4,731 matches
-
articolul „Ce vrem” speră la „o gospodărire bună într-un stat puternic”, ca punct cardinal al vieții noastre de stat. „Valorile sociale, care constituie adevăratul patrimoniu de bogăție al sufletului acestui popor, să rămână în afară de politică, nu însă neglijânduși datoria cetățenească, care-i obligă la un sever control și supraveghere a faptelor politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Ultima oră, Oglinda cu imagini, Anchetele noastre, Ce se întâmplă în Cernăuți, Din partea administrației, Tribuna literară o dată pe săptămână - duminica, pentru că, motivează redacția, a avea o revistă literară independentă nu s-ar citi... În Tribuna, cotidian de informație și educație cetățenească de la 19291930 semnau: Grigore Rațiu, dr. Ovid Topa, C. Loghin, Lorin Popescu, Em. Cososchi,George Voevidca, Costache Plugaru, Ion Bucovineanul, G.S. Stupcanu, I.D. Ursescu, V. VelicuAdam, E. Jemna, P. Jitariu, C. Frunză, T. Negrea, Costachi Duhovnicu, dr. S. Fâșcu, G.M.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
elemente care pot săvîrși acțiuni cu caracter terorist ori de dezordine, ca urmarea concepțiilor ostile sau pe fondul unor dereglări neuro-psihice; persoanele care sînt predispuse să dea coloratură politică insatisfacțiilor personale, invocînd o așa-zisă nerespectare a drepturilor și libertăților cetățenești, să facă declarații ori să se antreneze în acțiuni de defăimare a realităților din țara noastră, să amenințe ori să șantajeze diferite foruri de conducere ale instituțiilor artistice cu comiterea unor acte de natură să afecteze politica culturală a țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tradiție literară românescă, fondatoare nu numai a culturii naționale, dar și a statului tânăr român - era pusă În discuție, calomniată și negată?! Nu cumva la noua instaurare a unei „ere a suspiciunii”, a unei „noi ordini” culturale, dar și umane, cetățenești!, după ce abia scăpaserăm, ca printr-un miracol - cine, În toată lumea, ar fi prevăzut surparea uriașului și arogantului imperiu ideologic și militar moscovit?! - de false liste, false criterii, false istorii, false valori?! Și ele, nu-i așa, stipulate În numele moralei, al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ca șef al unui partid național, și-a arătat rostul și necesitatea, mai ales nu În conducerea efectivă a treburilor statului, cât În ceea ce se cheamă opoziție, adică În observarea atentă, vigilentă, a respectării constituției, a legilor și a demnității cetățenești, a rolului nostru În lume, a păstrării tradiției. Este - ceea ce eu cred și azi că ar fi - rolul unui partid al ardelenilor: de a sta și a activa mai ales În opoziție, cea parlamentară, se’nțelege! Unul din semnele de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nesocotit și generos, avea să-și transforme uriașele-i calități intelectuale și sufletești În tot atâtea arme contra sa, de care, În roman, aveau În mod firesc să se folosească „cerberii” și „reprezentanții” justiției convenționale, ai bunului-simț și ai pudorii cetățenești. Magistral În această operă și la acest personaj e faptul că „ambele partide” au, cum se zice, dreptate, se situează, adică, dincolo de orice subiectivism sau caricatură a comportamentului, Într-o situație atât de gravă cum este acuza de paricid, pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
banului și, Încă o dată, acea criză a identității națonale care ia mai degrabă false forme, erijând și Împingând „În sus, mereu În sus” inși care se reprezintă numai pe ei Înșiși, incapabili de acel „organ moral al colectivității”, de onestitate cetățenească minimă. Și noi nici nu le reproșăm aceste „absențe”, ei sunt produsul ceaușismului și al politicii sale, și, cât timp România nu va avea nu numai o solidă, substanțială, clasă de mijloc!, dar și o clară, obiectivă, rece privire asupra
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
că e real!”. Și, ca dovadă, acel „tangaj” al spiritelor românești de vârf În „,momentele” În care această târzie și fantastică contopire, unire națională, ar fi trebuit cimentată și „vegheată”, În anii și deceniile de, În sfârșit!, libertate statală și cetățenească; tangaj periculos al acestui „vas național tânăr” Între un minuscul partid comunist, format „devreme”, prin anii ’21-’22, și care, ascultând de centrul extremist ideologic al unui imperiu străin și Întotdeauna dușman intereselor noastre, contesta tocmai această Unire, și... formarea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
numi apoi Partidul Democrat. Gruparea Iliescu Își spune F.D.S.N. (Frontul Democratic al Salvării Naționale); va deveni P.D.S.R. (Partidul Democrației Sociale din România). Opoziția se unește În „Convenția Democrată“, grupare de mai multe partide (În jurul țărăniștilor și liberalilor) și de organizații cetățenești (Alianța Civică). Alegerile din 1992 aveau să se desfășoare pe baza noii Constituții, ratificată prin referendum la sfârșitul anului 1991. Inspirându-se Într-o anumită măsură din modelul constituțional francez, ea conferă președintelui, ales prin vot universal, puteri deloc neglijabile
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
destrămarea URSS-ului, iar stema națională se confunda, practic, cu simbolul național al Lituaniei: un cavaler cruciat pe fundal roșu. Odată cu venirea la putere a „șefului de colhoz”, limba localnicilor a început să piardă din nou teren, laolaltă cu libertățile cetățenești. „Și oamenii acceptă acest lucru, nu țin la naționalitatea lor?”... Femeia clipește cu un fel de oboseală: „Suntem prea aproape de ruși, și geografic, și etnic“. Acest gen de resemnare îmi toarnă un frig metalic în oase. VASILE GÂRNEȚ: Am renunțat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a beneficia cu o oră mai curând de experiența unor state mai vechi decât al nostru. La noi deci ca și în multe alte state echilibrul acesta constituțional între putere, ordine și libertate se face într-un chip deosebit. Vieața cetățenească este încă la începutul deszvoltării ei; conștiința colectivității încă este în stare nebuloasă; pelângă asta ultimele împrejurări produse de catastrofa marelui războiu ne-au creat mai ales nouă, prin situația geografică, o nouă primejdie la granița de răsărit. Această primejdie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poate schimba decât prin cultură. Acest substantiv abstract devine cheia momentului de față în dezvoltarea noastră etnică. Chestiunea culturii este cheia momentului de față, în dezvoltarea noastră etnică. Lucrul se poate dovedi din toate punctele de vedere. 1. Politic. Conștiința cetățenească. 2. Economic. Al economiei naționale și al bunului traiu. 3. Problema națională. 4. Din punct de vedere al rolului nostru pe lume între alte popoare. Istoria ne-a adus în acel stadiu al treilea în care trebuie să ne dovedim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost, în unele locuri, tulburări cu răniți și morți (șase morți!). D-na Menzel, gazda, ar fi aflat că cota necesară guvernului n-ar fi sigură. Vești de felul acesta îmi înveninează ceasurile. Săracă țară rămasă în urmă, cu conștiința cetățenească așa de scăzută, în care demagogia face atâta rău. Prostia și-a dat mâna cu inconștiența ca să slujească fie neisprăviți, fie vicleni. Mâhnirea sporește când văd, într-un stat nou cum e cel ceh, atâta ordine, energie și simț practic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât stările similare de la noi); totuși observ la ei o putere care va trece desigur peste multe năcazuri și peste care un dușman, oricât de tare, nu va putea trece. Un asemenea popor (vorbesc de cehi) ajuns la conștiința deplină cetățenească nu poate fi redus. Chiar dacă l-ar înghiți cu forța, Germania s-ar îmbolnăvi în aceiași clipă de indigestie și ar trebui ca să zic așa să-l dea înapoi. În stările de la noi nu problema provinciilor creiază greutăți, nici problema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de dânsul și cellalt vorbea numai de dânsul. Mutato nomine, de te fabula narratur. Montesquieu l'Esprit des lois : ambiție în lenevie, josnicie în orgoliu, dorința de îmbogățire fără muncă, dușmănie pentru adevăr, lingușire, viclenie, uitarea angajamentelor, dispreț al datoriilor cetățenești, frică de virtutea prințului, nădejde în slăbiciunile lui și însfârșit ridicolul aruncat într-una asupra virtuții alcătuiesc caracterul celor mai mulți curtezani zice Mr. de Marenne înaintea lui Montesquieu. Replica lui Alecu Ruset caracterizând pe boierii moldoveni. [Z.C.] D.I.I. e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în sprijinul poporului muncitor; primenirea treburilor publice prin așezarea sfaturilor populare într-o mai rațională împărțire administrativă, crearea unei armate care e nu numai instrument de apărare a libertății și independenții Republicii noastre, dar și o școală a conștiinții datoriilor cetățenești, iată atâtea bunuri materiale și morale înfăptuite pe ruinele unui nefericit trecut prin grija de orice clipă și strădania Partidului Muncitoresc Român, prin eroismul luptătorilor comuniști. Am socotit că progresele Uniunii Scriitorilor din România nouă e bine să fie aduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lege etc. Sigur, acum există, separat de istorie, profesori de filosofie, de logică, de cultură și educație civică, de economie, de psihologie sau de religie, dar înainte noi, profesorii de istorie-filosofie (sau de filosofie-istorie) eram cei care predam și educația cetățenească, și economia politică, și cunoștințele social-politice sau Constituția, astfel încât coordonarea între aceste compartimente educaționale (cărora li se adăuga și dirigenția) era asigurată de la sine, lucru care astăzi nu se mai întâmplă tot timpul. Alt aspect care merită a fi luat
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
Să ia aminte stăpânirea, că joacă pe ultima carte, fiindcă nevoia și mizeria determină pe om la lucruri grave pentru stăpânire, oricât ar fi omul de ignorant și de pașnic. Avem duminică 30 X a.c. o întrunire public a blocului cetățenesc, care întrunire se va termina cu demonstrație la autoritățile primăriei și a județului, protestând asupra scumpetei ce tinde a se mări și care este tolerată de autorități”. Mișcările de protest nu rămâneau fără consecințe. De cele mai multe ori, instigatorii își pierdeau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
umanist în concepție, teoretician și organizator desăvârșit, Anastasie Fătu se situează printre întemeietorii Școlii românești de medicină. Opera lui, rezistând la examenul sever al timpului, implică o cercetare atentă, constituind, pentru generațiile următoare, un exemplu de înaltă ținută deontologică și cetățenească, Anastasie Fătu înscriindu-se, prin ea, printre clasicii culturii medicale românești. PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE În ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, se înregistrează în Moldova eforturi susținute de legiferare în domeniul igienico-sanitar. În aceeași perioadă s-au consolidat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Noile state teritoriale au fondat cancelarii mari și politici fiscale mai eficiente și au asigurat o autoritate statutara mai largă și competențe polițienești mai extinse 10. Ele, de asemenea, au realizat că nu se pot apară adecvat cu propriile miliții cetățenești, astfel încât au apelat la trupe de soldați profesioniști comândați de căpitani mercenari 11. Pentru apărarea noilor lor state atât împotriva posibilității că o putere italiană să poată deveni dominantă, cât și împotriva invadatorilor externi puterile italiene majore au acceptat pacea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cunoscuți scriitori români cu acest hobby: Al. Cazaban, G. Topîrceanu, I. Al. Brătescu-Voinești și, îndeosebi, Mihail Sadoveanu). Un alt palier este reprezentat de activitatea literară propriu-zisă (cu memorabile pagini despre "Junimea" și "Convorbiri literare"), iar al treilea de activitatea politică, cetățenească. În această direcție, nuvelistul a desfășurat și o activitate excepțională ca primar al Iașilor în cinci rânduri, cu inițiative ferme privind asfaltarea municipiului, aducțiunea apei, refacerea și dotarea Teatrului Național, rețeaua de electricitate și de tramvai în bătrânul oraș moldav
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor împlini? O să se desființeze rangurile de boierii, o să vă ieie la oaste, o să plătiți bir! Noțiunea egalităței cetățenești nu intra deloc în mintea lor. [...] Asemenea oameni cu asemene idei nu ne puteau opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași la răposatul Mihalache Cantacuzin Pașcanu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în consecință să se simtă solidar cu ele. Este vorba deci de o cunoaștere prin care se asigură atașarea afectivă a copilului de grupul social din care face parte. 2. Obișnuința cu traiul în comun, pentru a se exercita virtuțile cetățenești. Școala, clasa și elevii sînt considerate de Durkheim ca o societate, ca un grup natural în care copilul se antrenează în vederea inserției sale în societatea adultă. Prin această idee el devine unul din precursorii teoriei grupului educațional (14, pp. 189-190
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
concentrat asupra modului în care această categorie de tineret putea fi integrată în realitățile statului german de la începutul secolului XX. În această direcție s-a remarcat și pe plan teoretic, prin lucrarea Der Begriff der Staatsbürgerlichen Erziehung ( Noțiunea de educație cetățenească, 1912). Poporul, aprecia G. Kerschensteiner în lucrarea sa, este comparabil cu un copil mare, dar neîndestulător educat. Liberalismul democratic i-a acordat numeroase drepturi (de vot, libertatea presei etc.), pe care nu știe însă să le folosească. Explicația o află
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
G. Kerschensteiner în lucrarea sa, este comparabil cu un copil mare, dar neîndestulător educat. Liberalismul democratic i-a acordat numeroase drepturi (de vot, libertatea presei etc.), pe care nu știe însă să le folosească. Explicația o află în inconsistența educației cetățenești realizate prin instituțiile culturale existente în societatea epocii sale. Școala primară oferea prea puțin pentru educația cetățenească a tinerilor muncitori. De aceea pedagogul german considera necesară prelungirea școlarității cu încă 3 clase (școala supraprimară clasele V-VII), continuarea procesului de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]