3,531 matches
-
dacă le dau doctorii să moară, le primesc, dacă nu, nu primesc". Inimosul medic bucureștean declară în concluzie: "După cum se vede, misiunea mea nu a ajuns la nici un rezultat, și m-am întors iar la Ploiești, unde am îngrijit, în calitate de chirurg, bolnavii din spital. Epidemia de holeră încetase"460. A fost vorba și mai-nainte de "picăturile Davila", considerate până în perioada interbelică a reprezenta un serios remediu anticholerinic, indicat deci în enteritele provocate de Cholera morbus, dar fiind un preparat fără
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
al spitalului public, Frantz Salich, decedase ceva mai înainte de... tifos, care este posibil, remarcă doctorul Cozarescu, să fi fost tot holeră. Ca în celelalte capitale de județ, la Roman a fost înființat un lazaret pentru bolnavii holerici, unde a lucrat chirurgul Frantz Bede465. Despre procedeele utilizate la Bacău în 1865-1866 pentru prevenirea și tratarea holerei, un cronicar local, Costache Radu, își amintea că "tot ce sfătuiau doctorii de atunci pe oameni era să mănânce usturoi, să bea rachiu și vin roș
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sunt prea puțin solicitate. Anul 1912 a trecut cu bine, fără semnalarea vreunei contaminări în România. Pericolul infestării nu se redusese însă deloc. Către sfârșitul anului, la întoarcerea din misiunea îndeplinită în Turcia, unde, după izbucnirea Războiului balcanic, fusese numit chirurg diriginte al unei ambulanțe sanitare românești, doctorul Victor Gomoiu a ținut să avertizeze autoritățile noastre asupra primejdiilor pe care le prezintă numeroasele și extinsele focare de holeră existente atunci pe teritoriul turc și cel bulgar. Gomoiu era în perfectă cunoștință
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
supuși, cărăușii "au dat un contingent destul de mare de holerici și, în parte, au introdus în țară holera"550. Asupra nefastelor consecințe epidemiologice ale regimului inuman la care erau supuși țăranii cărăuși români rechiziționați atunci de armată a insistat eminentul chirurg și anatomist Dimitrie Gerota în relatarea privind participarea sa voluntară, ca medic de regiment, la campania militară din Bulgaria, între 22 iunie - 29 august 1913: "Am anchetat și m-am convins personal - notează profesorul Gerota - că, deși grupele de 4-500
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-un perpetuu streaptease mediatic. Politica perversă stimulează tăcerea. Mulți politicieni sunt riguros agramați și impecabil aroganți. Nero a fost un ageamiu. Politicienii actuali pot incinera orice speranță. Toate revoluțiile fac indigestie. Pentru că își devoră fiii cu tot cu pene. În politică, chirurgul este adesea confundat cu brancardierul. În politică, învingătorul rămâne cu fotoliul, dar și cu insultele învinșilor. Nu vă îngrășați! Să nu cumva să-i vină ideea guvernului că suntem comestibili. În politică, orice gloabă își dă aere de pur-sânge. În
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu întâmplător lingourile de aur au formă de sicriu. Același contur au toate obsesiile noastre materiale. Nenorocirea e că omul poate fi performant și în absența caracterului. La mare, unele fețe își poartă costumul de baie aiurea. Adică, în mână. Chirurgii ne duc imediat în sala de operație. Le este frică să nu ne vindecăm singuri. Să apărăm scaunul de agresiunea omului. De regulă, copiii te ajută să ajungi mai repede la bătrânețe. Cauza fundamentală a divorțului rămâne căsătoria. Nedreptatea e
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
o bei pe îndelete E periculoasă, tată: Face sete. Pe izvorul din care lua Păstorel apa curativă era afișată o reclamă în care se spunea că, cine bea apa acestui izvor, înlătură pietrele de la ficat sau rinichi și îndepărtează bisturiul chirurgului. Alături de această reclamă, lipi și Păstorel una scrisă în nemțește și în românește: Beți cu încredere vin Apa trece, pietrele rămân! Vintilă Russu-Șirianu ne spune că: „De la niște amici, cu vie (nobilă) la Pietroasele, primește o călduroasă invitație: se va
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
elimina. Chiar și Ministerul Sănătății al Statelor Unite ale Americii recunoștea acum câțiva ani, într-un acces de sinceritate ieșită din comun, că „peste 90%” dintre americani au în permanență colonul înfundat. Irons citează experiența unuia dintre cei mai celebri și mai respectați chirurgi din istoria americană, dr. Harvey Kellogg din Battle Creek, Michigan, care scria: „Dintre cele 22 000 de operații pe care le-am efectuat personal, nu am găsit niciodată o persoană cu un colon normal”. Iar acest lucru se întâmpla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
persistentă pe fond nervos. Vă puteți gândi la ceva anume, la ceva ce nu mi-ați spus până acum? Rossi e doar un vraci exploatator, dar așa sunt toți medicii generaliști. Își Închipuie că sunt altceva. Unii vor să fie chirurgi, Rossi evident vrea să fie psiholog. Te știm noi Rossi. — Nu-mi vine absolut nimic În minte, zic eu cam Înțepat. Făți jobu de rahat puțoi ce iești. Sunt bucuros că plec de la Rossi și mă Întorc la sediu. Ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Denumirea de "doctor" datează din 1140, dar și în secolul al XVII-lea, de îngrijirea regilor și prinților se ocupau în primul rând ... vracii și preoții; medicul anunța iminența morții dar nu intervenea asupra corpului fizic (aceasta ținea de competența chirurgilor, considerați inferiori medicilor fiindcă ... nu știau latina). Medicii au început să-și apere privilegiile grupându-se în corporații. Medicina empirică a progresat. Flamandul Vesale făcea disecții și pleda pentru cunoașterea științifică a corpului uman. Ambroise Paré a folosit cauterizarea în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ne-am înșelat. Mai mult, aproape toți ne bazăm pe experți pentru a lua hotărîri decisive care au o legătură directă cu bunăstarea, cu fericirea, cu sănătatea, cu viitorul, chiar cu supraviețuirea noastră și nu este vorba doar despre doctori, chirurgi și piloți, ci, în societatea noastră din ce în ce mai complexă, despre nenumărați alții. Așadar, dacă le permitem experților să ia decizii în ceea ce privește astfel de chestiuni importante, de ce nu am lăsa guvernarea pe mîna experților? Oricît de atractivă ar putea părea uneori argumentarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Aesculap). Dintre medicii greci și romanizați, mulți au ajuns creatori de școli. Rufus din Efes, de exemplu, scrie o operă remarcabilă. Receptat și de lumea arabă și iudaică, el trece ca maestru grec în lumea romană. A fost clinician, psihiatru, chirurg, farmacolog, terapeut și autor al mai multor scrieri medicale în perioada Traiană. Des crie bolile vezicii și rinichilor, guta ș.a. Basorelief din templul Asclepios, Atena, prezentând instrumente chirurgicale grecești și ventuze de sticlă. Romanii au mărit varietatea instrumentelor disponibile pentru
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
instrumentar chirurgical și că fiecare popor a produs vase de argilă arse pentru uz medical, asemănătoare celor descoperite la Grădiștea Muncelului, Cucuteni, Băiceni (Iași). Dat fiind mobilitatea medicilor, sugerată și de una din conotațiile simbolului șarpelui vertical, e posibil ca chirurgul de la Grădiștea să fi venit după voința sa, ori să fi fost chemat, dar tot atât de bine putea să fie autohton. și într-un caz și în altul sigur avea ajutoare, adică asistenți locali, stabili, care prin pricepere și experiență, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
orfani abandonați, s-au organizat școli de reeducare a minorilor, în spitale, s-au creat secții separate pentru contagioși, iar pe lângă spitale s-au creat policlinici pentru consultații în ambulator. Pe lângă aceste spitale și policlinici profesau magiștri și discipoli, terapeuți, chirurgi, farmaciști, unii veniți, alții formați în acest Bizanț medical. Religia creștină și medicina aplicativă au adus noutatea și prestigiul medicinii bizantine. Arabi și evrei trimiteau emisari să cumpere manuscrise din Bizanț, unde lucrările medicale se aflau la loc de cinste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Europei de către Cruciații care au ajuns în aceste teritorii și după exemplul Bizanțului, mânăstirile occidentale vor crea și ele așezăminte similare, ca niște fortărețe. Spitalele edificate după secolul IX aveau secții pe categorii de boli cu câte doi medici, doi chirurgi, la femei o doctoriță, asistenți, farmaciști, droghiști. Infirmierii îmbăiau pe bolnavi și supravegheau curățenia. Alți infirmieri adunau bolnavii de pe străzi și îi aduceau în spital unde aceștia stăteau până la vindecare, iar la externare li se dădeau haine și veselă, ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unde ideea era anacronică. Descrie în a 7-a carte, în extenso, ciuma studiată de Rufus din Ephes. A rămas și ca specialist în chirurgia ganglionilor, tumorilor de suprafață, uterine, mamare etc. Orizontului teoretic aprofundat îi adaugă experiența sa de chirurg cu dotație. El este cel care descrie cancerul ca pe un „rac cu gheare“. Aetius din Amida (sec. IV) îmbină date medicale cu formule incantatorii magice și vindecări creștine. S-a specializat în diagnostic și uroscopie. Este considerat ca primul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu Dumnezeu. Similar și tot hippocratic este, în recomandările sale, și medicul Ahmed Ibn Umar Ibn Ali, scriitor și astronom în Samarkand (în sec. XII d.Chr.). Al Abulkasim (Zahrawi, m.1022), precursor în oftalmologie, otorinolaringologie, urologie, obstetrică și ortopedie, chirurg născut la Cordoba, a scris între alte tratate medicale o carte de anatomie-chirurgie, după Paul din Egina, unde descrie tabloul exact al acestei specialități, așa cum era practicat în epoca sa, lucrare ilustrată cu reproduceri ale instrumentarului chirurgiei arabe, a 300
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Unele plante erau utilizate ca antiseptice, altele ca purgativ, iar altele ca bandaj-pansament. Pentru intervenții chirurgicale reparatorii de luxații, fracturi, hernie, rinoplastie, scoatere a calculilor etc., se foloseau diferite instrumente corespunzătoare cazului dat. Sucruta practică hemostaza prin presare, cauterizare, refrigerare. Chirurgul se exersa pe manechine și animale. Igiena individuală și cea a nutriției se bucurau de mare atenție. Pentru igiena bucală se folosea periuța. Regulile de igienă aveau acoperire religioasă și erau difuzate de preoți. Bazinele — rezervă de apă, canalizările în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ca cei de variolă. În secolul XI se tipăresc tratate medicale, apar compilații după medicina chineză, ca cele ale lui Kajiwara (1314) și ale lui Yurin (1342). Sosirea europenilor este marcată de portughezi, cu sfântul François Xavier (1549) și a chirurgului iezuit Luis de Almeida care fondează două spitale. Dar doctorul cel mai reputat în acest timp este practicianul japonez Dosan Manase care s-a convertit la creștinism, la sfârșitul vieții sale. Odată cu venirea olandezilor se înregistrează noi succese medicale. Gaspar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
secolului al XVIII-lea situația se schimbă. Apare Noul Manual de Anatomie scris de Sugita și colaboratorii săi. Ilustrarea făcută de filooccidentalul Odano Naotache (1774) ușurează înțelegerea textului. Pe lângă doctorii europeni se formează medici japonezi probând receptivitate și pasiune precum chirurgii Hancka și Homma. Se face cunoscută școala medicală din Yeddo mai ales cu venirea pe tron a împăratului Mutsu-Hito (1867). Cu voință, dotație și muncă, japonezii au comprimat timpul, ajungându-i pe europeni în jurul anului 1900. Se remarcă medicii: Nagucki
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
legile de funcționare ale organelor, asigurând astfel buna cunoaștere a corpului uman. Caietele sale cu desene și note, pe care Albert Dürer le-a folosit pentru Anatomia sa, au fost descoperite în 1784, în Biblioteca Regală a castelului Windsor de chirurgul anatomist William Hunter și reprezintă o reală comoară. Tehnica de cercetare prin injectare de tuș colorat în vene și de ceară în organele cavitare, secțiunile de organe, dovedesc spirit științific și metodă, pasiunea cunoașterii complete, capacitatea interpretării și a concretizării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
urechii Eustache. La Paris Charles Etienne, în 1545, publică „De disectione“, în Spania Jean Valverde de Amusco publică „Istoria compoziției organismului uman“, carte de succes internațional. Odată cu Renașterea învățământul anatomic direct, prin disecții, devine o realitate în toată Europa. UN CHIRURG: AMBROISE PARÉ (1509 - 1590) S-a născut în Franța, urmează cursuri medicale la Hôtel Dieu unde se specializează în chirurgie. Ajunge medic militar, luând parte la campanii militare. A fost medic al patru regi. Pasionat și neobosit, publică lucrări de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
crearea de proteze mecanice de brațe și picioare. Ca obstetrician introduce versiunea podalică în caz de distocia fătului. își publică lucrările în limba franceză, ajunge rapid cunoscut. Regii Franței îl solicită ca specialist în traumatisme, plăgi, medicina juridică, patologia nașterii. Chirurg de reputație el va recunoaște că la Hôtel Dieu disecția pe cadavre i-a asigurat cunoașterea exactă a organismului uman. Ambroise Paré combate ciuma din 1531-1533 și scrie despre această boală cu un deosebit simț de observație. Cartea în care
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
uman. Ambroise Paré combate ciuma din 1531-1533 și scrie despre această boală cu un deosebit simț de observație. Cartea în care o descrie rămâne de o mare valoare în patologia pestei. La renumele său a contribuit și activitatea sa ca chirurg de război, începând din 1536. O carte a sa privind rănile, plăgile, traumatismele produse de diverse arme, a avut un mare ecou. Mari medici ca Jean Fernel și Silvius (Jacques Debois) o apreciază, ca și pe autorul ei, remarcându i
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Jean Fernel și Silvius (Jacques Debois) o apreciază, ca și pe autorul ei, remarcându i ingeniozitatea medicală, spiritul de observație și experiența clinică. Ca și anatomistul Vesal, Ambroise Paré s-a impus prin fapte și exemplul personal. Începând cu el, chirurgul este numit și medic. Pasiunea, priceperea, munca neobosită și atât de complexă i au asigurat recunoașterea posterității, meritând cu prisosință numele de „Părinte al Chirurgiei“, autor al unor valoroase tratate de chirurgie (1571), între care: Chirurgie Universelle. Confrații săi europeni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]