2,476 matches
-
face carieră la Bacovia și anume "ființa biologică motivează și hrănește durerea sufletului" (p. 109). Așa se face că descoperim un Bacovia maladiv. Un Bacovia măcinat fizic și oarecum confesiv, deși un alt fel de boală, cea sufletească, va fi catalogată de doctorul psihiatru Marinescu astfel: "E un rezervor de mare sensibilitate. Structura sa biologică iese din comun, ca și aceea cerebrală. De aceea și creația poetică este excepțională." (apud op. cit, p. 114). Descoperim împreună cu autorul acestei cărți un Bacovia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
literară a lui Mihail Diaconescu (e constituită dacă nu socotim eseistica, lucrarea științifică, istorică și filologică numai din romane), ideea în chestiune a lui Theodor Codreanu își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată. Scriitorul redă, astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
autorul hușean a învățat-o de la Eminescu, maestrul și modelul lui de netăgăduit. Autorul Transmodernismului scrie mereu apăsat, mașinăria sa componistică formulează și emană numai fraze demne de subliniat, așa încât cititorul nu poate parcurge cartea decât sub formă de studiu, catalogând și fișând. Ideile cărților lui Codreanu sunt obligate să se desprindă din acel șăgalnic joc al ielelor, să devină telurice, din carne, oase și sânge și să se comporte ca niște eroine. Creatorul le mânuiește cu dezinvoltură, ele se aprind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
instituțiile dâmbovițene (cultură, învățământ, mass-media) sufocate de kitsch și hedonism (devenite mod de viață), unde unicul îndemn este "amusez-vous!", iar scopul, cum spune autorul, este distracția ca "eon al ridicării la demnitate culturală". Prin urmare, ca să nu mai fie profesorii catalogați de către discipoli (și nu numai, din păcate!) ca "retrograzi", "inerți" și antiumani, ar trebui într-adevăr înlocuită gândirea cu mașina / calculatorul, iar,jocul", deși duce cu gândul la infantilizare și caricaturizare, să creeze acea atmosferă delirantă de la "dolce vita" după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de legile în vigoare, însă aceasta era divizată pe naționalități. Totuși, socialiștii luptau „contra comunismului”, deoarece s-au declarat, în mare parte, adepți ai Internaționalei a II-a Sindicalistă. Simpatizanți bolșevici nu au fost semnalați în Bucovina, activitatea acestora fiind catalogată drept „inexistentă”, deoarece cuiburile identificate, formate din ruteni sau basarabeni, au fost „prinse și dizolvate” la timp de autorități. Pericolul acestei mișcări rezida în tendința elementelor ucrainene din regiune, atrase nu de ideologia comunistă, ci de credința că astfel vor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
5 iunie 1921, adresată direct ministrului de Interne, Constantin Argetoianu. S-a precizat că Brigada de Siguranță Cetatea-Albă a descoperit „o vastă organizație comunistă teroristă” compusă din elevi, că centrul acesteia se afla în comuna Baimaclia, iar amploarea a fost catalogată cu „întinse ramificații” în toate localitățile urbane și rurale din județele Cetatea-Albă și Ismail. Prefectul Poliției din Ismail, I. Georgescu, a comunicat ministrului de Interne, la 18 august 1921, rezultatele cercetării celor care au trecut Nistrul și care sunt fie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
bulgar), Husein Amet, Abil Bilil Idiris (ambii etnici turci), Gheorghe Wala (slovac), Loghin Vladicenco (rus), Sava Pantin și Milan Popovici (ambii sârbi). Aceștia au făcut diferite comentarii negative la adresa statului român și a conducerii, fapt care a făcut să fie catalogați drept suspecți. La data de 1 aprilie 1932, Regimentul Argeș nr. 4 a raportat Diviziei 3 Infanterie, Biroul 2 Contrainformații, identificarea și supravegherea în continuare a militarilor suspecți din unitate: Francisc Bologh (comunist), Isachi Perepelchin („în serviciul bolșevicilor”), Ivan M.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
grecilor și slavilor, iar în fondul etnic s-au păstrat „defectele” acestor trei rase; deși dispune de resurse bogate, țara este „rău administrată”; armata română era „lipsită” de armament și materiale de război, iar valoarea combativă a trupei a fost catalogată drept „mediocră”. Lucrarea a concluzionat că România „prin lipsurile de care suferă constituie într-o alianță, mai degrabă, un factor negativ”. Nu în ultimul rând, în statele Micii Înțelegeri, România reprezenta numărul cel mai important de militari, Cehoslovacia se dovedea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
căilor ferate ungare (până în 1918), păstrat în funcție de regimul românesc, însă îndepărtat în urma refuzului de a depune jurământul de credință față de statul român. Obiectivele sale erau supravegherea și obținerea de date asupra infrastructurii feroviare, comunicațiilor și dezvoltarea transporturilor. Acesta a fost catalogat ca fiind „bine informat” de către congenerii săi care lucrau la C.F.R. și avea un câștig lunar de 15000 pengö, pentru serviciile aduse Ungariei. Un alt individ dovedit de Corpul Detectivilor că a lucrat informativ pentru statul vecin a fost dr.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
declanșarea mobilizării generale până la vârsta de 40 de ani, nu a fost bine primită de diplomații germani acreditați la București, care au criticat această măsură. Cu toate acestea, zvonurile privind un atac asupra României în luna octombrie 1939 au fost catalogate drept „neserioase”, deoarece Reichul dorea o țară „tare și neutră”, care să nu-i lărgească frontul de luptă și să o alimenteze cu petrol și grâne - materii indispensabile pentru mașina de război germană. De asemenea, cercurile germane din România au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au fost judecați, data când au fost executați etc. Mai mult, Putna și Primakov au fost acuzați anterior de legături cu trotzkiștii și dovediți vinovați, însă nu a fost vorba de spionaj. Amestecul lor în grupul celorlalți acuzați a fost catalogată ca o „eroare” a celor care au pus la cale această acțiune. Consecințele pentru Armata Roșie au fost „deosebit de însemnate”, deoarece au afectat moralul și gradul de încredere al militarilor în factorii politici. În plus, valoarea militară a comandamentului sovietic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
contrainformativ. Acestea au fost repetate, deoarece s-a constatat nerespectarea lor, fapt care a compromis secretul unor operațiuni și a creat posibilitatea apariției unor zvonuri care au produs „dezorientare și curente defetiste” în rândul populației. Atitudinea persoanelor vinovate a fost catalogată drept „inconștiență criminală”, iar comandanții de unități și mari unități au primit sarcina să lupte „din răsputeri” pentru păstrarea secretului profesional și a tăcerii în general. Ordinul Marelui Stat Major nr. 24.867/938 a precizat că tăcerea trebuie să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
efectuarea unor măsuri specifice. La 15 noiembrie 1940, generalul de divizie Constantin Z. Vasiliu a semnat Ordinul Circular nr. 35.186, care a analizat activitatea informativă/ contrainformativă a I.G.J. Acesta s-a arătat nemulțumit de rezultatul obținut în ultima perioadă, catalogându-l „cu desăvârșire slab”, în pofida ordinelor de refacere a revitalizare a structurilor centrale și teritoriale. Propaganda comunistă în armată a luat, la sfârșitul anului 1940, „o dezvoltare deosebită”, care a impus o reacție pe măsură din partea structurilor de securitate. În vederea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Vasiliu. Un raport confidențial din 22 septembrie 1917 al Marelui Pretor, colonel Sterea, l-a propus a fi avansat la gradul de maior considerându-l, printre altele, „ofițer eminent sub toate raporturile”, iar rezoluția Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale îl cataloga drept „un excelent ofițer din toate punctele de vedere”, astfel că va fi avansat la excepțional cu începere de la 1 septembrie 1917. În perioada 1 ianuarie-30 iunie 1918, va fi delegat ca pretor pe lângă Divizia 6 Infanterie, unde s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitatea de siguranță devenea „nevăzută și fără să se știe prin ce elemente activează”. Valorificarea datelor primite avea „toată autoritatea cuvenită” numai în cazul când trei surse diferite confirmau acest lucru. D.P.S., I.G.J. și celelalte structuri de securitate au fost catalogate ca „lipsite de curaj”, deoarece nu se simțeau protejate în acțiunile întreprinse și nu își desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și inspectoratul regional. Pentru o mai bună înțelegere, Direcția Ordinei a dispus ca oficiile de poliție „să aibă și să păstreze relații strânse” cu autoritățile administrative locale, cu justiția și cu jandarmeria. Cu acestea două din urmă, colaborarea a fost catalogată „organică și naturală”, fapt care nu a reclamat lămuriri deosebite. La rândul ei, D.G.P. a emis Ordinul Circular nr. 341.919-S, adresat inspectoratelor regionale, întrucât a constatat că nu în toată țara a funcționat „o strânsă colaborare” între oficiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost respins pe motivul că soția sa era nepoata omului politic Grigore Iunian; - locotenent M. Cristodorescu (Regimentul 9 Roșiori) se afla în aceeași situație, fiind nepotul lui Al. Donescu, fostul primar al Capitalei; - locotenent Gheorghe Rusescu (Armata 1) a fost catalogat cu „amorul propriu foarte dezvoltat”, ceea ce îi provoca acestuia dese fricțiuni cu camarazii și cu șefii. Din arma artileriei (14 ofițeri) au fost recomandați, printre alții, locotenent Gheorghe Vâlcu (Școala Militară de Ofițeri pentru Artilerie), care s-a dovedit „nu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și P.P.C. Câteva zile mai târziu, la 8 august 1945, judecătorii au pronunțat șase sentințe de muncă silnică pe viață și alte condamnări de zeci de ani de închisoare. Locotenent-colonel Ștefan Manolescu, directorul Poliției de Siguranță din P.P.C., a fost catalogat drept „șeful criminalilor comisari”, fiind acuzat că le-a dat mână liberă în anihilarea dușmanilor regimului antonescian. Un alt denunț s-a referit la Ion Stelian, șeful Grupei I-a Comuniste din Corpul Detectivilor, care „a ordonat și tolerat torturarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vedere acceptabil. Sistemele comuniste sunt militant ateiste; cu toate acestea, ele îi înzestrează pe acești oameni cu atribute supraomenești. Cît timp Stalin a fost în viață, această atitudine era adoptată conform cuvintelor și faptelor lui, chiar dacă ea a fost ulterior catalogată în cazul lui drept "cult al personalității." Critici similare nu au fost aduse și lui Marx, Engels sau Lenin. O analiză a opiniilor lor constituie deci un pas esențial într-un studiu consacrat evoluției statelor din blocul sovietic. Marx își
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1954 executarea lui Pătrășcanu. Ca stalinist într-o perioadă de destalinizare, Gheorghiu-Dej se afla într-o postură dificilă. Întrucît avea nevoie de un țap ispășitor, el i-a învinuit pentru excesele anterioare pe Pauker, Luca și Georgescu, care au fost catalogați drept "staliniști." Lui i se mai opuneau unele persoane din cadrul partidului, în primul rînd Iosif Chișinevschi și Miron Constantinescu, dar aceștia au fost înlăturați din Biroul Politic în cadrul unei epurări inițiate în iulie 1957. Miron Constantinescu a devenit după aceea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de istorie. În schimb, toate își structurează narațiunea istorică pe baza principiului teritorial, legând istoria românilor nu atât de istoria și preistoria romanilor, cât de teritoriul dacic și de vechii săi locuitori. Dacă în Idee repede... (lucrare pe care am catalogat-o ca aparținând avangardei gândirii istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în curs de instituționalizare conțineau istorii etatiste, ale principatelor Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei, în care trecutul și devenirea lor istorică erau decupate în funcție de frontierele de stat. Privite retrospectiv, din unghiul statului național unitar român, aceste narative istorice pot fi catalogate drept provinciale, întrucât fiecare urmează firul istoric al propriei entități statele, utilizând tototadă un cadru geografic de referință circumscris de limitele principatului în cauză. Pe scurt, atât pe verticala timpului istoric, cât și pe orizontala spațiului geografic, istoriile conținute de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primire critică apariția Dialecticii naționalismului (1936) semnată de N. Roșu. Injectată cu un amestec de satiră necruțătoare și vădită îngrijorare morală, textul semnat de T. Teodorescu-Braniște (1936), publicat inițial în revista Cuvântul Liber și tipărit ulterior în formă de broșură, cataloghează fără prea multe reticențe diplomatice naționalismul propovăduit de Roșu ca expunând "doctrina bâtei". Nici N. Ionescu (care a preferat rolul de inspirator din umbră), nici N. Crainic (în ciuda numeroaselor articole publicate în diferitele "foi huliganice), "n'a[u] izbutit să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr - să fie numai adevăr - și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională dintre reprezentanții celor două generații și viziuni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de raportare la trecut este dramatic redefinit în deplin acord cu noua agendă politică postbelică. După cum vom vedea în capitolul următor, lovitura percutată de Roller asupra istoriografiei românești, cu intenția subsidiară de reconfigurare radicală a structurii memoriei colective, poate fi catalogată folosind sintagma lansată de L. Eastman (1990) de "revoluție avortată" (abortive revolution). Cu o singură calificare crucială: în prezenta discuție este vorba despre o "revoluție mnemonică avortată" și nu despre una socio-politică, întrucât proiectul comunist desfășurat în societatea românească, în ciuda
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]