5,569 matches
-
Țesuturile subiacente pot suferi multiple decolări, rupturi vasculare, cu formare de hematoame localizate sau difuze, colecții seroase, situate în zone cu aponevroze puternice (coapsă, abdomen, regiunea lombară). Pot apare fracturi, rupturi musculare sau tendinoase, compresiune sau rupturi nervoase. La nivelul cavității abdominale se produc: rupturi de organe parenchimatoase sau cavitare, rupturi vasculare cu formare de hematoame sau hemoragii în seroase, etc. 12.2.5. EXAMENUL CLINIC AL UNUI CONTUZIONAT Anamneza completă, însoțită de un examen obiectiv metodic, generalizat și efectuat în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Număr: unice și multiple; 4. Profunzime: plăgi superficiale și profunde. Profunzimea plăgii se stabilește odată cu examenul chirurgical. La membre, plăgile profunde sunt subaponevrotice și transfixiante când prezintă un orificiu de intrare și altul de ieșire (plăgi împușcate, înțepate). La nivelul cavităților naturale (craniană, pleurală, abdominală, pericardică, articulară) în funcție de profunzime, plaga poate interesa sau nu, seroasa parietală. Din acest punct de vedere, plăgile se clasifică în: nepenetrante și penetrante. Cele penetrante pot fi: simple (fără leziuni viscerale ) sau grave (cu leziuni viscerale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
explozie, unde există sânge, resturi tisulare, corpi străini; zona de contuzie situată în imediata vecinătate a canalului primitiv, unde țesuturile se vor necroza secundar ca urmare a traumatismului sau infecției. Limita nu poate fi stabilită imediat; se formează astfel o cavitate mai largă, ce constituie canalul secundar. zona de comoție moleculară, unde predomină tulburări vasculare (hiperemie, sufuziuni sanguine, edem) determinate de undele de șoc laterale. 5. Plăgile prin smulgere, tracțiune, sfâșiere, au un aspect anatomopatologic variat, în funcție de mediul de acțiune a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau sălbatice (câine, pisică, porc, vulpe, lup etc.) sau om (atentat sau perversiune). Acestea sunt plăgi contuze și au un risc crescut de a se infecta datorită condițiilor favorizante pentru dezvoltarea infecțiilor ca urmare a patogenității mari a florei din cavitățile sale. Mușcătura poate fi foarte frecvent poarta de intrare pentru unele infecții sistemice grave ca: spirochetoza ictero-uremigenă transmisă prin mușcătura de șobolan, sau turbarea transmisă de animalele sălbatice sau domestice. Mușcăturile veninoase sunt produse de șerpi, iar la noi în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă care unește cele 2 margini ale plăgii constituind un strat protector împotriva contaminării bacteriene. Dacă după 8-10 zile această crustă se ridică, se remarcă o proliferare epitelială și o micșorare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât mai ample cu cât sunt interesate organe importante ale regiunii afectate. Pentru plăgile penetrante ale cavităților (cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
interesate organe importante ale regiunii afectate. Pentru plăgile penetrante ale cavităților (cerebrale, toracice, abdominale etc.) pot să se instaleze sindroame complexe (hemoragii, perforații, secțiuni de substanță nervoasă etc.) care pun în pericol viața accidentatului. Având o fiziopatologie de organ și cavitate, fenomenele vor fi studiate la capitolele respective de patologie. Pentru plăgile extremităților, reacțiile fiziopatologice pot fi locale și generale. Manifestările fiziopatologice ale plăgilor diferă în raport cu zona topografică și importanța leziunilor organice, regionale: a. În plăgile cranio-cerebrale manifestările fiziopatologice sunt în
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a tuturor plăgilor. Pot interesa peretele abdominal în grade diferite (de la plăgi simple până la răniri cu rupturi întinse ale peretelui abdominal). penetrante, care pot fi simple, fără leziuni viscerale dar se pot complica evolutiv cu: peritonită, ca urmare a infecției cavității peritoneale prin agentul traumatic sau retenție de corpi străini, cu fenomene ocluzive, prin hernierea și strangularea unei anse intestinale prin plagă; traumatismele deschise complexe, cu leziuni viscerale ce pot interesa un singur organ (univiscerale) sau mai multe (pluriviscerale). Organele afectate
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a aplicat un procedeu de hemostază în timp util. Infecția este cea mai frecventă complicație a plăgilor. Poate să se manifeste sub formă de infecție localizată (abcese, flegmoane, erizipel, flebite, adenoflegmoane etc.) sau generalizată (septicemii, tetanos, boli infectocontagioase). La nivelul cavităților (în plăgile penetrante), în funcție de segmentul interesat infecția poate determina: meningite, pleurezii purulente, pericardite supurate, peritonite, arterite etc. În aceste cazuri la semnele clinice ale plăgii apar simptome specifice fiecărei forme anatomopatologice. 12.3.7.TRATAMENTUL PLAGILOR Bazați pe datele de
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sunt în funcție de aspectul anatomo-clinic al plăgii : în plăgile supurate dar cu drenaj eficient, se va aplica tratament conservator (pansamente, antiseptice, antibiotice, imobilizarea); în plăgile cu retenție de puroi sau cu țesuturi în tensiune se vor efectua incizii largi și declive. Cavitățile existente se vor explora cu degetul și vor fi aplatizate (netezite) și drenate; în fracturile deschise supurate, imobilizarea în aparate ghipsate cu fereastră, care să permită pansamentul după drenaj larg, este metoda de ales. Nu se va încerca abordul focarului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
triunghiul lui Scarpa, după evidări ganglionare sau intervenții pe torace și regiunea cervicală când sunt lezate trunchiuri limfatice mari (canal toracic, marea venă limfatică). Anatomic, traumatismele limfatice sunt reprezentate de rupturi sau secțiuni ce determină: revărsate, fistule sau colecții în cavități preexistente (pleură cel mai frecvent). Leziunea limfatică cea mai gravă este reprezentată de fistula canalului toracic de la baza gâtului sau de secțiunea acestuia în torace cu formarea chilotoraxului. Clinic, fistulele cervicale ale canalului toracic sunt grave deoarece se pierde o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se scurge un lichid incolor sau gălbui care coagulează formând cheaguri moi, gelatiforme. Chilotoraxul apare la un interval variabil de timp după accident (ore sau zile) în raport cu mărimea efracției și cu starea pleurei mediastinale pe unde are loc pătrunderea în cavitatea pleurală a lichidului. Se caracterizează clinic prin apariția de: dispnee progresivă, semne de compresiune mediastinală și alterarea rapidă a stării generale ca urmare a puncțiilor repetate și spolierii organismului de grăsimi și proteine. Aceasta indică terapia chirurgicală de urgență. În
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
unui orificiu între cele două vase; uneori există un mic canal dar punga anevrismală lipsește; b. anevrism arterio-venos ce apare în urma unei rupturi vasculare cu organizarea pungii anevrismale în care se deschid cele patru capete vasculare; c. anevrisme complexe, în cavitatea cărora se deschid numeroase vase. Anatomic, în aceste tipuri de anevrisme lipsesc cheagurile iar punga anevrismală este redusă de volum. Există în jurul formațiunii o rețea vasculară anastomotică, foarte bogată. Fiziopatologia: Manifestările fiziopatologice ale anevrismului arterio-venos sunt dominate de scurtcircuitul sistemului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
zilnică și dozând regulat ionograma urinară; deplasările de fluide între compartimentele interne se referă la acumulările de fluide în spațiul trei (zone de injurie tisulară unde se acumulează fluide, electroliți, proteine, detritusuri tisulare osmotic active) și la sechestrarea acestora în cavități ale organismului (peritoneală, pleurală) sau în organe cavitare (tract gastro intestinal, în caz de ileus sau obstrucție); sunt greu de evaluat, întrucât nu produc modificări ponderale și sunt sugerate doar de parametrii hemodinamici; în momentul rezoluției leziunilor tisulare, largi volume
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
caz, constituirea propozițiilor și utilizarea lor aproape că nu există sau se menține la nivelul asocierii simple de 2 cuvinte. În ceea ce privește procesul articulator al sunetelor la T.D., se constată că realizarea deficitară a pronunției se datorează în primul rând anomaliilor cavității bucale: limba scrotată și prognatism - arcada dentară superioară ieșită în afară. Vocalele sunt pronunțate destul de bine, dar consoanele (cele mai multe dintre ele) suferă distorsiuni. Diagnostic logopedic: dislalie polimorfă severă; întârziere în dezvoltarea limbajului. c) Rezultatele la probele de evaluare propuse: V.L.
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
esențiale pentru decelarea și urmărirea unei HTA și respectiv a unei arteriopatii periferice. h. Aparatul digestiv: anamneza va preciza apetitul, scăderea ponderală, grețurile, vărsăturile, durerea și caracteristicele ei (sediu, durată, intensitate, iradiere, ritmicitate, periodicitate etc.). La inspecție se va urmări: cavitatea bucală (prezența protezelor dentare poate împiedica/ îngreuna intubația oro trahealăIOT); abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pe aparate și sisteme [2,15,16]. a. Astfel, cu bolnavul în poziție șezândă se efectuează: examenul extremității cefalice: tegumente, implantarea fanerelor, ganglionii (occipitali, retroauriculari, submandibulari, latero cervicali, mentonieri, etc.), examenul mucoasei conjunctivale, reflexul fotomotor, puncte sinusale (frontale și maxilare), cavitatea bucală (mucoase, dentiție, proteze, amigdale), glanda tiroidă (mărime, formă, consistență, mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
L/ min. Reducerea acestuia cu peste 50% reprezintă un risc operator maxim. Este utilizat în special pentru monitorizarea astmului bronșic și BPOC. b. Radiografia toracică pune în evidență formațiunile tumorale pulmonare sau parietale, prezența aerului sau a revărsatelor lichidiene în cavitatea pleurală, fracturi costale, etc. c. Determinarea gazelor sanguine oferă informații asupra eficienței schimbului de gaze la nivel pulmonar și ventilației alveolare. Valorile sunt 82 exprimate în presiuni parțiale (PaO2, PaCO2) și saturația cu O2 a hemoglobinei (SaO2). Scăderea PaO2 (hipoxemia
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
răspunsului organismului la testele cu antigene cutanate, caracterizând o populație de pacienți imunosupresați, care tind a dezvolta infecții și pot muri din cauza lor. Condițiile favorizante locale; Cele mai multe infecții chirurgicale încep într-un spațiu închis, slab vascularizat, cum sunt plăgile sau cavitățile naturale. Slaba vascularizație nu realizează un aport corect de oxigen, leucocite și alte substanțe imune, îngreunând și îndepărtarea bioxidului de carbon. Unele spații naturale cum sunt apendicele, vezicula biliară sau intestinul sunt, în mod particular, predispuse la a fi obstruate
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
etape succesive, inflamația fiind urmată de formarea puroiului din bacteriile și leucocitele distruse. Puroiul are o reacție ușor alcalină și este înconjurat de membrana piogenă. Membrana piogenă subțiază prin acțiunea ei distructivă țesuturile perilezionale, conducând la fistulizarea supurației într-o cavitate preexistentă (vase sanguine, pleură, pericard etc.) sau la piele. Supurația este urmată de vindecarea leziunii, care nu mai realizează o restitutio ad integrum, ca în cazul rezoluției ci se face cu cicatrice restantă. Cicatrizarea se produce prin glisarea celulelor fibroblastice
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
utilizarea de preparate care au absorbție redusă sau nu se absorb din intestin (neomicină, colimicină, eritromicină bază); irigații locale în necrozele întinse ale țesutului celular subcutanat; aplicații locale (unguente etc.) în piodermite, escare; instilații intraperitoneale, intrapleurale, intraarticulare, intratecale; instilații în cavitatea abceselor. Administrarea antibioticelor pe cale orală nu pune probleme serioase, în afara unor condiții minime ce trebuie respectate și care țin de fiecare antibiotic în parte (să nu se asocieze cu alimente care îl inactivează sau îl transformă în produși toxici). Antisepsia
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice nivel sub diafragm, abcesele intraabdominale. Pentru a fi eficient, antibioticul trebuie să controleze adecvat multiplicarea bacteriilor enterice ce pot fi întâlnite în cavitatea peritoneală. Cele mai folosite în acest scop sunt kanamicina și cefalosporinele. Combinațiile de antibiotice se folosesc în terapia promptă a cazurilor disperate (înainte se recoltează antibiograma) și în sepsisul cu Gram negativi. Se mai indică în scopul întârzierii apariției rezistenței
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
toxice, dau parestezii, amețeli, nefrotoxicitate și stop respirator la doze mari. Bacitracina este un polipeptid bactericid pe Gram negativi, inclusiv pe stafilococii producători de penicilinază. Se absoarbe lent digestiv, prin piele, plăgi, mucoase. Este folosită la irigarea plăgilor, articulațiilor infectate, cavității abceselor și ca unguente. Lincomicina și clindamicina sunt lincosamide cu acțiune pe Gram pozitivi, care penetrează bine în țesuturi și se excretă prin bilă. Lincomicina este mai puțin activă in vitro, fiind mai puțin folosită. Clindamicina este utilă în terapia
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
suspendată totdeauna cu polul de semn contrar către unul din polii magnetici ai planetei. Interacțiunea Pământ-Soare crează o nouă imagine pentru zona dincolo de ionosferă, adică pentru magnetosferă (Fig. 3.8.) care devine puternic deformată având forma unei cvasielipse foarte alungită. Cavitatea geomagnetică prezintă la exterior teaca magnetosferei, iar în interior zonele aureolare care coboară până în ionosfera inferioară și zonele capcană în care sunt capturate particulele solare, fiind formate din centuri de radiații centurile Van Allen. Numită inițial strat Appleton, numele actual
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
scopul transmiterii informației biologice. Într-unul dintre experimente, ei au bombardat ADN-ul cu radiație laser, constatând că acesta convertea radiația laserului în frecvență radio sau unde sonore, ceea ce le-a sugerat faptul că ADN-ul reprezintă un tip de cavitate rezonantă ce permite citirea, conversia și transmiterea informației. Vă mai aduceți aminte de efectele non-locale din fizica cuantică, de Bohm și cei doi fotoni cuplați cuantic ? Fenomenele produse la nivelul ADN-ului implică și faptul că informația se poate transmite
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]