8,515 matches
-
o existență tihnită, la adăpost de orice primejdii : Te săturaseși de viața pe-apucate trăită cu Paraschivescu, ți se urâse să stai până-n gât în spaimă... Că ori vă prindea, și erai și tu judecată, ori te alegeai cu un cartuș [...] nu-mi fă mie pe martira care și-a jertfit totul pentru iubirea lui Ionel ! (p. 661-662). Pedagogul din Medeea o numește pe stăpâna lui nebuna. Pe de altă parte, doica, încredințată că ea nu va suporta umilința de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
urmă zile, agenții legației ruse erau peste tot. În ziua de 15 martie, toată legația rusă, afară de ministru, erea pe Dealul Mitropoliei. Secretarul de legație, Lermontoff a stat atât de aproape de luptători, încât a primit în obraz o bură de cartuș. Alt secretar de legație, anume Lwoff, a fost lovit de soldați cu paturile puștilor, fiindcă intrase în curtea Mitropoliei deodată cu valul opoziționist. În tribuna doamnelor se afla d-na Putiala, soția celui d-al doilea secretar al legației ruse
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Saturn și masivele crevase ale Mirandei lui Uranus. În cameră se mai găseau un minifrigider, lămpi viu colorate, o sofa din piele, un stereo și pe un întreg perete o fotografie alb-negru a unui parc pustiu amenajat pentru rolleri. Cartușele goale ale unor jocuri video zăceau împrăștiate în fața unui televizor uriaș, conectat acum la Playstation 2, în mijlocul unui morman de DVD-uri cu The Simpson’s și South Park. Pe pat se odihnea un teanc de cămăși Tommy Hilfiger noi-nouțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pierdut în lupta ei pentru viață, când a predat armele unui nou venit, ea s-a dus să se culce la muzeu, cu sânii ei de alabastru, cu nasul ei drept, purtând undeva la cingătoare ori pe umăr un minuscul cartuș ornamental pe care nimeni nu mai e în stare să-l descifreze. Ierusalimul însă trăiește. Este un oraș în stare de război, pentru că e cetatea unui Dumnezeu mereu în picioare, în umbră, a unui Atotputernic de pe metereze, și care nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
răcnind și bând nopți întregi, pe când în realitate el e un băiat bun, destul de blând și domol. Zile multe de plictiseală se scurg monoton. Diminețile rătăcim pe dealuri și în râpi, la întâmplare de multe ori, și ne luptăm cu cartușe oarbe, cu disperare, în sudoarea frunței; amărâți ascultăm în izbeliștea vântului, printre spinările câmpului critica manevrei, care pare a nu se mai sfârși; cu picioarele grele ne îndreptăm spre corturile înfierbântate ca niște cuptoare; ne răcorim cu apa sălcie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în fața intrării din Paris și după plecarea acestuia, din obișnuință, am folosit respectiva intrare. Când am deschis ușa grea de metal, pe lângă urechea dreaptă, am auzit un șuierat, apoi geamul de la locul de muncă al portarului se sparse și un cartuș se izbi de pereți, după care milițianul din post mă lămuri: Pe cartușul ăsta cred că a fost scris numele dumneavoastră, vă era destinat, noi până acum nu am avut un tir atât de precis. Milițianul culese de pe ciment cartușul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
intrare. Când am deschis ușa grea de metal, pe lângă urechea dreaptă, am auzit un șuierat, apoi geamul de la locul de muncă al portarului se sparse și un cartuș se izbi de pereți, după care milițianul din post mă lămuri: Pe cartușul ăsta cred că a fost scris numele dumneavoastră, vă era destinat, noi până acum nu am avut un tir atât de precis. Milițianul culese de pe ciment cartușul, mi-l arătă, îl puse în buzunarul vestonului și decise: Pe ăsta îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cartuș se izbi de pereți, după care milițianul din post mă lămuri: Pe cartușul ăsta cred că a fost scris numele dumneavoastră, vă era destinat, noi până acum nu am avut un tir atât de precis. Milițianul culese de pe ciment cartușul, mi-l arătă, îl puse în buzunarul vestonului și decise: Pe ăsta îl păstrez eu, dumneavoastră uitați de acest incident și mulțumiți-i lui Dumnezeu că v-a apărat. Nu am putut rezista tentației și după câteva minute am ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu realizarea proprie, eu am pus capăt acestei rivalități reducându-mi la tăcere fratele. Am așezat ca supliment... estetic și de bogăție obiectul ciudat și frumos, auriu-lucitor capturat la trecerea mea pe lângă ruinele vagoanelor-victime ale bombardamentului precedent; semăna cu un cartuș nu mai mare. În virtutea dreptului de frate mai mare, Viorel mi-l înșfăcă și-l puse în căsuța lui. Urmă o păruială reciprocă, fiecare trăgând obiectul inedit de la unul la altul. Ne-a despărțit un adult care ne confiscă motivul
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
am oploșit de voie, de nevoie în Dorohoiul apropiat de noua graniță pe care nu o mai puteam trece, mi-a fost dat să găsesc într-o grădină abandonată de la periferia orașului semiagricol, un obiect similar (în aceeași formă de cartuș) dar într-o variantă mai săracă. Era desfăcut în două și din el se desfăcea niște vată mirosind a „gaz” lampant... L-am fixat cu privirea, oscilând între tentația de a-1 atinge măcar, sau recupera și vechea teamă care
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
săraci, o sărăcie pe care noi refugiații o înțelegeam într-un fel de solidaritate de soartă, neputând să-și procure o brichetă nouă (nici nu mai erau în penuria generală), se foloseau de fabricate proprii, confecționate din tuburile goale ale cartușelor (erau peste tot după abandonarea frontului de război), la care adăugau vată îmbibată în „gaz” și o rotiță metalică de la mai vechile brichete aruncate, ca mecanism de aprindere. Alții foloseau pentru a aprinde țigările noduroase (tot de aceeași fabricație, cu
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
pasul de atac, cu ura, a ocupat înălțimea Bucovului și forturile; acest atac urmărire a făcut pe inamic a părăsi și magaziile cu material în fronturile Bucovului, neavând timpul a-l ridica, luându-se de la aceste companii 94 lăzi cu cartușe, 94.000 pentru infanterie, arma Henri Martini, care am dat ordin a le transporta în bivuacul regimentului”. În continuare, comandantul regimentului a adresat propunerile de decorare a ofițerilor și a soldaților cu grade inferioare „pentru curajul și conduita ce au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
interesantă: "Cum cei de la CIA mereu se gândesc la ticăloșii, atentate etc., se presupune că eu, în oricare moment trebuie să am o armă și să fiu capabil s-o întrebuințez. Respect acest principiu! Dispun de un Browning cu 15 cartușe! Am tras mult la viața mea și întotdeauna am fost un bun ochitor din fericire și mi-am păstrat acest talent. În orice situație nu mi-e teamă de inamici!" (Ignacio Ramonet "Cien horas con Fidel", pag. 700). Participant la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
dedesubt un zgomot slab. „E cineva-n casă”, am zis cu voce tare și-am știut imediat că așa e. Mi-am luat carabina calibrul 30 din dulap. MÎinile-mi tremurau. Abia am reușit să-ncarc pușca. Am scăpat mai multe cartușe pe podea pînă să reușesc să bag două În Încărcător. Genunchii mi se Înmuiau sub mine. Am coborît și am aprins toate luminile. Nimeni. Nimic. Tremuram Îngrozitor, și pe deasupra mi-era rău de la lipsa drogului! „De cînd nu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
o proiecție a ideii sale despre condiția umană. Acest personaj este un ins din rasa „păguboșilor“, a celor care pierd în permanență, dăruindu-se totuși tuturor luptelor, tuturor experiențelor anulatoare, acceptând să piară ca soldat anonim, fără glorie, îngropat sub „cartușele lumii“: „și eu dorm, mereu, îmbrăcat, cu ranița-n spate, / dorm pe mine, dedesubtul meu îngropat, / și lampa n-o mai sting, n-o mai aprind, / și dorm cântând în neștire, pierdut, deșucheat: / O, draaaga mea, iubiiita mea, / o, viiisuriiile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
încât din atâtea focuri să nu meargă măcar unul în plin. În acel moment văzui pe Turcu, palid, cu o față de un cot viind înspre mine. Și el pățise tot așa. Ori suntem fermecați, îmi zise Turcu, ori puștele sau cartușele noastre au un cusur. Examinăm puștile cu toată atențiunea și nu le găsim nici o meteahnă 45. Examinam cartușele, și ce constatăm? Constatăm, spre marea noastră surprindere și indignare, că ploaia de prepeliță în loc sa fie de plumb masiv era de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu o față de un cot viind înspre mine. Și el pățise tot așa. Ori suntem fermecați, îmi zise Turcu, ori puștele sau cartușele noastre au un cusur. Examinăm puștile cu toată atențiunea și nu le găsim nici o meteahnă 45. Examinam cartușele, și ce constatăm? Constatăm, spre marea noastră surprindere și indignare, că ploaia de prepeliță în loc sa fie de plumb masiv era de schija găurită, încât încărcătura, neavând greutatea trebuitoare, cădea jos la un metru departe de buza puștei, ca și cum aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
52 în gură, dar în momentul când cânele, adulmecând prepelița, se oprea încremenit înaintea ei, avea totdeauna timpul să înarmeze pușca, s-o puie la ochi, să tragă și niciodată nu da greș. Dacă pleca de-acasă cu 30 de cartușe, se întorcea cu 30 bucăți la torbă. Înainte de a începe să batem miriștele, ne suiam pe un dâmb53 pentru a explora cu ochii împrejurimile. Schmid se uita roată împrejur, chibzuia, socotea și apoi cu voace sigură îmi spunea! Uite, colo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gândul că doar, doar, vom găsi ceva, și, mă rog, ne-am departat așa de tare, că ne-ar fi trebuit două ceasuri bune ca să ne întoarcem prin arșiță până acasă cu puștele în spate și cu torbele pline de cartușe. Așa ceva nimene nu avea curajul să întreprindă. Da ce vă bateți capul degeaba, ne zise Vasile, unul dintre tovarășii noștri. Iaca colo peste deal la 15 minute departare avem pe prietinul nostgru Manolucă, holtei 139 ca și noi, cu casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iar nu ce ne dai tu. Dacă nu vă ajunge, mâncați-vă vânatul ce-ați adus. A, bun! Care vra să zică acuma ne iei și în râs. Da! Vom mânca vânatul nostru. În acel moment, înșfăcându-mi pușca și cartușele, ieșii în balcon și luai la ochi două găini care, de căldură, ședeau tupilate una lângă alta la umbra zaplazului 145... Trosc!... Amândouă au rămas pe loc. Una s-o faci cu borș și cealaltă friptură, zisei babei cei colțate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
probabil emblema geților orășteni din Sarmisegetuza Regia - este așezat pe un piedestal în jurul căruia este încolăcit un șarpe mare cu cap de mamifer și coadă globulată, presupusă emblemă a geților pontici localizati în cetatea Genuclei. Profund semnificativă este figura din cartuș, foarte probabil reprezentarea lui Zamolxis cu soarele și luna figurate pe piept ți luceafărul deasupra creștetului”. Figură ce se regăsește atât pe monedele getodace, cât și pe unele sigilii domnești ale primilor Basarabi - reprezentarea lui Cronos venerat de daci în
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
acum încolo... Și Stan chiar a acționat cu folos, rapid. Peste exact douăzeci și patru de ore, i-a arătat triumfător fratelui meu revolverul: era bine întreținut, fusese păstrat în vaselină și învelit în cârpe - când l-au curățat, strălucea. Avem și cartușe, zece cartușe. Fratele meu și camaradul lui erau plini de optimism și plini de elan: acum, că dețineau și o armă, se simțeau stăpâni pe situație, nici un obstacol nu le mai bara drumul, puteau să pornească lupta, puteau să ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Și Stan chiar a acționat cu folos, rapid. Peste exact douăzeci și patru de ore, i-a arătat triumfător fratelui meu revolverul: era bine întreținut, fusese păstrat în vaselină și învelit în cârpe - când l-au curățat, strălucea. Avem și cartușe, zece cartușe. Fratele meu și camaradul lui erau plini de optimism și plini de elan: acum, că dețineau și o armă, se simțeau stăpâni pe situație, nici un obstacol nu le mai bara drumul, puteau să pornească lupta, puteau să ia calea pădurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
într-o cămașă de forță, s-ar fi repezit la noi ca un vârtej să ne îmbrățișeze pe toți frații, în ordine descrescătoare, evident! Oa! Ua! Ua! La această a doua răpăială de sunete mitraliate spre timpanele noastre asemenea unor cartușe "dum-dum" cu explozie la locul impactului, m-am dumirit și am înțeles pe deplin mesajul noului frățior, în timp ce inima înnebunită de fericire pompa într-un delir amețitor năvalnice valuri de hematii în circuitul sangvin. Cum de nu-mi dădusem seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la Auteuil, după ce și-au fracturat picioarele în cursele cu obstacole. Iluzionistul spaniol Xevi bate recordul mondial de conducere auto legat la ochi: 43 kilometri. Patru morți și 18 răniți într-un autocar cu nuntași, la Kabul; o cutie de cartușe explodează pe acoperiș - cartușe care urmau să fie trase în cinstea mirelui și miresei. 50 de morți, 400 de răniți, lângă Segovia (Spania), striviți sub sfărâmăturile unui acoperiș de restaurant, proaspăt construit. Clasa coafură masculină-seniori: 1. Philippe Cataldo (Annecy) 2
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]