9,103 matches
-
aplecată sub poverile vieții niciodată, am privit înainte cu seninătate în ochi, cu zâmbetul pe buze, cu verticalitate, chiar dacă sufletul îmi era îndurerat. Întotdeauna am considerat eșecurile din viața mea ca pe niște experiențe unice și m-am ridicat din cenușă precum Pasărea Phoenix. Copilăria și adolescența au fost cei mai frumoși ani; mi-am hrănit sufletul pentru tot restul vieții cu frumos, bunul simț și dragoste pentru tot ce mă înconjoară. Mi-a plăcut să scriu și să citesc de
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
mutare echivalează cu decapitarea gândului, ce-a uitat ( doamne!) că victoria e doar pentru zei! Ce mai faci, tu, Mare Creator, în zilele de Duminică și sărbătorile sfinților... ( ah! câtă toleranță în tot acest infern al păcătoșilor ce mint!) când cenușa celor trecuți în neființă, nu poartă niciun semn al veșniciei și bunăvoinței tale!? Mai trimiți tu, prorociri ( uneori), către cei înveșmântați în nopțile tale de nebunie, și de cuvinte strecurate ca o molimă, în temnița unde poeții au rămas cu
UN TIMP AL NEGĂRII... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362504_a_363833]
-
dar să lumineze întunericul din mine. -Cerule, îți mulțumesc nespus! Cum aș putea aceste daruri să cuprind, cănd sufletul îmi este acum ruină și nu pot aripile să-i deschid? Va trebui să-l recompun fărâma cu fărâma și din cenușă să-l ridic, să încerce apoi din nou să zboare spre lumină. Referință Bibliografica: Pedeapsă cerului / Nina Dragu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate
PEDEAPSA CERULUI de NINA DRAGU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362536_a_363865]
-
o „sănătate de fer” cum se spune, nici pentru că ar fi dus o viață fără griji și greutăți. Dimpotrivă! A trecut prin atâtea încercări, greu de descris și totuși le-a învins pe toate, reînviind ca Pasărea Phoenix din propria cenușă, după fiecare episod dramatic. Dar nu despre viața ei vreau să povestesc acum, ci chiar despre ultima ei zi de viață pământeană. Împlinise 99 de ani, era imobilizată la pat de de mai multă vreme, dar în ultimele trei luni
CA PASĂREA PHOENIX de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361020_a_362349]
-
e albă și e rece Pe funerare lespezi stau șterse nume ce s-au dus Sau poate... statui privind îngândurate, sub care vremea trece... Și doar atât: Fugit... Irreparabile... Tempus! Vezuvii sunt anii ce-acoperă pompeice dureri, făr’de hotare Cenușă spulberată peste toate, ce peste tot s-a pus Capcane adormite-n imobila resemnare Nimic n-a mai rămas: Fugit... Irreparabile...Tempus! Iar dacă toate drumurile duc la Roma, negreșit Al zilelor cărări petrec încet, supus În zări întretăiate, păsări
FUGIT, IRREPARABILE TEMPUS! (VERGILIU) (TIMPUL SE SCURGE FĂRĂ ÎNTOARCERE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361066_a_362395]
-
mai păcătui!, forța creației de a nu arunca anatema, trupul și sufletul, uleiul și smirna erau pregătite pentru nuntirea cu absolutul, ce este viața, dobitoace rumegătoare? întreba, la modul absolut, Leda cu Lebăda, altă poveste din șirul vieții și al cenușii, Aureliano, să nu uităm, voise să se căsătorească, dar fata plecase odată cu zorile; Aureliano, ziceam, clătina din cap neîncrezător, în timp ce turcul Fadul zăcea într-o cafenea din Paris, pe malul Senei, și discuta cu Milan Kundera despre secția de propagandă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
Neștiută aproape, însingurată, a murit într-un spital românesc, pe 24 octombrie 1992, în urma unei operații nereușite. Ca o împlinire firească, deși prematură, a destinului celei care, timp de 30 de ani a slujit cu devotament cultura română, urna cu cenușă a Amitei Bhose a rămas în România, la dorința fratelui său din Anglia, regizor și actor. Era sigur că aceasta ar fi fost și dorința lui Didi. Cei care i-au adus un ultim omagiu au fost numeroși, foștii săi
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
de doruri, cuvinte-trăiri, atingeri, jocuri de umbre ce, încă, te rețin acolo, plângând tânguitor... E timpul să le smulgi rădăcinile, să le desprinzi colțurile adânci, să tai lianele junglei crescute, să le fărâmițezi, să le arzi și să le împrăștii cenușa. Topește-n lumină temerile toate! Hai, eliberează-le, lasă-le, luminează-ți acum pământul roditor și apele limpezi să-ți oglindească cerul! O rază de lumină! Pășește-ncrezător în verdele-nceput ce curge lin din primăvara ta! Privește! Privește răsăritul
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
din ele să-și facă șirag de lumi. Te vei întoarce pe țărmul cu petice de liniște de câte ori plouă cu tine pe apus, trăind în inima macilor, alergând printre vârste. În palmele tale, stânci și lumină, scări și comori de cenușă, țărmuri și dor... Arsura din glasul ei transmite arsura trupului lui. În matca pământului se zăresc flori roșii izvorâte din piatră, un licăr de speranță, apropierea inimilor, o sferă luminoasă în continuă rotire, două drumuri și două ajungeri. Delicat le
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
sinistru de după inundație, ca o făgăduință, ca un nou legământ, semn că viața nu e distrusă și că va continua, apare o pasăre, un bâtlan și el reprezintă speranța, nădejdea reînvierii. (Nu Pasărea Phoenix este simbolul renașterii din propria-i cenușă?) “Un bâtlan apare din când în când deasupra punții, / dă repezi ocoluri și urcă în cursul râului./ Penajul său alb lasă o fisură / în cerul înserării / pe care pânza nopții o va preschimba în lumină. Țipătul lui deconspiră o mare
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
în paralel și efortul de a coabita cu occidentalii, a căror administrație rațională și cultură a contractului le este însă complet străină. La două decenii de la eșecul refacerii unității creștine, ruși și moldo-valahi au încetat de a-și mai pune cenușa în cap și privesc din nou critic lumea creștinilor occidentali. Cât mai rezista EURO? Se va rupe UE în sudul romano-catolic, nordul protestant și estul ortodox? Iese Anglia, Grecia din UE? Anglo-americanii s-au luptat în războaie mondiale pentru a
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
necuprinsul că doar când curmă vraja iubirile se sting vâltori de ape ninse își surpă-n noi abisul și zilele de nopți doar fluturii desprind la-ncheietura mâinii brățări de curcubee par zornăite șoapte cu picuri de alean îmbrobodiri alese, cenușă și-orhidee promisiuni de-a valma deșarte an de an mi-ai arăta la urmă semnul umilei cruci și drumurile-n viață pe care să apuci ... Referință Bibliografică: Îmbrobodiri alese / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233
ÎMBROBODIRI ALESE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361231_a_362560]
-
toate mărimile. „Făceam prăjituri în casă, ruladă cu magiun sau nucă, cozonac, clătite cu dulceață de vișine și le scoteam la vânzare”. - Aveam în prăvălie, continua bunica cu povestirea, și cuptoare, sobe din tablă, burlane, fărașe de gunoi, fărășele de cenușă - toate lucrate de către Iosif în atelierul lui dotat cu fel de fel de scule. Avea un aparat cu multe mosoare de făcut burlane - o bormașină mare - de proveniență germană, pe care a apreciat-o și Măria Sa, Carol I. Plecam la
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului Amintirile sunt secvențe ale prezentului, Arse pe eșafodul înalt al vieții. Cenușa amintirilor o denumim - trecut Și deși amintirile au vârstă, ele sunt imponderabile Dacă amintirile ar fi secvențe de viitor, Am putea să le denumim - predestinare. Și ar putea avea forma unor corăbii Pe ale caror pânze sunt scrise ele , amintirile
IMPONDERABILITATEA AMINTIRILOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360836_a_362165]
-
prieri și câte toamne/ Voi lipsi dintre cei vii?// Câte lacrimi, câți fiori/ Mă vor trece-n așteptare?/ Am atâta suflet, oare,/ Ca să mor de-atâta ori? Unii blestemă și plâng,/ Alții-și coc veninu-n gușă,/ Eu sub propria-mi cenușă/ Mă-nvelesc, să nu mă sting (..).(„Moarte provizorie”, pp. 311-312). Aceleași considerații sunt valabile și pentru poemele lui Ionel Zeană: Ieșim ca niște cârtițe din hruba/ În care picuri grei de apă cad./ În fața porții ne așteaptă duba/ Să ne
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
de a se agăța de orice rază de lumină și de întrebarea cum este posibil așa ceva pe pământ: Și-n seara asta, Doamne,-Ți bat la ușă,/ Cu inima tot frântă ca și ieri./ M-am adunat și astăzi din cenușă,/ Ca să fiu martor altei Învieri.// Iar am ucis, iar Te-am văzut pe pâine!/ Ia-mi bolovanul ăsta, tare-i greu,/ Și mai îngăduie-mă până mâine,/ Că nu mai sunt stăpân pe mine eu!// Le-am spus că nu
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor trupul lor de cenușă Și vor intra ca un abur cu un nimb de lumini, Fără răni sângerânde, fără urme de spini. Ascultă-i, Părinte, eternule Domn, Și dă-le doritul, râvnitul lor somn În liniștea sfântă a grădinii cerești. Prin ierburi vor trece
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
literare sau istorice, printre care "Școala de vară"a Memorialul victimelor comunismului de la Sighet. A ajutat numeroși tineri autori, cercetători sau publiciști să se lanseze, primindu-i și sfătuindu-i "părintește"în biroul editurii sale din Calea Moșilor. Urna cu cenușa lui Victor Frunză a fost adusă luni, 1 octombrie 2007, în țară de familia sa. Soția marelui ziarist, Natela, și fiul său, Dan Galaction, au transportat urna la Râmnicu-Sărat, unde sâmbătă, 6 octombrie a avut loc o slujbă de pomenire
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
Frunză a fost adusă luni, 1 octombrie 2007, în țară de familia sa. Soția marelui ziarist, Natela, și fiul său, Dan Galaction, au transportat urna la Râmnicu-Sărat, unde sâmbătă, 6 octombrie a avut loc o slujbă de pomenire, după care cenușa a fost răspândită în apele râului Râmnicu Sărat. Scriitorul Dumitru Ion Dincă, unul dintre executorii testamentari ai lui Victor Frunză, a declarat că "cea din urmă dorință a marelui ziarist și dizident politic a fost ca cenușa să revină în
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
pomenire, după care cenușa a fost răspândită în apele râului Râmnicu Sărat. Scriitorul Dumitru Ion Dincă, unul dintre executorii testamentari ai lui Victor Frunză, a declarat că "cea din urmă dorință a marelui ziarist și dizident politic a fost ca cenușa să revină în locurile de unde și-a tras seva". Note și referințe 1. Relatarea lui Radu Dochioiu, alias Rudy Rusch, România Liberă, 20 noiembrie 2007 2. Marian Popa. Dicționar de literatură română contemporană., B., Albatros, 1977, p.229 3. Istoria
LUSTRAŢIE IN MEMORIAM de EUGEN EVU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360877_a_362206]
-
în cele din urmă profund socială. Ridică-mi ochii către Tine Doamne Sau vino Tu sub pleoapele-mi greoaie În Bărăgan este festin de toamne Și mintea mea s-a-ntunecat a ploaie Și mi s-au stins cuvintele-n cenușă Aleanul mi-a încărunțit pe cale E noaptea-ndoliată după ușă Iar zorile scriu cântece cu jale Desprinde-mă din coasta lumii Tale Să nu mai calc morminte de petale Modalitatea de a se situa într-o expresie modernă este conjurația
DANA BORCEA ŞI... UN BOB DE LUMINĂ de CRISTIAN W SCHENK în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360914_a_362243]
-
hă-hă-ie în față, în nas,/ și nimic din mine n-a mai rămas/ să nu-mi batjocorească:/ „Iată-l pe Iov/ ce s-a-ncrezut în Dumnezeu!/ De ce nu vine/ acum să-l mântuiască?”/ Smeritu-m-am foarte/ îmbrăcat în sac și cenușă/ și cu grumazul frânt;/ din rărunchi și străfundul inimii strig:/ „Părinte, nu mai pot,/ mă soarbe pustiul,/ și vârtutea din duh/ nici aceasta nu este cu mine;/ mi-e frică, mi-e foame, / mi-e sete, mi-e frig./ Învelește
IOV, OMUL LOVIT DE CEL RĂU de PETRE ISACHI în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360933_a_362262]
-
fag, 2 lămâi, esență de rom, 40 grame drojdie, praf de copt, amoniac. Marele secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Carlaonț 22; călugării Teodosie Filimon, Evghenie Hulea și preotul Ștefan Marcu, ultimul fiind și duhovnicul fraților Paragină 23 care au condus rezistența din munții Vrancei; starețul Paulian de la Putna care a cutezat să o ajute pe soția luptătorului anticomunist Constantin Cenușă, ieromonahul Filaret Gămălău de la schitul Rarău care a susținut sistemul de legături și aprovizionare al organizației „Gărzile lui Decebal”; părintele Nicolae Donescu din Șuici, ucis de securiști pentru că botezase copilul, născut în pădure, al familiei de luptători Silișteanu din munții
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
că scăpă și de data asta de nenorocire și-l întreba pe Praporică: ,,mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]