23,403 matches
-
uneori de-a dreptul șocantă. Pe de o parte, se desemnează cu ajutorul ei orice elită a unei categorii - profesionale, sportive, artistice etc.: "nu peste multă vreme, în lumea bună a fotbalului românesc va apărea Dumitrescu ÎI, nimeni altul decît fratele celebrului atacant stelist" ("Evenimentul zilei" = EZ 534, 1994, 7); "lumea bună a arbitrajului studiază la Cazinoul din Sinaia" ("România liberă" = RL 2094, 1997, 19). Cînd apare fără determinări limitative ("lumea bună a..."), sau cînd determinările sînt vagi, deschise, generale - sensul sintagmei
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
de altă parte, Radu Lupu este unicul constant în marile săli de concerte ale Elveției, la Geneva, la Victoria Hall, la Metropole, în compania Orchestrei de Cameră din Lausanne, în programele recitalurilor camerale ale operei geneveze, la Grand Théâtre, alături de celebra mezzo-soprana Marjana Lipovsek; dar să nu uităm, cu sens de aleasă omagiere adusă orașului său natal, familiei sale, Radu Lupu a concertat săptămânile trecute la Brașov, în compania orchestrei simfonice locale. La Lugano, în Sud, în zona italiană, întâlnirea cu
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
aceea de-a repudia orice colectivism, mizînd pe elementul hotărîtor al personalității desprinse din determinările și țelurile obștești. A ales, în duhul unei nobleți a riscului, calea a doua. N-a ezitat a-l provoca la un duel ideologic pe celebrul sau conațional, C. Dobrogeanu-Gherea, încă din timpul vieții acestuia, pe un ton de virulenta, care-i degajă independența posturii. Partizan inițial al unui socialism revoluționar nestăpînit, junele Aderca îl denunță pe bătrînul critic drept un "partizan al aminărilor": "F. Aderca
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
pete în soare, dar observ că nici soliștii, nici corul nu atacă "sonor" consoana inițială, așa că auzim mereu... "Anctus"...). Superb "Preludiul simfonic" desfășurat lent în curgerea moale a vocilor instrumentale, înainte de "Benedictus" (prin "Parsifal" va mai exista asemenea blândă reculegere). Celebrul imn, cu vioară solo (Anda Petrovici) rămâne unicul glas umil, înfiorat din această dramă. Mai sunt ecouri de luptă, neliniști, amenințări până la seninătatea din "Dona nobis pacem". Versiunea Mandeal a "Misei Solemnis" a fost confesiunea beethoveniana a maestrului. A ales
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
decît prin partizanat politic. * Și mai stupid performează redactorul șef cînd e vorba de Petru Creția și de Testamentul unui eminescolog: găsește și aici prilejul să ajungă la politica și să dea copitele prevăzute în contract: "A răspuns și la celebra anchetă a revistei ăDilemaă privind cultul lui Eminescu, prin care s-a dorit minimalizarea, daca nu terfelirea ăpoetului națională. A dat atunci un text nesigur și dublu concesiv, plin de slăbiciuni morale. Sigur că oricine poate să exprime orice fel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
ilustre cum ar fi "evenimentul cosmic" al Învierii și cuvintele lui Iisus către Maria - Nu te atinge de mine -, Toma necredinciosul, cel aflat sub "efectul luciferic" și care doar atingând coasta Domnului va deveni "Notarul" Învierii, heraldul universal al acesteia, celebri convertiți Nicodim, Longinus, Iosif din Arimateea, vindecările, pildele, maieutica divină pe înțelesul ucenicilor - viitori apostoli, bunul samaritean, Muntele Măslinilor, Calvarul, Mater Dolorosa s.c.l. Scriitorul are felurite strategii de narator și interpret, de la parafrazarea citatului evanghelic la topirea insesizabila
Carte de reculegere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17746_a_19071]
-
Monnier, de Labiche. Mai era un scriitor, un scriitor al absurdului, un scriitor suprarealist care-mi plăcea, Urmuz, el însuși îi datora mult lui Jarry.Pe scurt, literatura română nu m-a influențat cu adevarat". De fapt, îl rectific pe celebrul dramaturg, operă să este o continuare a avangardismului românesc interbelic care, la noi, avusese substanță și promotori pentru avangardă europeană. Și, de altfel, undeva mărturisește că visul este, adesea, la fundamentul creației sale. Nu folosea suprarealismul interbelic românesc onirismul că
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
visului. N-am izbutit decît pe jumătate, fiindcă m-am amestecat în limbajul visului. Acum știu ceva mai bine cum să procedez spre a lăsa visul să se desfășoare după logică lui proprie". De altfel din 1959 datează al său celebru Discurs despre avangardism în care observa că "omul de avangardă este opozantul față de un sistem actual. El este un critic a ceea ce este, criticul prezentului, nu apologetul lui". Apoi, creatorii teatrului absurdului, dintre care face parte și Eugène Ionesco, sînt
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
fie încă guvernată de politicieni, cînd politică este și mai întîrziată față de știință și literatura. Or, cel mai mărunt cercetător științific are infinit mai multă valoare decît cel mai mare dintre șefii de stat și decît nu importă ce om celebru". Eugène Ionesco, Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy. Traducere de Simona Cioculescu. Editură Humatanis, 1999.
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
a devenit președintele Comitetului Național Român. (în care nu erau primiți legionarii) a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa Liberă" încă de la înființare, sau Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la "France Inter"), menținînd treaza conștiința publică. Datoria, deci, și-
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
simpatia reciprocă dintre Dumnezeu și demon (sau diavol), amândoi "bucuroși" (germ. gern) să se revadă "din când în când", atunci când demonul este primit în audiență. În Faust, Mefisto este "bufonul care neagă", "protestează", "răstoarnă" și, mai ales, "oprește pe loc" - celebrul "werweile doch, du bist șo schön" - și, oprind, stimulează. Astfel el devine un excelent tovarăș pentru om, predispus să trândăvească. Spirit steril - "stare prin excelență demonica", subliniază Mircea Eliade 9), stare prin excelență satanica ar fi spus Paul Tillich, citat
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu o deplină siguranță, raportate la modele celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în cele vesperale, se întîmplă să bată, cu o cocheta delicatețe surîzătoare, în geamul locuinței mele de pe strada Gutenberg (actualmente Tipografilor) nr. 18, unde se află în gazdă
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
elegantă și capacitatea să de a convinge. Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
le este recunoscut privilegiul de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
o tehnologie care prin suprabundentă poate falimenta capacitatea de a reține informații, obligîndu-ne să le "ștergem" de îndată ce ne-am folosit de ele. De altfel, trăim într-o cultură a uitării, mai degrabă decît a amintirii, ne avertizează Todorov, citînd, evident, celebrul mit al scrisului. În societățile occidentale știință este, de pildă, poate mai mult decît orice alt domeniu de manifestare a gîndirii, un spațiu în care memoria nu are multe prerogative. A face știință înseamnă, pentru cei mai mulți cercetători contemporani, a observa
Pildele amintirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17853_a_19178]
-
apel la actori foarte cunoscuți (în frunte cu John Malkowich și Catherine Deneuve) pentru că, de reținut, a văzut "în celebritatea lor, o dimensiune proustiană"... Cîndva, Visconti a renunțat la un proiect avansat de ecranizare Proust, renunțare justificată de argumentul unui celebru estetician: "Literatura vorbește la persoana întîi, cinematograful nu poate scăpa de persoana a treia!"... O imagine din această nouă "încercare de Proust" la persoana a treia: autorul o reîntîlnește pe Gilberte, acum bătrînă; la început nu o recunoaște, nu realizează
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
insolita provine dintr-o înnobilare deloc bufona a faptelor celor mai prozaice. Pe de altă parte, într-un român mult ulterior celui de care este vorba aici (Caiet pentru..., 1984), Alexandru George face un adevărat joc cu naratori, intercalând formulă celebra cu misteriosul caiet găsit și intitulând unul dintre capitole " Text și intertext". În alt român (Dimineața devreme, 1987) există chiar un fel de intertextualism, autorul incluzând pagini dintr-un român de aventuri. Fiecare capitol e asezonat cu motto-uri din
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
misteriosul caiet găsit și intitulând unul dintre capitole " Text și intertext". În alt român (Dimineața devreme, 1987) există chiar un fel de intertextualism, autorul incluzând pagini dintr-un român de aventuri. Fiecare capitol e asezonat cu motto-uri din scriitori celebri. Nimic din toate aceste experimente aici. Dacă n-am ști că e vorba de un român de tinerețe, am spune că s-a operat o sublimare, că autorul a stilizat în Oameni și umbre o serie întreagă de încercări, asumându
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
și de Parlament, în încercarea de a-l salva, la viitoarele alegeri, măcar pe finul călugărului Vasile. Cu alte cuvinte, se merge pe scenariul polonez din 1989, cu termenii ușor modificați: "Președintele nostru, prim-ministrul vostru" (ca să folosesc titlul unui celebru articol al lui Adam Michnik). În ce mă privește, am mari dubii că dl Constantinescu ar fi "al nostru". Dl Constantinescu e al oricui, dar nu al reformei, nu al onestității, nu al onoarei. E suficient să ne aruncăm ochii
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
a unei țări nu are cum supraviețui. Un exemplu aparent mărunt mi se pare semnificativ pentru provocarea adresată tradiționalelor precauții autohtone: autorul explicitează (p. 229) presupunerea (a cărei circulație era în cultura română, din cîte se pare, exclusiv orală) că celebrul Neacșu din Cîmpulung a fost un informator în slujba primarului german al Brașovului (și nu neapărat un boier sau un negustor patriot, scriind spontan, din impuls antiotoman, așa cum tinde să-l prezinte clișeul scolastic național); o analiză a scrisorii - tipic
Limbă, istorie, cultură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17865_a_19190]
-
o tranziție păgubitoare, cum se știe, la nivelul tuturor instituțiilor de cultură. Nu, nu putem fi de acord cu decizia fostului prim-ministru britanic, D-na Margaret Thatcher, care - la începutul anilor ^90 - recomandă falimentarea și, în consecință, desființarea unei celebre companii de teatru shakespeare-iene doar pe motivul apariției dificultăților financiare. În Franța, cu decenii în urmă, André Malraux - în egală măsură un ilustru ministru al culturii - recomandă implicarea temeinică a statului în susținerea valorilor naționale, a instituțiilor naționale de cultură
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
față de "deschiderea" ceaușista? - N-am simțit nuanță de "deschidere" de-atunci, pentru că nu aveam la ce raporta situația existentă. Înainte fusesem la închisoare, iar "deschiderea", pentru mine era mult mai mare, totală, fără nuanțe. În momentul invaziei Cehoslovaciei și al celebrului discurs al lui Ceaușescu, mă aflam la mare, la 2 Mai. Am ramas pe loc, împreună cu un prieten și cu vreo cinci cehi care nu știau ce să facă. Gazdă, un țăran foarte de treabă, a coborît din pod un
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
vor fi prezenți la lansarea să pe piața americană), nimeni altcineva nu a văzut filmul pînă acum. Amănunte, deci, abia mai tîrziu. Trecînd acum la alte pelicule, vom spune despre Cruel Intentions/ Tentația seducției că este varianta la zi a celebrului Legături periculoase. O comparație cu precedentele versiuni - clasică (1959) cu Jeanne Moreau și Gerard Philipe, mai recentă (1988) cu Glenn Close, Uma Thurman, Michelle Pfeiffer și John Malkovich - nu-și găsește rostul de vreme ce intenția realizatorilor este, în mod vădit, aceea
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
Le diner de cons/ La cină cu un gogoman este un delicios film, cu umor de bună calitate, care se află încă în fruntea box-office-ului francez la aproape un an de la premiera. Leș couloirs du temps/ Coridoarele timpului este continuarea celebrului Vizitatorii. Eroii își continuă aventurile în două timpuri diferite - evul mediu și contemporaneitate. Pentru admiratorii lui Mel Gibson se pregătește Payback/După faptă și răsplată, un veritabil film de acțiune cu un erou despre care regizorul Brian Helgeland afirmă: "am
Avanpremiera pentru toti by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17897_a_19222]
-
excepțională asociativitate la care genealogia te conduce. Conexiunile genealogice surprind totdeauna și șochează uneori. Aș putea culege din cartea dlui Rădulescu destule exemple. Cel la care mă voi referi în continuare mi-a placut pentru că îl leagă pe un foarte celebru scriitor francez din secolul trecut de unul din cei mai iubiți profesori ai mei și de un bun prieten dispărut pe neașteptate acum patru ani. Dl Rădulescu a descoperit că Victor Hugo are rude în România. Un văr primar al
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]