4,620 matches
-
i se tulbura liniștea. — Sincopele din Dimensiunea noastră sunt oare rezultatul mutilării Trandafirului? — Nu știm, a venit răspunsul. Obiectul vostru este singurul care a fost deteriorat și endimiunsea voastră, singura care prezintă sincope temporale. Poate că acolo există o relație cauzală. Poate că nu. Poate că e ceva care te privește. Poate că nu. își dai seama că nici noi nu știm totul. — încă o întrebare, am cerut. Aerul din bula mea era deja stătut. Trebuia să plec în curând. — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
revelația că Gelu și Zare se cunosc mai demult, ba chiar se considerau frați. Era Încă uimit de coincidență. Sau poate nu numai de coincidență. „Coincidențe nu există“ - Îl auzea pe Zare spunându-i. Dar atunci ce exista? Ce legătură cauzală, alta decât simpla coincidență, făcea ca Gelu s-o Întâlnească pe Ana la câteva luni după ce Zare Încetase să-i mai răspundă la scrisori? „Întâmplare, hazard, nici astea nu există?“ - Întreba Grințu pe când Încă mai erau amândoi sub drapel. „Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
care personajul amestecă cuvinte în spaniolă, în stilul mexicanilor din SUA. Puto, puta - javră, curvă; verdad - adevăr (n.r.). . Gringo, gringa - termen hispanic peiorativ pentru străini, în special pentru albi (n.r.). . Cine e? (în sp. în orig. - n.r.) . Accidentală, fără legătură cauzală (în lat. în orig. - n.r.). . La zi, la curent, la modă (în fr. în orig. - n.r.). . Poreclă dată aviatorului Charles Lindbergh, primul om care - în 1927 - a traversat fără escală Oceanul Atlantic, într-un avion numit The Spirit of St. Louis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Altfel enunțat, să fim de două ori mai vulnerabili! Nu...? se luminează Dan. Să speculăm: Kabbala afirmă textual existența Unicei Puteri Supreme, discreționare, ne-create, împlinite, demiurgice, fără origini și fără de sfârșit, 'En Sof, nesupuse vreunei condiționări sau limitări, a-cauzale, indimenticabile și de-a pururi reflectate asupra Ei Înseși, după cum așijderea au fost indefinit închise, izolate, în sferele perfecte, în sephire, și Cele Zece Emanații sau extensii diriguitoare, cugetător-benefice, primordiale și nemuritoare, ale Pleromei! Adică, Ketter, Sephirahul Coroanei; Hokmach, al
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
avea aspecte variate greu de încadrat în una din sistematizări. Diferențierea între atriție și abrazie se realizează clinic. Examenul clinic este cel care poate evidenția cauza fiziologică sau patologică a uzurii dentare. în cazul abraziei patologice există întotdeauna un factor cauzal care trebuie depistat și tratamentul va fi subordonat raționamentului “de la cauză la efect”. Uzura ariilor de contact de la nivelul suprafețelor proximale este favorizată de mobilitatea fiziologică a dinților. În consecință, suprafața ariilor de contact crește. Simultan se produce mezializarea tuturor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
îngrijirea” în plîngerile chiriașilor alungați din case de proprietarii de drept. „Cum vine el să-mi spună că e casa lui, dacă eu am îngrijit-o toată viața ! ?”, se revolta un astfel de chiriaș. Îngrijire, domesticire, apropriere, proprietate... Un lanț cauzal care ne scapă, dar care are o perfectă logică pentru cei în cauză. Să îngrijești trotuarul din fața casei, partea ta de fațadă de bloc, casa scărilor de pe palierul tău, grădinița aia dintre blocuri, eventual și amărîtul ăla de maidanez care
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă România este și nu a devenit, înseamnă că este astfel dintotdeauna, de cînd este : adică ab origine ? Care este această „origine” ? De ce este așa cum este ? Se caută deci cauza. Absolut legitim. Dar, dincolo de statutul fragil al istoriei ca știință cauzală, structura de eseu aleasă explicit de autor naște niște rezerve suplimentare de „fezabilitate”. Problema este apoi una metodologică fundamentală : unde căutăm aceste cauze și începînd de cînd ? Analogia cu medi cina poate fi utilă în acest caz : orice diagnos tic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
jobs și activități izolate), fiind un surogat pentru sensul pierdut al ideii de muncă. Cinci propoziții cuprind sintetic critica lui Sievers asupra teoriilor motivației: 1. conceptul de motivație este limitat la o perspectivă de tip micro și favorizează exclusiv explicațiile cauzale (în direcția explicării comportamentului uman); 2. problematica motivației a fost convertită de la conceptul științific de a ajuta înțelegerea omului și constituția sa individuală, fiind transformată într-un instrument pragmatic de influențare a comportamentului uman; 3. datorită orientării predominant behavioriste, teoreticienii
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și emoțiile (forma în care fiecare experimentează judecățile asupra valorilor). În viziunea lui Locke termenul de "motiv" combină valorile și emoțiile, motivul fiind dorința pentru un scop sau o valoare. Motivele, valorile și/sau scopurile determină acțiunea prin trei cicluri cauzale: i. reglarea direcției acțiunii prin concentrarea atenției și a activității asupra scopurilor valorizate; ii. influențarea intensității acțiunii în funcție de importanța acordată valorii și iii. influențarea persistenței acțiunii a efortului prelungit în timp. Astfel, mecanismul motivațional urmează direcția: nevoie valori scopuri acțiune
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
concentrarea atenției și a activității asupra scopurilor valorizate; ii. influențarea intensității acțiunii în funcție de importanța acordată valorii și iii. influențarea persistenței acțiunii a efortului prelungit în timp. Astfel, mecanismul motivațional urmează direcția: nevoie valori scopuri acțiune. Privit din direcție opusă, ciclul cauzal presupune că scopurile conduc la împlinirea valorilor, iar valorile determină satisfacerea nevoilor. Zlate consideră că "pentru unii motivația este o noțiune superfluă, menită a dispare [sic] din psihologie, mai ales din psihologia experimentală, pentru alții, dimpotrivă, ea reprezintă o noțiune
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fascinat pe cercetătorii organizației. Începând cu școala relațiilor umane din anii 1930 până la lucrarea clasică a lui Herzberg, Mausner și Snyderman s-a trăit cu sentimentul că îmbunătățirea moralului angajaților ar trebui să conducă la creșterea productivității. În 1970 povestea cauzală a fost inversată. Era de așteptat ca angajații care au obținut rezultate bune să fie mai satisfăcuți din această cauză și să primească recompense mai mari (Lawler și Porter, 1967). Surprinzător, studiile au eșuat unul după altul, în dovedirea așteptatei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
acestea sunt denumite generic și teorii centrate pe nevoi, putând fi împărțite la rândul lor în teorii bazate pe nevoi ierarhizate și bazate pe nevoi neierarhizate (Zlate, 2007). Teoriile de proces văd motivația muncii dintr-o perspectivă dinamică, căutând relațiile cauzale manifestate în timp (Steers, Mowday și Shapiro, 2004). Ronen și Kraut (1980, p. 506) confirmă prin analiză factorială și analiză cluster gruparea factorilor motivaționali în factori intrinseci și extrinseci, dar consideră că această clasificare este prea simplă în raport cu complexitatea fenomenului
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
referă la capacitatea organismului de a interacționa eficient cu mediul în vederea asigurării mentenanței acestuia" (Deci și Ryan, 1985, p. 27). Teoria autodeterminării cuprinde patru "sub-teorii": teoria evaluării cognitive (cognitive evaluation theory CET), teoria integrării organice (organismic integration theory), teoria orientărilor cauzale (causality orientations theory) și teoria nevoilor primare (basic needs theory). Teoria evaluării cognitive, cea mai cunoscută dintre cele patru "mini-teorii", postulează diminuarea motivației intrinseci ca urmare a recompensei extrinseci, mai ales atunci când recompensele sunt explicit atribuite mediului extern. Oamenii au
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fi un agent înseamnă a influența intenționat existența și circumstanțele de viață" (Bandura, 2006, p. 164). Oamenii au capacitatea de a se auto-organiza, autoregla, de a fi proactivi și de a fi autoreflexivi. Comportamentul uman este explicat printr-un model cauzal triadic ce implică interacțiunea și determinarea reciprocă între factorii interni personali, pattern-urile comportamentale și evenimentele din mediu. Mediul în viziunea lui Bandura nu este o entitate monolitică, ci cuprinde trei tipuri de structuri: mediul impus (fizic și socio-structural), mediul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
specifice. Cercetările asupra feedback-ului au urmărit stabilirea rolului acestuia: variabilă independentă sau mediator. Feedback-ul este considerat un mediator, în accepțiunea pe care Latham (2007, p. 64) o dă acestuia: "o variabilă explicativă, care indică de ce există o relație cauzală între o variabilă independentă și una dependentă". Astfel, stabilirea obiectivelor determină creșterea performanței, relația fiind mediată (explicată) de alegere, efort, persistență și strategia aleasă. Feedback-ul este moderator pentru stabilirea obiectivelor: crește eficiența tehnicii de stabilire a obiectivelor în raport cu nivelul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
concepte care au semnificații practice și manageriale și urmărește armonizarea perspectivelor centrate pe individ cu cele centrate pe influența mediului. Fig. 10. Ciclul înaltei performanțe (după Latham, 2007, p. 81) Schema logică este una de tip inductiv și integrează relațiile cauzale confirmate prin cercetări care valorifică mai multe teorii ale motivației (teoria expectanței, teoria social-cognitivă, teoria controlului, teoria echității, teoria întăririi). Obiectivele specifice și dificile la care se adaugă eficacitatea personală sunt dimensiunile necesare pentru realizarea înaltei performanțe. Obiectivele și eficacitatea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în timp ce măsurarea determinanților motivației în muncă a fost studiată preponderent prin experimente de teren. Pentru fiecare dintre aceste metode Vroom prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Astfel, analiza statistică a corelației dintre două variabile permite în mică măsură inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru determinarea relațiilor cauzale, acestea au la rândul lor o serie de limite generate de mediul creat artificial și timpul redus în care un subiect poate fi observat. Experimentele de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Pentru fiecare dintre aceste metode Vroom prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Astfel, analiza statistică a corelației dintre două variabile permite în mică măsură inferări cauzale. Pe de altă parte, deși experimentele de laborator sunt utilizate pentru determinarea relațiilor cauzale, acestea au la rândul lor o serie de limite generate de mediul creat artificial și timpul redus în care un subiect poate fi observat. Experimentele de teren permit un control mai mic al variabilelor și sunt de regulă costisitoare. În ceea ce privește
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care sunt studiate variabilele, validitatea externă a cercetărilor din mediul organizațional, comparativ cu cercetările de laborator (conduse îndeosebi cu studenți) este mai ridicată, dar unul din minusurile acestui tip de cercetare este cel al "inabilității generale de a face inferențe cauzale" (Heneman și Schwab, 1972, p. 8, după Latham, 2007, p. 55). Pornind de la analiza lui Vroom poate fi remarcată prezența în istoria măsurării motivației a două dintre metodele de cercetare sociologică: ancheta și experimentul. În ceea ce privește ancheta, aplicarea tehnicilor și procedeelor
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aceste exemple ne putem da seama că 1Reg 8 nu este un text sporadic. b) Și liturgia samariteană ne-a transmis o serie de acțiuni și formule liturgice ce țineau de rolul regelui cu această ocazie, formule care subliniază legătura cauzală dintre oferta suveranului și ascultarea rugăciunilor acestuia pentru venirea ploilor de toamnă. Existența acestei liturgii ne permite să întrevedem epoca de dinainte de exil, când suveranul avea încă un rol activ în cult. De aceea, nu este de mirare dacă liturgia
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
centru de uniune care în același timp leagă și menține în diferență. Suntem departe de o morală proiectivă și care depășește răul. Practicile "deontologice" sunt deci acelea ale momentului potrivit. Ale unui Kairos care, dincolo sau dincoace de un linearism cauzal, al Istoriei, al politicului, al contractului social rațional, pune accentul pe sincronicitate: triumful acestor lucruri foarte vechi, rădăcini ale umanului care ies la suprafață în clipurile video, în cutare campanie publicitară, în cutare "hit al verii", în umorile teatrale ale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
socială în vederea realizării consensului social; b) concilierea dorinței individului sportiv de a ocupa poziții (status) suplimentare în ierarhiile sociale, în relație cu nevoile sistemului de a-și conserva structura. Categoria de bază în explicarea culturii sportive este aceea de interdependență cauzală (mișcare artistică) sau funcțională (eliberare de tensiuni), datorată proprietăților fiziologice sau biologice ale întregului și părților. Orice variație a unei părți din cultura sportivă duce la o variație a altor părți: categoria de bază - interdependența - corp, suflet, spirit, și alte
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
bază - interdependența - corp, suflet, spirit, și alte categorii analitice, cum ar fi cele de solidaritate, consens, ori durabilitate, discontinuitate, omogenitate și eterogenitate, fairplay. Pentru teoriile pur semnificative despre cultura sportivă, categoria analitică de bază este nu doar aceea de interdependență cauzală (competiție/ victorie), ci aceea de identitate a principiilor fundamentale și a valorilor sportive, fairplay, identitate care permite consensul în realizarea acestor principii și valori, prin sistem ca întreg legat prin părțile sale; în cadrul aceleiași populații, teritoriu sau arie cultural sportivă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
rezultat, devin marcate de sisteme contradictorii, imperfecții, neînțelegeri etc. Toate aceste caracteristici conduc la concluzia că sistemele socio-culturale se bazează pe o cauzalitate diferită de aceea a fenomenelor naturale. Cauzalitatea culturală sportivă este mixtă: o interdependență semnificativă, plus o interdependență cauzală. La început, sportivul depinde de gândirea relativă a grupului social (părinți, mediu național, mediu geografic și mediu cultural/ temporal), apoi intră în relație strânsă cu un antrenor sau cu un sistem condiționat social și își realizează expresivitatea corpului printr-o
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sugestii asupra conținutului și acțiunilor din program. Sportul reprezintă un act fizic, un mod de acțiune și un act de relație. Legătura care unește toate aceste vehicule (purtători) nu este nici identitatea calității lor inerente, nici adiacența spațială, nici legătura cauzală, ci, identitatea sensului, a competiției de tip real/artistic a sportivilor, prin care se articulează sistemul de valori fairplay și sensuri, pe care ele îl încarnează. De exemplu, tipurile diferite de mingi utilizate în diferite tipuri de joc și de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]