37,121 matches
-
după război interesul turistic era similar cu cel manifestat pentru 2 Mai, după anii ’60-’70 lucrurile se vor schimba sub stanțial. Cu relativ puține excepții, turismul în Vama Veche are caracteristici total diferite de turismul practicat la 2 Mai. Cazarea la gazdă în Vama Veche reprezintă o opțiune pentru o minoritate de turiști, iar despre camparea pe plajă cu cortul nici nu poate fi vorba până la Revoluție. Dacă ar fi să sintetizăm, putem afirma, fără să greșim, că Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
reciprocitatea ce funcționa în relația cu vecinii. Deși pe perioada sezonului estival ne așteptăm la rivalitate când vine vorba de atragerea turiștilor, lucrurile nu arată întotdeauna așa. În foarte multe situații, atunci când una dintre gazde nu mai avea locuri de cazare disponibile, îi îndruma pe doritori să apeleze la vecini. La rândul lor, vecinii procedau în mod similar. În acest fel, legăturile sociale și propensiunea către cooperare se întăreau, iar relațiile între localnici se consolidau (Tașcu-Stavre, 2011, p. 147). Odată tabloul
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
toalete în zonă. Apoi, pe fondul constrângerilor existente până în 1989 cu privire la accesul în zonă și la probabilitatea strămutării întregii comunități, localnicii nu vor dezvolta cu turiștii relații similare celor din 2 Mai. Dacă mai adaugăm și faptul că oferta de cazare este practic nulă, comparativ cu posibilitățile de cazare din 2 Mai, este aproape evident de ce turiștii aleg plaja în detrimentul gazdelor. După cum se poate observa, populația din Vama Veche, la nivelul anului 1992, este de aproximativ 20 de ori mai mică
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
până în 1989 cu privire la accesul în zonă și la probabilitatea strămutării întregii comunități, localnicii nu vor dezvolta cu turiștii relații similare celor din 2 Mai. Dacă mai adaugăm și faptul că oferta de cazare este practic nulă, comparativ cu posibilitățile de cazare din 2 Mai, este aproape evident de ce turiștii aleg plaja în detrimentul gazdelor. După cum se poate observa, populația din Vama Veche, la nivelul anului 1992, este de aproximativ 20 de ori mai mică decât cea existentă în 2 Mai. În consecință
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
doar 35 de gospodării în Vama Veche, în timp ce în 2 Mai erau peste 600. Așa cum avea să constate și Vintilă Mihăilescu într-o cercetare realizată în zonă, se conturează mai degrabă un: • „turism de curte” în 2 Mai, bazat pe cazare în gazdă și unde curtea joacă un rol important ca spațiu de socializare între turiști sau turiști și gazde; • „turism de plajă” în Vama Veche, în special „mersul cu cortul”, bazat pe autogestiunea resurselor necesare petrecerii concediului (Mihăilescu, 2005, p.
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
rămas însă captivi amplasamentelor din cadrul asociațiilor la care au fost nevoiți să adere în procesul de restituire (Mihăilescu, 2005, p. 68). Acest lucru va avea consecințe importante în zonă, în special după anii 2000, atunci când pe fondul creșterii cererii de cazare, mai ales în Vama Veche, prețul terenurilor va exploda. În pofida transformărilor petrecute la nivel macro, strategiile de viață ale localnicilor din cele două localități costiere nu se modifică substanțial în primii ani după 1990. Putem constata totuși o îmbunătățire a
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
an a numărului de turiști. În acest context, problema spațiului locativ va deveni presantă mai ales în Vama Veche, acolo unde infrastructura construită era și cea mai săracă. În 2 Mai, deși vom constata o cerere sporită pentru spații de cazare, dezvoltarea s-a făcut gradual, ceea ce a diminuat în parte impactul produs asupra aspectului general al localității. Transformarea radicală poate fi pusă și pe capacitatea redusă a autorităților locale de a influența în vreun fel sensul dezvoltării. Mecanismele sunt ceva
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
la rândul lui favorizat și de absența unor reglementări de natură urbanistică menite să țină cont de transformările produse în ultimii ani. Un factor pe care l-am invocat drept cea mai probabilă sursă a dezvoltării accelerate a infrastructurii de cazare din cele două localități îl constituie numărul de turiști care crește an de an. Turiștii care frecventau aceste locuri în primii ani de după 1990 aveau un anumit profil (despre care am discutat): stăteau mai degrabă cu cortul pe plajă și
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cu restaurante a început din ’97 și an de an s-a dezvoltat” (Vasile, 2011, p. 121). Sigur că, odată cu creșterea numărului de turiști și cu diversificarea tipologiilor acestora, în Vama Veche apare o presiune din ce în ce mai mare pe locurile de cazare, care se dovedesc insuficiente. În 2 Mai, atât în ceea ce privește cazare, cât și deschiderea unor terase sau magazine, lucrurile au decurs firesc, ajustarea cererii și a ofertei neafectând radical strategiile localnicilor, care continuau să beneficieze de prezența turiștilor. Legat de beneficiile
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
s-a dezvoltat” (Vasile, 2011, p. 121). Sigur că, odată cu creșterea numărului de turiști și cu diversificarea tipologiilor acestora, în Vama Veche apare o presiune din ce în ce mai mare pe locurile de cazare, care se dovedesc insuficiente. În 2 Mai, atât în ceea ce privește cazare, cât și deschiderea unor terase sau magazine, lucrurile au decurs firesc, ajustarea cererii și a ofertei neafectând radical strategiile localnicilor, care continuau să beneficieze de prezența turiștilor. Legat de beneficiile obținute din activitățile antreprenoriale, un punct de vedere interesant este
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în același timp. Sunt adoptate mai frecvent în Vama Veche (după Mihăilescu, 2005, pp. 84-86). Revenind asupra problemelor generate de succesul neașteptat al celor două localități în rândul turiștilor, este evident că avea să urmeze o dezvoltare a infrastructurii de cazare care să acopere cererea. Modul în care cele două comunități aleg să răspundă provocărilor va fi și de data aceasta diferit. Astfel, „în 2 Mai, dezvoltarea se produce în mod incremental (printr-o ajustare continuă între cerere și ofertă), de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
două sate de coastă: tolerarea construcțiilor care nu respectă specificul local prin scară, regim de înălțime, densitate, tipologie, limbaj arhitectural, care distrug imaginea localității sau folosirea materialelor de finisaj agresive ca limbaj arhitectural, în contrast cu cele tradiționale, precum și proliferarea structurilor de cazare de tip hotelier și pensiune mare, nocive pentru turismul agrar marin specific și tradițional (2004, pp. 3-4 și 12-13). Considerăm că, dacă autoritatea locală ar fi prezentat un plan coerent care să cuprindă intențiile de dezvoltare a localităților, ar fi
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
din Vama Veche și 36% dintre cei din 2 Mai declară că au vândut terenul agricol care le-a revenit” (Mihăilescu, 2005, p. 69). Principala opțiune pentru cumpărarea terenurilor în zonă o reprezintă oportunitatea de a investi în facilități de cazare, pe fondul capacității insuficiente. Discutată în termeni ostromieni, dezvoltarea spațiului locativ urma să rezolve o problemă de furnizare a resurselor . Adică, prin investițiile în infrastructura locativă urma să se asigure cazarea/capturarea unui număr suplimentar de turiști pe perioada sezonului
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
o reprezintă oportunitatea de a investi în facilități de cazare, pe fondul capacității insuficiente. Discutată în termeni ostromieni, dezvoltarea spațiului locativ urma să rezolve o problemă de furnizare a resurselor . Adică, prin investițiile în infrastructura locativă urma să se asigure cazarea/capturarea unui număr suplimentar de turiști pe perioada sezonului estival. În loc să asigure beneficii pe termen lung și o dezvoltare durabilă a celor două comunități, vom constata că diferențele între Vama Veche și 2 Mai se adâncesc, în sensul în care
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în Vama Veche se face atât pe fondul absenței planificării urbanistice, cât mai ales pe baza opțiunilor individuale ale localnicilor de a vinde pământul obținut. Prin opțiunea de a vinde pământul, tot mai mulți nerezidenți vor investi în facilitățile de cazare de aici. Relația care se dezvoltă cu turiștii, de tip întreprinzător - fan (vezi și Mihăilescu, 2005), prin care antreprenorul încearcă să extragă cât mai mult din fluxul de turiști în beneficiul propriu, va afecta localnicii, care pierd competiția în fața celor
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
extragă cât mai mult din fluxul de turiști în beneficiul propriu, va afecta localnicii, care pierd competiția în fața celor nou-veniți. Dacă mai ținem cont și de faptul că pe fondul slabelor constrângeri urbanistice nerezidenții investesc în unități de primire și cazare de tip hotelier cu un număr mare de camere, în scopul exploatării cât mai eficiente a spațiului, sunt întrunite toate condițiile ca balanța în privința beneficiilor să încline către nerezidenți. La 2 Mai, în schimb, pe fondul existenței unei lungi tradiții
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
râuri bogate și lacuri saline care ascund valori naturale unice. Regiunea Vest este bogată în munți, lacuri, strâmtori, peșteri, canioane, păduri, aici se pot găsi numeroase vârfuri de munte, trecători și poteci. Distribuția pe județe a sosirilor în structuri de cazare turistică În Regiunea Vest în 2011 erau la dispoziția oaspeților 513 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 29% mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
canioane, păduri, aici se pot găsi numeroase vârfuri de munte, trecători și poteci. Distribuția pe județe a sosirilor în structuri de cazare turistică În Regiunea Vest în 2011 erau la dispoziția oaspeților 513 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 29% mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia doar de 640 de mii, cu peste 34 de mii mai puțin față de 2008. Peste 40% dintre cei care
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județe a sosirilor în structuri de cazare turistică În Regiunea Vest în 2011 erau la dispoziția oaspeților 513 structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, cu 29% mai multe decât în 2008. În ciuda creșterii numărului de unități de cazare, în 2011 numărul turiștilor se apropia doar de 640 de mii, cu peste 34 de mii mai puțin față de 2008. Peste 40% dintre cei care vizitează Regiunea Vest aleg județul Timiș și aproape 30% se cazează în județul Arad. A
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
dintre cei care vizitează regiunea Dél-Alföld, aleg în continuare județul Csongrád, un procent de 32% aleg Bács-Kiskun, iar 30% dintre turiști se cazează în județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de mii, ceea ce înseamnă o creștere de peste 10% în cazul ambelor regiuni. În timp ce în privința locurilor de cazare regiunea din Ungaria se află la sfârșitul clasamentului pe regiuni din propria țară, regiunea din România
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
județul Békés. În Regiunea Vest erau la dispoziția oaspeților aproape 24 de mii de locuri de cazare, iar în Dél-Alföld peste 38 de mii, ceea ce înseamnă o creștere de peste 10% în cazul ambelor regiuni. În timp ce în privința locurilor de cazare regiunea din Ungaria se află la sfârșitul clasamentului pe regiuni din propria țară, regiunea din România se află undeva la mijlocul clasamentului; regiunea din Ungaria deține o poziție oarecum mai favorabilă în propria țară. În ceea ce privește capacitatea de cazare în Dél-Alföld se
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
în privința locurilor de cazare regiunea din Ungaria se află la sfârșitul clasamentului pe regiuni din propria țară, regiunea din România se află undeva la mijlocul clasamentului; regiunea din Ungaria deține o poziție oarecum mai favorabilă în propria țară. În ceea ce privește capacitatea de cazare în Dél-Alföld se distinge județul Békés, iar în Regiunea Vest se remarcă județele Caraș-Severin și Timiș. Cel mai mare număr de locuri de cazare ce revin la o mie de persoane s-a înregistrat în județele Békés și Csongrád, în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
clasamentului; regiunea din Ungaria deține o poziție oarecum mai favorabilă în propria țară. În ceea ce privește capacitatea de cazare în Dél-Alföld se distinge județul Békés, iar în Regiunea Vest se remarcă județele Caraș-Severin și Timiș. Cel mai mare număr de locuri de cazare ce revin la o mie de persoane s-a înregistrat în județele Békés și Csongrád, în județul Caraș-Severin nu au intervenit schimbări, astfel că în continuare se situează în urma acestor două județe. În ciuda faptului că între 2008 - 2011 gradul de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
mie de persoane s-a înregistrat în județele Békés și Csongrád, în județul Caraș-Severin nu au intervenit schimbări, astfel că în continuare se situează în urma acestor două județe. În ciuda faptului că între 2008 - 2011 gradul de ocupare a locurilor de cazare a înregistrat o scădere mai însemnată mai ales în Regiunea Vest, Dél-Alföld rămâne cu mult în urma mediei regiunii din România. În 2011 gradul de ocupare a locurilor de cazare din Regiunea Vest a scăzut cu 9%, de la 35% la 26
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
faptului că între 2008 - 2011 gradul de ocupare a locurilor de cazare a înregistrat o scădere mai însemnată mai ales în Regiunea Vest, Dél-Alföld rămâne cu mult în urma mediei regiunii din România. În 2011 gradul de ocupare a locurilor de cazare din Regiunea Vest a scăzut cu 9%, de la 35% la 26%. În ciuda acestei scăderi, județul Caraș-Severin are în continuare cel mai bun indicator (34%). În privința celorlalte trei județe ale regiunii nu se constată diferențe notabile, gradul de ocupare fiind cuprins
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]