3,977 matches
-
anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială a gâtului are forma unui manșon
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului cervical. FASCIILE GÂTULUI Fasciile gâtului sunt planuri conjunctive concentrice, cu o dispoziție complexă, legate de pături musculare. Lama superficială a gâtului (lamina superficialis) Lama superficială a gâtului are forma unui manșon care înconjură tot gâtul. Inserția lamei superficiale a gâtului se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Lama prevertebrală (lamina prevertebralis) Lama prevertebrală este localizată de la nivelul exobazei craniului și ajunge până în dreptul vertebrei a 3-a toracice unde se pierde în masa conjunctivă a mediastinului. în lateral această lamă ajunge până la nivelul proceselor transverse ale vertebrelor cervicale unde se fixează. MUȘCHII TRUNCHIULUI (musculi trunchi) MUSCULATURA REGIUNII POSTERIOARE A TRUNCHIULUI ȘI A CEFEI (musculi dorsi) 1. Mușchiul ridicâtor al omoplatului 2. M. supraspinos 3. Micul romboid 4. Mușchiul infraspinos 5. Mușchiul romboid 6. Micul rotund 7. Mușchiul marele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterioara a planurilor musculare subiacente. Ac]iunea: - când ia punct fix pe inserția medială: ridică umărul (omoplatul) și îl trage intern; - contracția fasciculului superior determină aplecarea laterală a capului și rotează capul de partea opusă; - contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; - contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
opusă; - contracția fasciculului mijlociu înclină coloana cervicală de partea care s-a contractat; - contracția fasciculului inferior determină înclinarea coloanei dorsale spre omoplat, ca în mișcările de cățărare. Inervația mușchiului trapez este realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
asupra coastelor și ajută la mișcarea de ridicare a toracelui (ca în cățărare). Inervația provine din nervul toracodorsal din plexul brahial. MUȘCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI (MUȘCHIUL UNGHIULAR) Originea este, prin 4-5 fascicule, la nivelul primelor 4-5 procese transverse ale vertebrelor cervicale (Figura 84). Raporturi: - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. Acțiunea: - când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
84). Raporturi: - mușchiul este acoperit de trapez și sternocleidomastoidian; - acoperă mușchii, planului următor, din musculatura spatelui. Acțiunea: - când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Inervația se realizează prin: - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. MUȘCHIUL ROMBOID (m. rhomboideus) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
spatelui. Acțiunea: - când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern și în sus; - când ia punct fix la nivelul omoplatului: mușchiul determină înclinarea coloanei cervicale de partea sa. Inervația se realizează prin: - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. MUȘCHIUL ROMBOID (m. rhomboideus) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale (Figura 85). Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea sa. Inervația se realizează prin: - nervul ridicător al omoplatului, ram din plexul cervical; - nervul dorsal al scapulei din plexul brahial. MUȘCHIUL ROMBOID (m. rhomboideus) Originea este la nivelul proceselor spinoase ale primelor patru vertebre toracale și a ultimei vertebre cervicale (Figura 85). Inserția terminală se realizează la nivelul marginii mediale a omoplatului. Raporturile mușchiului sunt cu trapezul și planurile profunde pe care le acoperă. Acțiunea: - când ia punct fix pe coloană: este de a trage omoplatul intern; concomitent cu bascularea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
straturile musculare profunde. Acțiunea: coboară coastele fiind un mușchi expirator. Inervația: se realizează prin nervii intercostali 9-12. MUȘCHIUL SPLENIUS (m. splenius) Originea se realizează prin fascicule care se inseră pe: - jumătatea inferioară a ligamentului nuchal, - procesele spinoase ale ultimei vertebre cervicale și ale primelor 4-5 vertebre toracale, - ligamentele interspinoase. Inserția terminală: - pentru splenius al capului: se realizează la nivelul jumătății laterale a linei nuchale și pe fața laterală a mastoidei; - pentru splenius al gâtului: are loc pe vârful proceselor transverse ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care-l descriu cei doi mușchi aceștia vin în raport cu nervii mare occipital și cel de al treilea occipital. Acțiunea: - contracția bilaterală determină extensia capului; - contracția unilaterală determină înclinarea capului de aceeași parte. Inervația se produce prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. FASCII ȘI APONEVROZE Fascia nuchală (fascia nuchae) este fascia trapezului care este aderentă de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin ramurile dorsale ale nervilor cervicali. FASCII ȘI APONEVROZE Fascia nuchală (fascia nuchae) este fascia trapezului care este aderentă de piele. Fascia se inseră: - medial: pe ligamentul nuchal și procesele spinoase; - lateral: se află în continuarea lamei superficiale a fasciei cervicale; - superior: se inseră pe occipital deasupra liniei nuchale superioare; - inferior: se continuă cu fascia marelui dorsal al spatelui. Aponevroza intermediară a dințaților se localizată în spațiul dintre cei doi dințați posteriori. Se inseră medial pe procesele spinoase și lateral la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciculele musculare trec până la un proces spinos supraiacent, mai îndepărtat sau mai apropiat, se descriu: 1. mușchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre (între punctul de origine și cel terminal). Se descrie: mușchiul semispinal toracic, cervical și al capului; 2. mușchii multifizi au aceeași direcție ca și cei descriși mai sus; sunt mușchi care acoperă șanțurile vertebrale de la nivelul sacrumului și până la nivelul axisului; 3. mușchii rotatori sunt situați în planul cel mai profund; ei fac
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care se descriu în acest plan sunt: 1. mușchii interspinoși (mm. interspinales): sunt perechi de fascicule dispuse pe părțile laterale ale ligamentelor interspinoase și unesc două procese spinoase vecine; după regiunea în care se găsesc dispuși se descriu: mușchi interspinoși cervicali, toracali (mai rar) și lombari; 2. mușchii intertransversari (mm. intertransversarii): unesc procesele transversare între ele; se dezvoltă mai ales în regiunile care necesită o mare mobilitate - coloana vertebrală cervicală și lombară; 3. mușchii rotatori ai capului: mușchiul marele drept posterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
după regiunea în care se găsesc dispuși se descriu: mușchi interspinoși cervicali, toracali (mai rar) și lombari; 2. mușchii intertransversari (mm. intertransversarii): unesc procesele transversare între ele; se dezvoltă mai ales în regiunile care necesită o mare mobilitate - coloana vertebrală cervicală și lombară; 3. mușchii rotatori ai capului: mușchiul marele drept posterior al capului (m. rectus capitis posterior major) și micul drept posterior al capului (m. rectus capitis posterior minor)(ambii au acțiune de extensia capului când se contractă bilateral; contracția
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sângerări atipice recidivante și la contact sexual; - acuze imprecise cronice pelvine; - anemie. Anamneza cauzală: - Raporturi sexuale precoce, igiena deficitară, parteneri multipli. - Infecții virale genitale cu virusuri Papilloma (11,16, 18, 33, 35) purtătoare a oncogenelor E6E7, herpes simplex 2. - Displazie cervicală (CIN I-II) cu evoluție către carcinom (CIN III) in situ și invaziv. - CIN 1 / displazie ușoară LG-SIL după sistemul Bethesda; - CIN 2 / displazie moderată. EPITELIU NORMAL DISPLAZII CIS C. INVAZIV Figura 6 - Modalități de trecere de la displazie la carcinomul
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
C53.1 - endocervix C53.0 - col FAI C53.9 Forme de prezentare: - exofitice, conopidiforme, - ulcerative; - infiltrative, în butoiaș. Forme clinice speciale: - cu creștere rapidă (la tinere), - cu insuficiență renală obstructivă, - cu sarcină; - cu infecții: parametrite, piometrite, abces tubo-ovarian; - pe bont cervical. Modalități de extensie: - directă; - limfatică (fig. 7). Histologie: - 90 % au originea la joncțiunea pavimentos cilindrică; aceasta migrează spre canalul cervical în menopauză, când se mai numește zonă de transformare (metaplazie scuamoasă); - CIS (intraepitelial preinvaziv st. O); - microinvaziv (invazie stromală la
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
speciale: - cu creștere rapidă (la tinere), - cu insuficiență renală obstructivă, - cu sarcină; - cu infecții: parametrite, piometrite, abces tubo-ovarian; - pe bont cervical. Modalități de extensie: - directă; - limfatică (fig. 7). Histologie: - 90 % au originea la joncțiunea pavimentos cilindrică; aceasta migrează spre canalul cervical în menopauză, când se mai numește zonă de transformare (metaplazie scuamoasă); - CIS (intraepitelial preinvaziv st. O); - microinvaziv (invazie stromală la 3 mm profunzime); - epiteliom spinocelular 80-90 % (M 8071/3); - adenocarcinom 5-10 % (M 8140/3); - diferențiere histologică (grad de malignitate) Gl
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
50-60 % din cea în punctul A și la vezică 70 %. Planificarea tratamentului implică stabilirea precistă a punctelor de referință: punctul A. punctul B, punctul vezical și punctul rectal. După Sistemul Manchester, punctul A este localizat 2 cm superior de orificiul cervical extern (sau capătul cervical al tandemului intrauterin) și 2 cm lateral de orificiul canalul cervical și punctul B este 3 cm lateral de punctul A. Critica acestui punct se bazează pe faptul că timpul aplicației este calculat în funcție de poziția relativă
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
punctul A și la vezică 70 %. Planificarea tratamentului implică stabilirea precistă a punctelor de referință: punctul A. punctul B, punctul vezical și punctul rectal. După Sistemul Manchester, punctul A este localizat 2 cm superior de orificiul cervical extern (sau capătul cervical al tandemului intrauterin) și 2 cm lateral de orificiul canalul cervical și punctul B este 3 cm lateral de punctul A. Critica acestui punct se bazează pe faptul că timpul aplicației este calculat în funcție de poziția relativă a surselor radioactive și
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
a punctelor de referință: punctul A. punctul B, punctul vezical și punctul rectal. După Sistemul Manchester, punctul A este localizat 2 cm superior de orificiul cervical extern (sau capătul cervical al tandemului intrauterin) și 2 cm lateral de orificiul canalul cervical și punctul B este 3 cm lateral de punctul A. Critica acestui punct se bazează pe faptul că timpul aplicației este calculat în funcție de poziția relativă a surselor radioactive și nu de debitul dozei în volumul țintă. Astfel, ICRU 38- 1985
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
telecobaltoterapie 45 Gy (Obs.: 30 Gy când urmează telecobaltoterapiei). CONTRAINDICAȚII generale relative pentru brahiterapia intracavitară: - leziuni infectate; - leziuni masive cu infiltrarea vaginului; - orificiul extern nu poate fi pus în evidență; - fornix vaginal scleros îngustat; - uter retroversat fixat; - uter fibromatos; - bont cervical mic; - leziuni mari ce limitează posibilitatea unei aplicații simetrice. Scopul tratamentului combinat radio-chirurgical - sterilizează leziunea cervicală și paracervicală; - extirpă leziunile posibil nesterilizate; - evacuează extensia locoregională; Obs.: crește numărul de complicații. Tratamentul complex radio-chimioterapie și / sau chirurgie. Chimioterapie - citotoxică Scop: - sterilizează
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
infectate; - leziuni masive cu infiltrarea vaginului; - orificiul extern nu poate fi pus în evidență; - fornix vaginal scleros îngustat; - uter retroversat fixat; - uter fibromatos; - bont cervical mic; - leziuni mari ce limitează posibilitatea unei aplicații simetrice. Scopul tratamentului combinat radio-chirurgical - sterilizează leziunea cervicală și paracervicală; - extirpă leziunile posibil nesterilizate; - evacuează extensia locoregională; Obs.: crește numărul de complicații. Tratamentul complex radio-chimioterapie și / sau chirurgie. Chimioterapie - citotoxică Scop: - sterilizează leziunile subclinic restante; - reduce leziunea primară și extensia locoregională. PLANIFICAREA RADIOTERAPIEI CANCERULUI COLULUI UTERIN ROLUL RADIOTERAPIEI
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
0,5 Gy /minut crește la un factor de 1,6; - în cazul LDR dozele se scad cu 20 % față de curieterapia convențională cu Ra226; - cele mai favorabile condiții geometrice pentru brahiterapia intracavitară se obțin când aplicatorul este introdus în canalul cervical: tandem intrauterin și colpostat; - sunt posibile complicații tardive vezicale și rectale prin modificări importante ale dozei în cazul calculului inadecvat și a deplasării aplicatorului. Când se efectuează radioterapia ca modalitate unică, este necesară asocierea brahiterapiei cu radioterapia percutană. - brahiterapia se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
piesa operatorie (col, funduri de sac) au fost sterilizate. Punctul A a fost definit în 1938 (Todd-Meredith) în cadrul metodei Manchester. El se 38 definește radiografic în relație cu anatomia pacientului și geometria aplicatorului la 2 cm lateral de mijlocul canalului cervical și 2 cm cranial de vârful fornixului lateral vaginal (vezi fig. 11). O definiție nouă: 2 cm distal și 2 cm lateral de linia mediană a celei mai joase surse radioactive cervicale. Deși nu poate fi privit ca un adevărat
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]