desenatorii angajați de la Punch, specializat În caricaturi politice, dar care producea și desene inspirate din viața socială, adesea ale unor femei tinere și frumoase. Știi că nu a urmat cursuri speciale de artă plastică, de aceea, atunci când desenează personaje, se folosește de fotografii pe care le copiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a cărui prezență era suficientă pentru a face ca viața să merite trăită pentru toți cei apropiați și dragi lui, dispăruse dintre noi.“ Din buchetul de clișee se Înălța parcă un iz de nesinceritate. Cartea era scurtă, bogat ilustrată cu caricaturi umoristice În creion și cerneală și poezii olografe ale lui Du Maurier, evocând episoade din anii petrecuți Împreună În Flandra. Moscheles păstrase, evident, hârtiile, Împreună cu scrisorile primite de la Du Maurier și nu puteai să nu-l bănuiești că scotea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
într-o oglindă concavă. De îndată ce își făcea apariția, toți aceia care se apropiau prea mult de el luau altă înfățișare. Astfel, Otto Pankok, care voia să-l vadă ca model și să-l transforme, s-a preschimbat în propria sa caricatură și a devenit profesorul Cozonac pufăind praf de cărbune. De îndată ce Oskar a început să audă cărbunele siberian al desenatorului scârțâind pe hârtie, a schițat o imagine opusă, tot ce-i pica sub ochi în care era înnegrit cu cuvinte. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dăm Întâlnire Într-o cafenea din Corrientes, Între San Martín și Reconquista. De multe ori, Încercăm să-l ducem la La Fragata, dar ne refuză de fiecare dată, nu-i plac cofetăriile: preferă cafenelele“. Bioy a observat că au dus caricatura la limita sa extremă și s-a explicat: „Nu a fost un plan deliberat, ci rezultatul unor circumstanțe de moment. Așa ne amuzam Borges și eu, și așa am scris. Poate că nu voiam să scriem opere minunate, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
XLV, Lérida, 1658. Borges nu a fost un admirator al strălucitului conceptist baroc Baltasar Gracián, după cum a afirmat tăios și În acest P.S. datat 1974: „Quevedo marchează Începutul declinului literaturii spaniole ce avusese Începuturi foarte generoase. Apoi avea să urmeze caricatura, Gracián“. * În franceză asta vrea să spună: E sfârșitul lumii (notă comună a Academiilor Franceză și Regală Spaniolă). Conform concepției lui Borges, fiecare scriitor Își creează propriii săi precursori. * A se citi: Să ne trepanăm, deci*... (nota autorului). * Sugerăm lecțiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Romulus Lal, Freud și alții. Pe prima pagină, directorul ne Înmărmurește așternîndu-ne-n față poeticul articol „Starea de risc”: „Convingerea noastră fundamentală este că țara are nevoie de liniște”. Așa cum sîntem obișnuiți, citim printre rînduri și vedem un trandafir. Alături, o caricatură de-o idioțenie rară, pe care n-o pricepem. RÎdem. Cu toate că nu acesta-i scopul revistei, să ne facă să rîdem. Într-o convorbire cu prof. univ. dr. Grnberg, ni se lămurește de unde vine numele revistei. Vine de la Noica. Adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucurie. În același cotidian, nu mai știu care, se demonstrează iar că, spre deosebire de Roman, Iliescu s-a dovedit un curajos opozant al dictatorului. Pe care de pildă l-a și Împușcat. Mai opoziție ca aceasta nu există. Puterea prezintă o caricatură În care opozantul curajos are cap de rinocer. Și domnul Văcaru, unul de cămilă. Pe domnul Marțian nu l-au mai desenat. Autorul anonim al serialului Încărcat de Întîmplări din decembrie ’89 lasă mărturie: „Se trage, geamurile sînt sparte. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i iasă-un x enorm. Nici n-o să știe unde să-l pună. Poate chiar pe comitetul de reorganizare. Deoarece ultima oară cînd a rezolvat o ecuație exponențială, a căzut privata peste el. Din Europa nu mai remarc decît o caricatură, enigmatică precum o conductă. Constituția e desenată ca un dreptunghi cu raze. Un grup de cetățeni cu cefe expresive de oameni de bine o aplaudă. Un alt grup e supărat. Un om, de la PNL, Își duce mîna la ochi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
criptice, vorbind cu accent irlandez - prea calculat ca să-ți dai seama ce gîndește. De asemenea, Bud White era, prea ușor de citit: cînd șeful poliției citase „Este o nenorocire“, lui Bud i-a răsărit din cap un balon, ca În caricaturi: „Ed Exley e ciripitorul“. Degetul mijlociu În semn de salut n-a fost decît cireașa de pe tort. Ed bătu cu degetul În microfon, făcînd să se audă paraziți electrostatici. În Încăpere era zăpușeală, dar În nici un caz ca În magazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Anna, așa cum Tocătorii noștri o priveau pe Miranda, iar alături de ei stătea Donatella Versace, cu o Înfățișare de‑a dreptul țipătoare. Fața Îi era atât de Încărcată de farduri și hainele Îi erau atât de mulate pe corp, Încât părea caricatura propriei persoane. Ca atunci când vizitasem Elveția pentru prima dată și nu putusem scăpa de impresia că seamănă cu decorul din EPCOT, Donatella semăna mai degrabă cu personajul din Saturday Night Live decât cu propria‑i persoană. Am sorbit din paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Iar ăsta... Întinse mîna pe masă. Era un ziar acolo, Daily Express. Dar cînd Îl deschise, arăta ca fulgii de nea făcuți de școlari pentru Crăciun: știrile fuseseră decupate și rămăseseră doar paginile cu subiecte domestice, paginile de sport și caricaturile. Fraser Îl aruncă din nou. Asta fac ei cu mintea ta, zise el, dacă le dai voie. Nu-i lăsa, Pearce! Vorbea plin de pasiune, susținînd privirea lui Duncan cu ochii lui limpezi și albaștri, iar Duncan simți cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]