3,702 matches
-
au, cum să aibă? Dar le place să aprindă lumânări. Și le plac și clădirile bisericilor. Se oprește, puțin Încurcată. Poate de clădirile bisericilor, ca și mine. Dar trece peste: - Să vezi, acum câteva zile, intru cu aia mică la catolici, pe bulevard. Cătălina-mi șoptește: Vreau să văd oasele. Primul meu gând: o fi familiarizată cu moaștele, o fi văzut undeva, eu nu-mi aduceam aminte. Dar nu: Care oase, Cătălina? - De dinozaur! Eu sunt nedumerit, de ce dinozauri? - Se credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
partidele democratice și cele nedemocratice. În Republica germană de la Weimar, partidele na-zist și comunist aveau un sprijin electoral considerabil, iar Hitler a ajuns la putere după ce naziștii au cîștigat cele mai multe voturi în alegerile din 1932. În Italia postbelică, comuniștii și catolicii erau cele două partide mari, iar alegerile erau "o luptă pe viață și pe moarte între moduri de viață opuse și ireconciliabile" (LaPalombara, 1965: 291). În alegerile prezidențiale din Rusia din 1996, a alege între Boris Elțîn și liderul comunist
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și interiorul țării. Multe din vechile instituții erau încă intacte. Experiența anexării la Germania nazistă a determinat partidele austriece, de obicei antagoniste, să-și dorească să coopereze pentru a asigura retragerea trupelor străine, mai ales a celor sovietice. Socialiștii și catolicii au format o coaliție guvernamentală, iar în alegerile libere partidele nedemocratice au obținut puține voturi. În 1955 a fost negociat un tratat de pace cu puterile ocupante. Austria s-a angajat în favoarea neutralității, iar forțele militare, inclusiv cele sovietice, s-
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
mijloacele sânt cunoștințe fie practice, fie religioase. Îndealmintrelea "Romînul" greșește rău citând în această privire pe Luther ca autoritate. În realitate obscurantismul introdus în Germania prin reformați a fost mult mai mare și mai cumplit de cum l-au introdus vreodată catolicii. Reformații au ars și spânzurat eretici mai rău decât catolicii, și tocmai contra acestui obscurantism barbar catolicii au introdus școala primară populară, care este o invențiune a lor, dacă se poate întrebuința acest cuvânt. Tocmai ordinul cel mai calomniat - iezuiții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rău citând în această privire pe Luther ca autoritate. În realitate obscurantismul introdus în Germania prin reformați a fost mult mai mare și mai cumplit de cum l-au introdus vreodată catolicii. Reformații au ars și spânzurat eretici mai rău decât catolicii, și tocmai contra acestui obscurantism barbar catolicii au introdus școala primară populară, care este o invențiune a lor, dacă se poate întrebuința acest cuvânt. Tocmai ordinul cel mai calomniat - iezuiții - sânt creatorii și răspânditorii învățămîntului popular gratuit, care înaintea lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca autoritate. În realitate obscurantismul introdus în Germania prin reformați a fost mult mai mare și mai cumplit de cum l-au introdus vreodată catolicii. Reformații au ars și spânzurat eretici mai rău decât catolicii, și tocmai contra acestui obscurantism barbar catolicii au introdus școala primară populară, care este o invențiune a lor, dacă se poate întrebuința acest cuvânt. Tocmai ordinul cel mai calomniat - iezuiții - sânt creatorii și răspânditorii învățămîntului popular gratuit, care înaintea lor nu exista. Lăsăm la o parte pedagogia
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al Moldovei ne arată că nici în eroii creștini ai veacului nostru de mijloc interese trecătoare, identitatea de religie ș. a. nu erau mai tari decât sentimentul obscur, însă puternic, al conservării neamului și țării. Românul e în stare a deveni catolic sau mahometan pentru a rămânea român, dar a-și schimba limba și naționalitatea nu se va învoi nicicând și oricare atitudine care i-ar periclita aceste bunuri, mai înalte pentru el decât chiar forma raportului său cu Dumnezeu, nu vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai că jumătatea poporului nostru s-ar lepăda de creștinism; nu-i nici îndoială că nația s-a desface, că s-ar risipi tot ce numim german. Lazarus nu observă deosebirea între religie și confesie; el își închipuiește că noțiunile: catolic, protestant, jidov sunt coordinate. Deosebiri confesionale înlăuntrul aceleiași religii poate suporta o nație - deși destul de greu, precum ne-o dovedește istoria suferințelor Germaniei. Deosebirea între catolici și protestanți, oricât de odioasă s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
german. Lazarus nu observă deosebirea între religie și confesie; el își închipuiește că noțiunile: catolic, protestant, jidov sunt coordinate. Deosebiri confesionale înlăuntrul aceleiași religii poate suporta o nație - deși destul de greu, precum ne-o dovedește istoria suferințelor Germaniei. Deosebirea între catolici și protestanți, oricât de odioasă s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o ceartă în familie, înlăuntrul creștinismului; noi protestanții împărtășim cu catolicii o sumă de principii de dogmatică și morală creștină. Când vitejii noștri părinți, după o luptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
poate suporta o nație - deși destul de greu, precum ne-o dovedește istoria suferințelor Germaniei. Deosebirea între catolici și protestanți, oricât de odioasă s-ar ivi la lumina zilei, rămâne totuși o ceartă în familie, înlăuntrul creștinismului; noi protestanții împărtășim cu catolicii o sumă de principii de dogmatică și morală creștină. Când vitejii noștri părinți, după o luptă aprinsă, își repuneau spada în teacă și-și întindea mînile spre a încheia pacea religioasă, ei puneau regulat în tractatele lor clauzula donec per
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spirit. A preda istorie universală unor copii cari, după felul lor copilăresc, nu pot distinge decât bine de rău și adevăr de minciună și a o preda cu toate aste astfel încît să nu jignești nici pe protestanți, nici pe catolici, nici pe evrei însemnează a juca pe ouă și nu i-ar succede nici unui mare învățat, necum modestei culturi a unui învățător de școală primară. Nimic însă nu e mai periculos pentru sufletul copilului decât fraza fără de cuprins. E datoria
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sistemul Unio Trium Nationum. Termenii contractului (căci despre așa ceva a fost vorba, în acest caz limbajul contractualist pierzându-și valențele metaforice), consfințiți imperial prin cele două diplome leopoldine ale unirii, statuau conferirea de drepturi uniților echivalente celor de care beneficiau catolicii în "Statul" cărora erau acum asimilați. Prin primirea unirii, conștiința de neam a românilor transilvăneni a fost dezghiocată din valva ortodoxă înlăuntrul căreia a evoluat cu lenevie până în pragul închegării unei difuze identități etnice fundamentată pe comuniunea de credință și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
început cu un major handicap. Tabelul de mai jos reflectă fără echivoc statutul inferior al românilor, uniți și ortodocși, în raport cu confesiunile "recepte" în privința educației. Tabel 17. Tablou comparativ al învățământului transilvănean, 1843 Națiunile politice constituționale Națiunea tolerată a românilor confesiuni catolici protestanți uniți ortodocși populația 282.978 493.625 688.088 622.784 număr de școli în 1843 223 1.131 310 286 raportul populație/școli 1.269 436 2.220 2.178 nr. de școli per 100.000 locuitori 79
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la 574 de locuitori, în timp ce românilor le revine o școală la 2199. Diferența rămâne la fel de grăitoare și dacă se schimbă unitatea de măsură. Luând ca reper numărul de școli per 100.000 de locuitori, pentru fiecare sută de mii de catolici și protestanți există 174 de școli, în timp ce doar 45 de școli sunt disponibile pentru fiecare sută de mii de români. La aceste deficiențe de ordin cantitativ trebuie adăugate numaidecât disproporțiile de natură calitativă (dotarea materială, livrescă și umană a unităților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opiunilor religioase, Melidon promovează o atitudine tolerantă, lucrurile se schimbă dramatic atunci când vine vorba de limba română ("paladiumul saŭ cetatea cea maĭ tare a Românismuluĭ") și loialitatea națională: " Daca dar nu trebue să obligăm pe nimenĭ să se facă din catolic ortodocs, saŭ din mosaic (ovreiŭ) crescin, avem însă dreptul și datoria de a obliga și a îngriji ca să îmvețiă limba și istoria nóstră toți streiniĭ conlocuitorĭ în acéstă țérră" (Melidon, 1874, pp. 124, 120). c) a treia dimensiune a străinismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
en français par Aureliana Ranca]. Mots-clés: la mémoire historique roumaine; l'identité nationale; la politique de la mémoire; l'analyse des manuels; la mémoire et le renforcement de l'État-nation. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că sufrajul universal nu mai e o realitate bazată pe adevăr, ci[2că]2 devine o idealitate ce se sprijină pe concepțiunea religioasă a unei egalități între spirite. Teribilii noștri intransigenți, ateii noștri se îndoiesc ei oare să sunt simpli catolici când cheamă la scrutin până și idioți și gușați? Uitați-vă la Littre, uitați-vă la d. Taine și la d. Renan, priviți pe toți aceia cari s-au încercat să aplice formula modernă a științelor noastre la politică: ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
remedia situația. A afirmat că ar da orice În schimbul mântuirii fetei. În această perioadă, bătrâ‑ nul Sava era În Constantinopol, iar cinstitul cap al Sfântului Pantelimon săvârșea multe vindecări care sporeau slava lui Hristos În oraș. Doctorul, chiar dacă era romano‑catolic, a dorit să Îl invite pe bătrân cu acea parte din sfintele moaște acasă la el. Sava a venit și a ținut o slujbă de invocare a ajutorului sfântului În prezența fetei posedate, care era legată În lanțuri de un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aspectelor etice, desi r]mane o minoritate considerabil] antiecumenic] sau inc] neafectat] de aceast] mișcare. În vederea aprofund]rii subiectului legat de etică creștin], este demn de menționat faptul c] aceast] terminologie este folosit], de obicei, de c]tre protestanți, în timp ce catolicii utilizeaz] formulă de teologie moral], f]r] a se stabili o diferențiere în ceea ce privește utilizarea celor dou] terminologii sau a conceptelor pe care le definesc. Ambele vizeaz] cele dou] aspecte etice esențiale, cum s] acționezi dintr-un motiv corect și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pomponazzi (1462-1525), care, ținând cont de materialismul s]u filosofic, de epistemologia să sceptic] și teoria etic] cvasiutilitarist], ar aprecia mediul filosofic contemporan ca fiind înrudit. În acest timp, în Peninsula Iberic], tradiția tomist] a persistat într-un grup de catolici neo-scolastici. Majoritatea afirmațiilor lor consistau din a extinde și a comenta pe marginea scrierilor lui Toma din Aquino și ale lui Aristotel, contribuind și la tradiție prin încercarea de a o adapta circumstanțelor modificate. Dominicanul, Francisco de Vitoria (1480-1546), de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
i. C]tre autonomie Montaigne (1533-1592) a încercat s] arate c] principiile unei vieți drepte, așa cum era ea v]zut] de c]tre clasicii antici, nu puteau funcționa că ghid deoarece cei mai mulți oameni nu le puteau respectă. Deși era un catolic fervent, Montaigne nu credea c] majoritatea oamenilor poate tr]i dup] standardele creștine. El nu a pus ins] nimic în locul acestor idealuri și a sustinut c] nu exist] norme clare ale vieții sociale și politice altele decât legile statului care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dreptului natural elaborat] de Toma din Aquino. Aceast] tradiție pretindea c] poate indica acele principii ale vieții publice care pot fi înțelese de rațiunea uman], f]r] intervenția revelației și a influenței creștine. Acceptat] de mulți protestanți că și de catolici, aceast] doctrin] susținea c] legile divine ne cer s] action]m în moduri care sunt în beneficiul tuturor, fie c] suntem sau nu conștienți de aceasta. Doctrina susținea c] aceste legi pot fi cunoscute m]car de c]tre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practice și al]turarea ei la cerințe ireproșabile, precum grijă pentru binele comun și nejustificarea preferințelor arbitrare pentru valori sau printre indivizi, au însemnat aducerea teoriei la linia doctrinei romano-catolice și renunțarea la plauzibilitatea general]. Aceasta nu înseamn] c] morală catolic] nu poate fi corect], ci doar c] nu poate fi stabilit] doar prin enunțarea unor principii generale ale moralei și ale rațiunii practice. Totuși, teoria dreptului natural este cel mai adesea înțeleas] că deontologie (vezi capitolul 17, „Deontologie contemporan]”). Un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum ar fi cea ortodoxă, islamică sau japoneză, nu este posibilă cu adevărat; aceste zone se pot „moderniza”, dar nu se pot „occidentaliza”. Anumite elemente de civilizație, cum ar fi cultura politică occidentală, individualismul sau atitudinile față de muncă specifice etosului catolic și protestant nu pot fi Însușite cu adevărat În perimetrul altei civilizații. În această idee, Huntington fixează pe hartă limitele civilizației occidentale. În estul Europei, el trasează o linie care include Finlanda, țările baltice, vestul Belarusului și al Ucrainei; linia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
neutralizăm; În acest fel, devenim mai puternici, asigurăm unitatea și omogenitatea propriei comunități. În secolul al XIX-lea, statele naționale vor promova un program sistematic de integrare politică și socială a propriilor cetățeni. Țăranii, minoritățile etnice, lingvistice sau religioase, muncitorii, catolicii ori protestanții, femeile sau emigranții vor fi transformați cu toții, În mod treptat, În buni cetățeni englezi, francezi sau germani. Iar În acest formidabil proces de melting-pot (În variantă europeană), celebrarea În comun a unui nou tip de sărbătoare - sărbătoarea națională
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]