2,820 matches
-
învăț topografia destul cât să nu mă prind în plasele pescărești, să nu dau peste scaunul greu de mobilă stil, care nu-și găsise loc decât în holul ăsta, ca într-o casă ai cărei stăpâni stau să se mute. Cică din mai nu mai căzuse nici un strop de ploaie în sat, de atâta uscăciune nici la cișmeaua din drum nu mai curgea decât un fir roșiatic. De fapt, după venirea mea a doua sau a treia zi, nu mai are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ofurile ei cu vecinii țigani. Hoți, domnu’ Tudor, de mici îi învață pe copii la furat, nu știu încă să meargă-n picioare, da’ știu să bage mâna-n buzunar! Și nu-i numai asta. (Ce mai era?) Pe fiiu-său cică l-au luat țigăncile alea, într-o seară când venea târziu de la muncă, l-au dus în colibele lor, acolo i-au dat de băut și l-au forțat să le... povestește Sevgin - eu unul n-am întâlnit decât prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
porțelanul farfuriilor. Abia după o masă sănătoasă, ca la turci, se poate trece la discuțiile serioase. - Măi Lică, e nasol. Fata asta trebuie să fugă la turci. - Da’ ce-a făcut? - E urmărită de poliție acolo la ea-n Babadag. Cic-ar fi pus foc la casa unei femei de-acolo, gazda mea la care-am stat... N-a pus ea focu’, se pare c-au fost niște moldoveni, da’ acuma fata-i speriată rău, trebuie să plece pentru un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
sub izmenele de un alb aproximativ, mădularul înfierbântat. Fierbințeala i-a urcat până-n urechi, deși numai el avea impresia că toată lumea, chiar și Mary care l-a rezolvat scurt, se uitau numai la excrescența lui. Ascuțirea asta a simțurilor pământești cică vine la cei aflați în pragul morții în ultimele ore de viață, o formă de zile mari, ca un fel de răgaz pentru a lăsa în deplină cunoștință ultimele indicații. Dacă asta era, Aleks n-avea nevoie de răgaz. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
crește-un pom, și-o să mai tăiem! surâde fata care ne adusese berile, garnisite cu biscuiți ca la cârciumile ce se respectă (biscuiți le spuneam cartoanelor rotunde de suport pentru paharele de bere, inspirați de un banc cu ruși care, cică, ajunși pentru prima dată în Germania de Vest, intră într-o berărie, comandă o bere și-o primesc împreună cu cartoanele. După un timp, când comandă și-al doilea rând de bere, chelnerul observă că nu mai sunt cartoanele, le-aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
din astea pe zi, cam la aceleași ore, dimineața la șapte, la zece, la douășpe, la patru, la șapte seara și la unșpe ultima, „ca să adoarmă“, o bea exact ca în legenda lui Neculce pe care trebuie s-o știi - cică un emisar al Domnului Moldovei, chemat la Înalta Poartă la Stambul, e tratat aici după protocol cu cafea, dar acela era prost și nu știa, spune povestașul, și au închinat Să trăiască împăratul și vizirul, și închinând au sorbit filigeanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
a muzei mele), că o să rămâi chel de tot! Numaidecât îmi vine în minte întâmplarea unui elev din Brașov, pe care n-am auzit-o decât povestită, cu denaturările de rigoare, de profesoara lui dirigintă, o prietenă de-a bunicii... Cică băiatul trebuise transferat la școală specială fiindcă, într-o noapte, cuprins de o criză nervoasă, și-a smuls tot părul din cap și a mâncat din el o cantitate bună. Mie, unul, și profa în casa căreia ne duceam săptămânal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ne duceam săptămânal cu bunica îmi părea atinsă, demnă de o nuvelă de Dostoievski; până la pensie se lăsase bătută de soț (un fost ceferist care tot din cauza băuturii trebuise să se pensioneze înainte de vreme, cu amândouă picioarele tăiate de tren... ), cică seara în casa lor era circ, iar a doua zi ea trebuia să se ducă la școală cu un machiaj artistic peste echimoze, vănătăi, cicatrici etc. De când a ieșit la pensie, gata, s-a pus și femeia pe băut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
acum e nesănătos să mă mai întorc la muncă, pot să-l trimit doar pe fotoreporter. Ziua care debutase pișăcios se limpezise exact după spusa fetei cu prognoza meteo. Femeia de pe ultimul scaun al tramvaiului se crucește la ciudățeniile naturii: cică în Canada totul e numai apă, fără nici un pic de zăpadă, i-au scris ei rudele din America, în schimb la Los Angeles o zăpadă de s-au închis și școlile. Tramvaiul în care m-am suit la nimereală trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
lipit de ureche. Cine e? — Bună. Eu sunt, zice Luke. Am auzit că prânzul tău a fost un succes. Serios? zic, surprinsă. De unde‑ai auzit? — Tocmai am vorbit cu niște tipi de la HLBC. Se pare că i‑ai dat gata. Cică ai fost extrem de amuzantă. — Uau! zic, clătinându‑mă ușor și apucându‑mă de raft, pentru a‑mi regăsi echilibrul. Pe bune? Ești sigur? — Foarte. Au zis că ești încântoare și cultă... am auzit că te‑au pus direct în taxi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
simplu... pune‑l direct la coș, fără măcar să‑l deschizi. Au scris ceva nasol, nu? zic cu teamă. Că am picioarele groase sau ceva de genul? — Nu, nu e nimic! zice Suze. Nimic! Ia zi, ai ajuns la Rockefeller Center? Cică e foarte mișto. Sau la F.A.O. Schwartz? Sau... — Termină, Suze, o întrerup. Mă duc să‑l iau. Te sun înapoi. — OK, Bex, atâta îți zic doar, spune Suze repede. Nici naiba nu citește Daily World. Hai, câteva persoane acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
se uite prin John le Carré! Vrea toarășu’ colonel să se mai inspire de la grăsuțu’ Smith, ăla da personaj, beton! Dacă ar fi așa și securiștii noștri, ne-am Înghesui și mai tare să intrăm la Școala din Băneasa, unde cică au dat patru din premianții de la Șincai! Am umplut scrumiera de mucuri, ba chiar am contribuit și la decorarea livingului Casandrei-Clementina, lipind cu clei o vedere din Praga și una din Berlinul de Est, trimise de colegii tatei, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de-a dreptul comică despre pendulul lui Campetti. Știi, celebrul pendul care oscilează deasupra zăcămintelor aurifere și așa mai departe. Ca un vero italiano ce este, omul susține că, în mâinile femeilor, pendulul ar descoperi cu mult mai repede filonul. Cică propriile lor oscilații interioare l-ar sensibiliza și pe el, sărmanul, până-ntr-atât, încât ejacu... pardon, oscilația s-ar produce aproape instantaneu. Lucrează afinitățile astea ceva teribil! Cei doi se tăvăleau de râs prin tot divanul. ― În cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
1. În timp ce se strecura în patul conjugal, nedorind, chiar nedorind deloc să-și trezească soția, consulul Franței la București emise o părere pe cât de înciudată, pe atât de misogină: „Ah, iată-mă și colaboratorul, ba chiar subordonatul unei muieri! Madame! Cică: nu primesc nici măcar un frăncuț. Asta s-o creadă ea! Numai blănița de nurci siberiene și rochia aia nemaipomenită fac o grămadă de franci. Afurisită muiere! Credeam că ne vom înțelege bine, chiar foarte bine, și, când colo, ea cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Cică: nu primesc nici măcar un frăncuț. Asta s-o creadă ea! Numai blănița de nurci siberiene și rochia aia nemaipomenită fac o grămadă de franci. Afurisită muiere! Credeam că ne vom înțelege bine, chiar foarte bine, și, când colo, ea cică: am toată libertatea de acțiune...” În acel moment, chiar în acel moment se petrecu „luminația” și Ledoulx sări ca ars. În sfârșit, pricepuse chestia cu ouăle pe care i-o spusese, ceva mai devreme, valetul Julien. „Merde! Cum naiba face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
tulit-o într-acolo. Cred că stăpânul are deja cârcei la mână de atâta scris. Dar el nu se lasă! Uite-l, uite-l că iarăși își înfige pana într-un alt ghem și acum începe o nouă coală ministerială. Cică o flotă sub pavilion englez tot dă târcoale și amenință că va ataca flota sub pavilion turcesc dacă nu termină războiul cu Rusia. Hm! Nu mi se pare deloc interesant. Eu aș fi renunțat să mai pomenesc ceva despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Tătari, Polonezi, Lituanieni, Turci, Suedezi, Cazaci, Ruși... Însă ceea ce nu izbutiseră focul și sabia năvălitorilor, ceea ce nu reușise armia rusească (cea care zicea că pornește războiul-sfânt Împotriva păgânilor, până la liberarea Țarigradului, dar se așeza cu nădejde În țările românești, prietene cică și uita să se mai Întoarcă acasă - un an, șapte ani, douăzeci de ani...), a desăvârșit administrația rusă, după ocuparea „Bessarabiei”, În 1812: Ca recompensă pentru cine știe ce mari-merite, un Italian (putea fi german, francez, englez, fiindcă, la urma urmei, cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine de fugit de-acas’ e cu tractorul. - ... venisem la Orhei de la Chiștelnița pe bicicletă, continuă tata.Patruzeci de kilometri, ce mai contau cei zece pân-la Mana: șoseaua bună, pietruită... Ne apropiam de sat, când maică-ta Îmi cere să opresc. Cică să vedem ceva - când te opintești În pedale, cu cineva pe cadru, chiar dacă povara-i dalba-ți soțioară, nu-ți arde de contemplat peisajul... Opresc - și ce vedem? Pe stânga, Între șosea și poala pădurii, pe o adâncime de vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
doar suflarea gurii Înspre arama acelui clopot, prind să răspundă, să vibreze, să sune, declanșând o adevărată ținere-de-minte a mea: succesiune, coborâre din treaptă-n treaptă (sau: din piatră-n piatră), depășind, Încolo, Îndărăt, nu doar pragul vârstei de la care, cică, poți avea amintiri „directe”, ba chiar hotarul nașterii - sunt convins: o parte din memoria noastră e intrauterină; iar dacă nu fac deosebite eforturi de stăpânire (În asta n-ai nevoie de motor; numai de frână), atunci Înaintez-retrăgându-mă și dincolo; În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
semn că e foarte supărat; ori foarte beat. Deschide ușa bucătăriei șeful de post. Are șuba pe umeri, căciula pe cap - dar eu știu: din salon vine, porcul. Face cu ochiul Înspre noi, dar tatei i se adresează - În glumă, cică: - Nu-i mai boci, dom’ director, că tot nu-i mai Învii! - și dă să-l bată pe umăr cu prietenie. Tata holbează ochii albi-albi. Îl loveșe peste mâna Întinsă. Și-l Înjură. În românește și-n rusește, Îl ’izduiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
săptămânal, timp de două luni - el m-a chemat, În continuare, până la plecarea În refugiu; când să mă duc la mama, la Ciocâlteni, apoi la socri, la Chiștelnița, Întâi m-a amânat; apoi m-a... Însoțit - pe cheltuiala mea - că, cică așa avea ordin verbal. Verifică-l, ordinul acela, apără-te, dacă ai cu ce... Când punea mâna pe câte un parașutist, mă chema la Vatici, să fac pe dolmecerul... M-am dus o dată, de două ori - a treia, nu. Vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și păzea cu parul și cu Încă arme de-ale ei... Într-o zi vine cu doi funcționari de la Cadastru, așa ceva. Îi arată mamei o hârtie, pecumcă vreo trei hectare de arabil, de-ale noastre... erau ale lui, le cumpărase, cică... Mama zice: «Dă să văd hârtiile.» Le ia, le citește, dar nu știu cum se face că chiar atunci tata Îi strigă de mai Încolo să deie fuga, că a intrat Dumana-n vie. Mama aleargă să alunge vaca. Se Întoarce cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
câteva palme, că africanii din Mana se ard Întâi În talpă, călcând pe un fier Încins În foc, apoi pretind că au călcat pe-un șărpe - și fuga, să se ardă la arsură cu fierul Înroșit!; de astădată, de vindecare, cică - eu nu-mi aduceam aminte deloc, dar deloc ce și cum făcusem, ca să am arsură-n talpă, asta se face singură-singurică și după aceea se desface de față cu toată lumea, Însă prima oară, când cu „arsura”, chiar dacă mai erau copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Țaca-țaca. Alarmaerian’. Oprim. Facem ce nu se face În vagon, pe timpul stării vagonului. Urcăm, țaca-țaca, țaca-țaca și când prinde să ne doară pântecele de-atâta țaca-țaca, uite că vine recreația cu alarmaeriana; locomotiva fâssssâie, frânele frrrânâe și Toată-lumea-jos-din-vagoa’-c-alarmaeria’; și, cică, linia bombardată În față. Însă data viitoare, linia e Îndărăt bombardată, dar noi tot nu ne mișcăm - nu știu de ce, nici nu-mi pasă de ce e lumea asta de-a-ndoaselea, Îmi place când ne oprim; dar Îmi place și când plecăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pricinos. Orice aș spune, îmi găsești pricină... Pricinos, deranjabil, ce mai, cel mai mare dușman, Rafaele, dacă nu stai treaz să-l asculți, să-l căinezi, să-l încurajezi, fi-ți-ar capu-al dracului, Milică-tată. Te-a lăsat, deh, cică l-a părăsit. L-a lăsat cu ochii-n soare. Cu ce-ai putea să-l ajuți, s-o fi dus biata femeie după cine o gâdila-o mai bine, oh, ar muri, ar face moarte de om dacă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]