1,983 matches
-
al credinței creștine cât și însemnul Uniunii Internaționale Contra Tuberculozei și a Bolilor Respiratorii. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași I.M.F. 1979, p. 35, 36, 73, 124 -ANUAR CENTENAR I.M.F. (1879-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 165 ARTICOLE: -IONESCU, SIMONA DANIELA, Prof. dr. Constantin Ionescu (1924-1996), Curriculum vitae, Iași 2002 -ERHAN, VIOREL, Ionescu Constantin (1924-1996). Medic, prof. universitar. Doctor în științe medicale. Fondatorul Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași, Iași 2002
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
august 1990, a fost înhumat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, GH. C., Un secol de învățământ medical superior la Iași, Institutul de Medicină și Farmacie (19481979), Iași, 1979, p. 35, 74, 134, 139, 140, 170, 202. -ANUAR CENTENAR I.M.F. Iași (1879-1979), p. 141, 160 -Cimitirul Eternitatea Iași, Ed. Cronica 1995, p.125 -TÂRCOVEANU, EUGEN și CHIRIAC, ION, Din istoria medicinii ieșene. Istoricul Chirurgiei Românești (III), „Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat.”, Iași-2000, vol. 104, nr. 3, p.161
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Cimitirul Evreiesc din Botoșani. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol. II, Institutul de Medicină și Farmacie (1948- 1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 74, 100, 240, 245, 246.STAVRI, GR. și MARICIUC, P., Anuar Centenar I.M.F. (1879-!979), Iași, p. 76,170 ARTICOLE: -LABA, ELISABETA, In memoriam.Conf. Dr. Max Leibovici, „Medicina Stomatologică”, Iulie - August, 2000, vol.4, nr. 4, p.90 LEVIȚCHI, EMILIA WANDA ( 1916 - 1964 ) PROFESOARĂ și TRADUCĂTOARE Emilia Wanda Levințchi a fost
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A desfășurat o activitate deosebită în cadrul Societății de medici și Naturaliști Iași, ca secretar și apoi președinte al secției Dermatologice și la Revista Medico - Chirurgicală Iași, ca secretar de redacție. A contribuit la organizarea Congreselor Naționale de Dermatologie și a Centenarului U.M.F. (1979), a Centenarului Clinicii Dermatologice (Iași, 1982), a unor conferințe anuale de Dermatologie, a unor consfătuiri regionale și simpozioane. În colaborare cu Asociația Oamenilor de Știință, filiala Iași, a organizat două simpozioane la aniversarea a 100 de ani de la
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
deosebită în cadrul Societății de medici și Naturaliști Iași, ca secretar și apoi președinte al secției Dermatologice și la Revista Medico - Chirurgicală Iași, ca secretar de redacție. A contribuit la organizarea Congreselor Naționale de Dermatologie și a Centenarului U.M.F. (1979), a Centenarului Clinicii Dermatologice (Iași, 1982), a unor conferințe anuale de Dermatologie, a unor consfătuiri regionale și simpozioane. În colaborare cu Asociația Oamenilor de Știință, filiala Iași, a organizat două simpozioane la aniversarea a 100 de ani de la nașterea prof. dr. E.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C. GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol. II, I.M.F. (1948-1979), Iași I.M.F., 1979, p. 75, 130, 131,188, 198, 199, 256 -Prof. dr. doc. Mircea Munteanu. Dialog între generații, Liceul Internat „Costache Negruzzi” Iași, Centenar, Iași, 1995, p. 367 - 370 -Interviu cu prof. dr.doc. Mircea Munteanu de la I.M.F. Iași, acordat conf. dr. Al. Dobrescu, șeful Clinicii Dermatologice, I.M.F. Iași, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat. Iași, 1983, vol. 93, nr. 3, p. 607-616 -Clinica Dermatologică
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol.II, Institutul de Medicină și Farmacie (1948-1979), Iași, I.M.F, 1979, p. 36, 48, 156, 157 -STAVRI, GR. și MARICIUC, P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Anuar Centenar I.M.F (1879-1979), p. 79 ARTICOLE: -RUGINĂ, VICTORIA, Prof.dr. Valeriu Rugină, Curriculum vitae, Iași, martie 2003, 37 p. mss (în arhiva autorului) -ZANOSCHI, GEORGETA, In memoriam Prof.univ.dr. Valeriu Rugină, „Pagini medicale bârlădene”, nr.60 - 61, 2003, p. 61 -IANCU, SMARANDA-LUMINIȚA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Un secol de învățământ medical superior la Iași, Vol.II, I.M.F. (1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 78, 106, 107. -Cimitirul Eternitatea Iași, Iași, Ed. Cronica, 1995, p. 194 -STAVRI, GR. și MARCIUC, P., Institutul de Medicină și Farmacie Iași, Anuar centenar, I.M.F. (1879-1979), p. 157. -GHEORGHIȚĂ, NASTASIA și ȘERBAN, FLORIN, Prof.dr.doc. Maria Sibi (11 octombrie 1896-2 decembrie 1991), Iași, martie 2003, 3p. mss (în arhiva autorului).SĂRĂCEANU, ELISABETA, Prof. dr. doc. Maria Sibi (18961991), Iași, aprilie 2003, 1p. mss (în arhiva autorului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de 23 noiembrie 1996 și a fost înmormântat în Cimitirul Evreiesc din Iași. REFERIRI EXTRASE: -MARINESCU, C.GH., Un secol de învățământ medical superior la Iași, vol.II, I.M.F.(1948-1979), Iași, I.M.F., 1979, p. 74,134,135,139,202,218 -ANUAR CENTENAR I.M.F. Iași (1879-1979), p. 141,154,162 ARTICOLE:DIACONESCU, RADU MIHAI, In memoriam Profesor dr. Leonard Vexler, (6 septembrie 1922-23 noiembrie 1996), „Chirurgia”, vol. 45, nr.6.1996, p. 283 -IN MEMORIAM Prof.dr. Leonard Vexler, (6 septembrie 1922-23 noiembrie 1996
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
frați ea fusese aceea care muncise pentru mine. Încercam să merg mai departe atent la tot ceea ce mă înconjura, să-mi fac datoria față de școală. Curând, Bârladul se bucură de o frumoasă și antrenantă sărbătoare. În noiembrie 1970 se comemorează Centenarul fostei Școli Normale de băieți din Bârlad, cu sediul în incinta Complexului Școlar. Se lucrează intens, comitetul director pregătește din vreme „monografia” școlii centenare, cu invitați din toată țara. La data hotărâtă, populația orașului sporește temporar cu sute de oameni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
școală. Curând, Bârladul se bucură de o frumoasă și antrenantă sărbătoare. În noiembrie 1970 se comemorează Centenarul fostei Școli Normale de băieți din Bârlad, cu sediul în incinta Complexului Școlar. Se lucrează intens, comitetul director pregătește din vreme „monografia” școlii centenare, cu invitați din toată țara. La data hotărâtă, populația orașului sporește temporar cu sute de oameni care s-au format ca educatori în acea Școală falnică de lângă Grădina publică din nordul Bârladului! Câtă bucurie și câte emoții în rândul participanților
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
reușit moment pentru presa străină, dar și acum îmi aduc aminte cu groază de "sabia lui Damocles Oprea" care atârnase deasupra capului meu câteva zeci de secunde interminabile. Cutremurul a căzut chiar în zilele organizării cu fast a festivităților consacrate centenarului Independenței și la "ora H" eram la reședința ambasadorului peruan din Pangrati, în spatele Televiziunii. Venise să participe la festivități ministrul de interne peruan, bun amic al președintelui țării sale, și, ciudat pentru un ministru de interne, filozof, filolog și poet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de pictură și sculptură ce-l împodobesc, la care se adaugă în exterior grădini, havuzuri și grupuri statuare de o excelentă realizare artistică. Construcția sa a început în 1906 și avea să fie inaugurat la 25 august 1925, la împlinirea Centenarului independenței. Și-a închis porțile în urma loviturilor de stat din martie 1933, februarie 1942 și iunie 1973 (când s-a produs lovitura de stat militară, Parlamentul rămânând închis până în 14 februarie 1985). Relațiile parlamentare bilaterale după 1990 nu depășiseră "faza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
președintele Ion Iliescu, care urma să efectueze o vizită oficială în Urugauy, ca răspuns la vizita președintelui uruguayan, din 1996, în România. Vizita mi-a fost anunțată pe neașteptate, președintele având invitația de a asista, în octombrie 2003, la ceremonia Centenarului independenței Republicii Panama și o invitație pentru o vizită în Peru. Am făcut demersurile imediate la Ministerul de Externe și la Cabinetul președintelui uruguayan, acceptându-se data propusă de partea română 6-7 noiembrie 2003. În scurt timp, am primit programul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
sentimentul că fac o treabă temeinică. La începutul lui noiembrie m-am internat la Spitalul nr. 9 de unde am ieșit „ameliorat” în ultimele zile ale anului 1959. Zile bune, după detenția spitalicească de aproape două luni. Anul 1959 începuse promițător: centenarul Unirii Principatelor Române se sărbătorise cu oarecare amploare și patos, „de sus” fuseseră suspendate unele interdicții privitoare la manifestarea simțămintelor naționale. La Ateneu, într-un „bis”, Ion Voicu și-a luat îndrăzneala de a cânta Hora Unirii, iar seara, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
unică în analele publicației. Am ajuns, în acea miercuri, la redacție, pe la orele 11,30-12. Atmosfera era cum nu se poate mai încordată, spiritele încinse. Cauza? A doua zi, joi, 15 iunie, urma să apară numărul României literare integral consacrat centenarul morții lui Mihai Eminescu. Nu mai are rost să amintesc cu câtă greutate obținuse România literară dreptul de a scoate un asemenea număr, cu câte „indicații” fusese bombardată, câți colaboratori nedoriți, scriitori și pseudoscriitori compromiși, fusese ea obligată să accepte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
înghit. Pe scurt, eram convins că luasem decizia ca a doua zi, 15 iunie, să-mi dau demisia de la România literară, motivând-o prin chiar motivul real: imposibilitatea de a mai lucra la o revistă obligată, constrânsă să apară la centenarul morții Poetului, în chip scandalos, fără fotografia acestuia pe prima pagină. Ajuns acasă, i-am comunicat soției hotărârea mea, și ea a probat-o. Am adormit ca doborât, nu înainte însă de a identifica înlăuntrul meu o senzație de ușurare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cu toate strategiile folosite spre a și-o scoate din inimă, a iubit-o până la sfârșitul vieții. O dată mai mult, Arhiva îi dă pe față tainele !”. Nu numai arhiva, ci, în ciuda titlului, însuși romanul neterminat. Între poezie și lirism La centenarul lui G. Topîrceanu Pe la 12 ani am avut prin Topîrceanu revelația lui Arghezi. Răsfoind Parodiile originale am dat de cea a Blestemelor argheziene. Firește, nu puteam la vârsta aceea, fiind și în totală necunoaștere a lui Arghezi, să gust parodia
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În limba idiș din Europa. Amatori Corurile copiilor și tinerilor ale Federației Cominității Evreiești din România (București), corurile copiilor și tinerilor ale comităților evreiești din Iași, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca. Formația de muzică ușoară „Menora” a comuznității evreiești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Închisorile mele (București, 1994, Editura Albatros) Breasla istoricilor și arheologilor, fără să-l ignore, nu pare să-l includă printre reperele ei curente, deși a fost unul dintre cei mai importanți elevi și urmași ai lui Vasile Pârvan, iar la centenarul nașterii i s-a scos un meritat volum omagial: In memoriam Vladimir Dumitrescu (Călărași, 2002, Muzeul Dunării de Jos). Mărturisirile cuprinse în volumul de față - „destinate mai mult urmașilor decât contemporanilor” - sunt inedite și de o mare importanță - psihologică și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în suflet gândul neînduratei soarte, în pofida aceleiași balade a lui Coșbuc: „Nu cerceta aceste legi, [229] Căci ești nebun când le-nțelegi...” Într-o dimineață de Noiembrie profesorul Gamillscheg mi-a adus o invitație din partea Institutului german pentru participarea la Centenarul comemorărilor lui Winkelmann , la Berlin, în primele zile ale lui Decembrie. În cele câteva zile cât am stat la Berlin cu acest prilej, n-am avut nicio întrevedere politică, deoarece pe de o parte nu voiam să schimb caracterul acestei
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
universal al Bisericii. Noi primim canonizarea fericitului don Giovanni Calabria ca pe un dar foarte prețios al Domnului, dar care l-a făcut pe veneratul episcop de Verona monseniorul Giuseppe Carraro să tresalte de bucurie, pe el care, în Primul centenar de la nașterea sfântului preot veronez, 8 octombrie 1973, prevăzând încă de atunci această zi, îi înălțase Domnului un Magnificat. «Îi mulțumim Domnului, pentru că a dăruit Bisericii veroneze persoana splendidă și amabilă a lui don Giovanni Calabria! Voind să o analizăm
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fie inițiat în misterele tribului său. Scriitorul se duce. Satul e pe un vârf amețitor de munte stâncos. În odaia în care e primit, autorul zărește idoli mici de piatră în chipul Penaților, apoi portretele lui Tudor, Cuza și Bălcescu. Centenarul Aldea Longin, căpetenia satului etnic pur, îi duce pe toți la comoara Dochiei, se strică zăgazul unei ape și o poartă tăinuită, și într-o peșteră cu arcade și bolți corectate de daltă, plină cu simulacre de zei, sunt găsite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Această dilemă scoate din discuție „notesul” lui Eminescu și-i permite lui Perpessicius să claseze și să dateze ambele poezii la anul 1879, pentru că ciorne anterioare ale lor sunt databile la acest an. Perpessicius răspunde unor comandamente de moment: în urma centenarului nașterii lui Eminescu (1950) s-au discutat și asemenea lucruri mai specioase și s-a stabilit astfel: că Eminescu n-a mai creat nimic original după criza din 1883. Nu intrăm în amănunte, amintim, aici, doar că boala „stabilită” pentru
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
era capabil de creație în anii săi târzii, diagnosticul nu se mai potrivește și încep nuanțările, se instaurează neîncrederea în documente, se discută despre imaginea generală a lui Eminescu, despre mitul Eminescu etc. Fiind lăsat deoparte omul, personalitatea sa, etc. Centenarul nașterii din 1950 nu vine decât să culeagă acest fruct copt cu adevărat încă din perioada interbelică. Un Ilie Torouțiu, de pildă, analizând exemplar traducerea piesei „Lais” de către Eminescu, găsise că textul vine dintr-un intermediar german,că adaosurile lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]