2,130 matches
-
eu mă duc În camera din față. Te rog foarte frumos să nu vii la mine, să nu mă deranjezi”. Și m-am dus să scriu carte la părinții lu’ Suciu. Și așa am scris carte, că dacă o vedea cenzura mă și băga Înapoi. Când termin de scris, nevastă-mea vine În cameră. „Auzi, tu, eu te-am rugat un lucru, să nu vii să mă deranjezi”... Ea curioasă... să-i dau cartea să o vadă. Și o citește și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
două teatre românești: Teatrul Național și sala Bossel, cât și opera italiană. Apoi un cafeuchantant la Pațac.237 Atât. Teatrul Național era închiriat lui Pascaly, fiindcă Societatea dramatică nu exista încă, Pascaly juca melodramele lui sforăitoare, critica cea serioasă îl cenzura, dar publicului îi plăcea genul. Pentru întâia oară am fost dus la teatru de către un prieten al familiei, locotenentul Boteanu, mai târziu generalul Boteanu. Se juca Don Juan de Marana 238. Am prins gust de teatru: mă duceam des căci
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zică la 11 aprilie 1877 rușii au pus piciorul pe teritoriul României. La 14 aprilie se întrunește Parlamentul în sesiune extraordinară.33 În același timp un potop de știri senzaționale, dar toate false se abat asupra Bucureștilor. Guvernul nu instituie cenzura și nu o va institui deși avem și o armată streină în țară. Pe de altă parte, se simte că guvernul român caută un simplu pretext spre a putea rupe cu Turcia, de aceea ziarele oficioase anunță zilnic că trupele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fi mai tolerant, mai loial, mai politicos și mai atent cu tovarășii, de o umoare mai puțin capricioasă etc.” Lenin va relua ideea diminuării puterilor secretarului general într-un articol despre rolul comisiei centrale de control, publicat în „Pravda”, dar cenzurat în punctul esențial: neamestecul în activitatea acesteia „nici al secretarului general, nici al vreunui alt membru al C.C.”. Oricît de sănătoase ar fi opiniile unui om bolnav, fie și genial, lumea nu ține cont de ele. După citirea „Scrisorii” de către
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ziua apariției) pot circula toate autoturismele, indiferent de numărul de înmatriculare. Este corectat în acest fel un decret al Consiliului de Stat. Asta arată cât de timorați, sau indiferenți, ori și una și alta sunt ziariștii și toți cei care cenzurează articolele: dacă a venit de sus, se poate publica, chiar dacă este ridicol. Ceea ce s-a și petrecut. de câteva zile, un om nu mai poate cumpăra decât 2 kg de pâine în București. Probabil se anunță un nou an-record al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că aproape niciodată nu va scăpa cu fața curată a manuscrisului. Dar există- chiar și În materie de cenzură, câteva reguli, o minimă logică. Numai că, În ultimii ani, cenzura s-a diversificat, etapele ei devenind imprevizibile. O carte se cenzurează Înainte de publicare, În timp, după. Chiar multă vreme după, dacă ne gândim de pildă că volumul lui Norman Manea, Pe contur, a fost scos de pe lista de premii pe 1984, listă care n-a fost aprobată de Consiliul Culturii (mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sigur că nu ești amestecat. Și mă bucură că este așa”. Zâmbea, dar părea stânjenit. Simțea, parcă, nevoia să adauge ceva. După o scurtă pauză, m-a Înștiințat că la revista la care colabora de multe decenii nu i se cenzurează nici opțiunile, nici textele. „Pot scrie ce vreau și despre cine vreau.” Îl ascultasem și eu, atent. „Mă bucură că este așa”, i-am răspuns, la rându-mi. * Vestea morții lui Zigu a tulburat adânc prietenii săi din țară și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de detașamente sunt răspunzători de disciplina și prezența evreilor, față de inginerii conducători ai lucrărilor, care și ei au răspunderile lor. Comandanții C.R. nu numai că și-au făcut datoria în mod cinstit, dar prin co misiile militare de pe lângă C.R., au cenzurat chiar hotărâri medicale date de medici profesori, întrebuințați în Policlinicile C.F.R., înzestrate cu aparatele necesare și au produs acea controversă medicală considerând ca apți pe cei declarați inapți. Toate exceptările legale s’au făcut pe baza avizelor unor comisiuni compuse
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a către Am onoare a face cunoscut că potrivit dispozițiunilor comunicate de Marele Stat Major Secția II-a cu Nr. 468.244/1943, corespondența particulară a evreilor din detașamentele exterioare de muncă obligatorie va fi cenzurată exclusiv de către birourile de cenzură poștală din capitalele de județ. În acest scop, detașamentele exteriore de muncă vor lua următoarele măsuri: 1) - Scrisorile simple și cărțile poștale, expediate de către evreii din detașamentul respectiv, vor fi adunate zilnic la comanda detașamentului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
este un strigăt de suferință după „anii furați”, după jocul interminabil de-a compromisurile cu cenzura, cu Dulea, Suzana Gâdea și armata de gudurăi, cu „vizionări” și „comisii ideologice”. „A venit ceasul să rup pisica”, exclamă personajul când i se cenzurează filmul Croaziera. „Marele Timp al ruperii Marii Pisici”, exclamă el când este lăsat să concureze peste hotare: „Abia în momentele astea simți că ești de-aici și cari în spate, ca un melc blestemat, toți turcii, rușii, ceaușeștii, țiganii, toți
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
După Secolul de Aur spaniol, plin de spectacol baroc și Înaintea romanelor englezești orale, alături de culturi folclorice eliminate rînd pe rînd, literatura franceză s-a realizat În scrisori și În piese de teatru unde rolul esențial Îl avea, Întodeauna, limbajul cenzurat pînă la stadiul retoricii rebarbative a unor personaje, altminteri, fantoșe. După ce enunță cele patru Înlocuiri prin care o poetică, a ordinii, a suprafeței, este Înlocuită cu o alta, a profunzimii (reprezentarea cu expresia, de filieră foucaldiană), capitolele cărții urmăresc termenii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mai degrabă descriptivi, atenți la detalii, par preocupați de reconstituirea exactă. Definit într-o formulă succintă, el e un pictor-povestitor. Linia Odobescu-Hogaș-Geo Bogza are în vedere asemănări în privința vizualității, însă notele deosebitoare predomină. Prin abundența referințelor la cei vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
Am să fac gaură-n lună/ Și-am să las să-i curgă-afară/ Băutura peste țară./[...] Puneți, oameni, la urloaie/ Damigene și butoaie/ să beți și voi, ca străbunii,/ Vinu-adevărat al lunii.” C. este un poet interesant atunci când nu își cenzurează natura delicat elegiacă: „Frumoase sunt acele nopți de aur/ În care luna nu e doar un ciot/ Și când parfumul florilor pornește/ Și toată noaptea umblă peste tot./[...] Frumoase sunt acele nopți de vară/ Cu mii de ochi de aur
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
compoziție, precum și o anume lipsă de consistență, pe care n-o compensează efortul de analiză psihologică. Domeniul în care C. are mai multă personalitate va fi cel al criticii, distingându-se și aici o perioadă de maturizare, în virtutea căreia el cenzurează literatura provincială, cu excesul ei de entuziasm și patos tineresc; se situează, astfel, pe o poziție contrară celei susținute cu ani în urmă, schimbare datorată, probabil, experienței literare acumulate. Câștigând în echilibru și luciditate, spiritul critic al lui C. dobândește
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
un picior de carton/ și trei ignoranți ai legilor mișcării.// La sfârșit apare/ câinele de seară/ care-i latră tare/ și-i poftește-afară” (Cearta cu haosul). Deși critica literară a situat-o pe C. în categoria personalităților lucide, care își cenzurează prin inteligență impulsurile și instinctele, tema dominantă a poetei a rămas iubirea neinhibată de vreo prejudecată, dar tratată cu umor sau cu melancolie. De la epoca inocenței la cea a dezgustului, se păstrează o lăcomie niciodată satisfăcută de senzații, de trăiri
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează perioada de stagnare; apoi etapa frustrării, când se îndoiește de însăși valoarea profesiei și a competenței sale în domeniu; faza apatiei, care se traduce prin reducerea evidentă a contactelor cu pacienții și restul colegilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mistificare oficială erai părtaș cotidian. Familia a suferit însă modificări importante în acea perioadă. Responsabilitățile majore, cum ar fi creșterea și educarea copiilor, asigurarea existenței și a securității membrilor, erau preluate tot mai mult de către stat (Kogan, 2001). Părinții se cenzurau acasă pentru a nu se exprima deschis în prezența copiilor, de teamă că aceștia, fără să înțeleagă, să „trădeze”la grădiniță sau la școală criticile pe care părinții le proferau la adresa sistemului. Uneori, apartenența la o anumită familie 2 era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
net/magistero/ grego 16.htm, consultat la 12.06.2012, ora 22.32. 109 Anterior, în enciclica Mirari vos, își exprimase nemulțumirea față de libertatea tiparului-din cauza căreia puteau fi publicate și informații dăunătoare societății, precum și față de neputința Bisericii de a cenzura anumite publicații de acel tip. Potrivit Papei: "unii credeau că informațiile negative erau compensate de cele pozitive care vorbeau în favoarea religiei, când, de fapt, sufletele erau profund rănite. Absurdul situației rezida tocmai în faptul că guvernele, care continuau să dețină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acel tip. Potrivit Papei: "unii credeau că informațiile negative erau compensate de cele pozitive care vorbeau în favoarea religiei, când, de fapt, sufletele erau profund rănite. Absurdul situației rezida tocmai în faptul că guvernele, care continuau să dețină controlul asupra publicațiilor, cenzurau informațiile inofensive, permițând apariția celor care provocau un mare rău societății". Conform istoricului Iribarren, Papa Grigore XVI era îngrijorat de problemele imediate de ordin moral pe care noua societate le crea și de instabilitatea socială, ce cauza mișcări publice și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să le demonstreze și celorlalți cât este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a întâmplat în comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurând „subcultura occidentală”, forțându-l pe credincios să devină un ascet, obligându-l să se mântuiască. BOR a rămas pe cont propriu. De acum nu va mai împărți cu nimeni aura inocenței. Și atunci, de ce atâta panică când vine vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a fost obligat să apeleze la datele furnizate de spionajul american. în cazul vizitei lui Ceaușescu, Maurer și Mizil în Iugoslavia la începutul anului 1968, din cauza dificultăților în identificarea documentelor de arhivă, autorul a trebuit să se limiteze la articolele cenzurate din presa vremii. Stilul literar al profesorului Retegan este plăcut și incită la lectură. Sorin Gabriel Ioniță MARIA G. BRĂTIANU, Acordul Churchill-Stalin din 1944, trad.rom. Ileana Sturdza, cu o postfață de Zoe Petre, Editura Corint, București, 2002, 203 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un acord între semnificații și sensuri, pe de o parte, și viață, pe de altă parte, după formula care cere să dai Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Dogmele stabilesc limite ale interpretării, cenzurând "delir de interpretare" eretic, adică periculos pentru viața pământeană a comunităților. După cădere, Dumnezeu a menit omului o viață terestră plină de normali tate, în cuprinsul căreia să poată obține mântuirea. Interpretarea hermetică însă nu cunoaște limite: orice poate însemna
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu s’a Înduioșat de strigătele desnădăjduite ale celor Închiși În vagoane, cari nu cereau altceva decât apă, ci au lăsat să se Înăbușe și astfel În loc de oameni au fost descărcate sute și mii de cadavre”. Această introducere a fost cenzurată și nu a fost publicată, după ce fusese deja culeasă la tipografie. Orice neclaritate cu privire la numărul de victime putea fi evitată dacă autoritățile românești s-ar fi adresat Comunității evreiești și ar fi cerut rezultatele recensământului special, efectuat În secret În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Poliției din București, 8 iulie 1941, Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 66, pp. 4, 16. Prefața ministrului Justiției, Avram Bunaciu XE "Bunaciu, Avram" , la cartea lui M. Carp XE "Carp, M." despre Iași (Cartea Neagră II) a fost cenzurată și nepublicată - vezi Ancel XE "Ancel, Jean" , Documents, VIII, nr. 429, p. 519. Declarația lui Aristide Rauch XE "Rauch, Aristide" la Tribunalul Poporului, 14 mai 1945, Arhiva Ministerului de Interne, Dosar 108233, vol. 30, p. 84 (USHMM, microfilm 48). Rauch
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
militari de detașamente sunt răspunzători de disciplina și prezența evreilor, față de inginerii conducători ai lucrărilor, care și ei au răspunderile lor. Comandanții C.R. nu numai că și-au făcut datoria în mod cinstit, dar prin comisiile militare de pe lângă C.R., au cenzurat chiar hotărâri medicale date de medici profesori, întrebuințați în Policlinicile C.F.R., înzestrate cu aparatele necesare și au produs acea controversă medicală considerând ca apți pe cei declarați inapți. Toate exceptările legale s'au făcut pe baza avizelor unor comisiuni compuse
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]