11,545 matches
-
adapteze ceea ce artistul a creat deja. Clivajul artă/cultură se regăsește astăzi în opoziția obișnuită între arta de autor (singulară, unică, originală și nerepro-ductibilă) și arta comercială, industrială sau "de masă", reproductibilă. Stă mărturie opoziția de la începutul anilor 1950 între cinematografia de autor a Noului Val și cinematografia comercială. Se opun, în fond, arta experimentală dezinteresată, lipsită de alte mijloace în afara celor mobilizate de creator, și arta industrială, care evoluează pe terenul convențiilor stabilite, se sprijină pe resurse importante și se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artă/cultură se regăsește astăzi în opoziția obișnuită între arta de autor (singulară, unică, originală și nerepro-ductibilă) și arta comercială, industrială sau "de masă", reproductibilă. Stă mărturie opoziția de la începutul anilor 1950 între cinematografia de autor a Noului Val și cinematografia comercială. Se opun, în fond, arta experimentală dezinteresată, lipsită de alte mijloace în afara celor mobilizate de creator, și arta industrială, care evoluează pe terenul convențiilor stabilite, se sprijină pe resurse importante și se adresează unui public larg (Becker, 1988). În
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Gestionarea și rentabilizarea culturii Pentru instituții, problema de rezolvat rămâne cea legată de rentabilizarea serviciilor și bunurilor: media participă la această rutinizare. Rap-ul, hip-hop-ul, muzica electronică, rave party-urile, muzica tehno sunt progresiv integrate, ceea ce precede sau însoțește comercializarea lor; cinematografia este o creație industrială dotată cu bugete colosale (în medie, 3,2 milioane de dolari pe film în 1994, după Farchy, 1999, p. 46). Consumul se concentrează pe câteva titluri: din 380 de lungmetraje proiectate în Franța în 1994, 30
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
va servi succeselor viitoare. Așa cum se spune În Yi-King „ cel ce știe să renunțe la ceea ce-i e aproape va câștiga ce e departe”. Exemplu: Jacques Brel În 1975, Jacques Brel a cunoscut gloria, atât În muzică, cât și În cinematografie. Dar acest om al sfidării este obosit, simte nevoia unei evadări... În același an ajunge pentru prima dată În Insulele Marchize, unde se va și stabili În anul următor. Dar este de asemenea anul În care resimte primele simptome ale
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
critic literar în 1943, cu un medalion Ibsen, în ziarul Ecoul, condus de Miron Radu Paraschivescu. Ca dramaturg, debutează cu comedia în trei acte "Cearta"(1949). A fost redactor al ziarelor și revistelor Victoria, România liberă, Rampa, Flacăra, Probleme de cinematografie. În 1954 a intrat ca șef de secție la revista Contemporanul de unde trece, tot ca șef de secție, la revista România literară. A colaborat la numeroase periodice românești și străine: Astra (Brașov), Ateneu (Bacău), Cronica (Iași), Divalgo (Praga), Familia (Oradea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
father language input to young children: Contribution to later language development”, în Journal of Applied Developmental Psychology, nr. 27 (6), 2006, p. 571-578. Actrițele recompensate cu Oscar sunt mai tinere decât omologii lor masculini? Relația dintre vârstă și recompensă în cinematografie V-a atras deja atenția vârsta actrițelor americane care au obținut premiul Oscar? Erau ele mai tinere decât actorii americani care primeau această prețioasă distincție? Răspunsul este afirmativ și este demonstrat de un studiu recent efectuat de un cercetător american
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
sexual, omul, „Încarcerat de moravuri și Înlănțuit de Împrejurări”, e veșnicul prizonier al unei neastâmpărate dorințe. Fantasmele ei sexuale au ceva din inocența aseptică a unui vis romantic, din decorativismul plin de subînțelesuri al unor proiecții adolescentine hrănite cu clișeele cinematografiei interbelice: Îmi aduc aminte de plaja rece a unui râu și de o noapte de mai cu ploaia venind din norii Îndepărtați, scântei lunatice răsunând deasupra apei, și umiditatea apropiată, grea, a vegetației verzi. Apa, la picioarele mele, era rece
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
specifice fenomenului de preluare/ adaptare, literară și, în unele cazuri, literală, a bunului străin. Tot lui Bahtin i se datorează și ideea că, la origini, parodia ar fi esențialmente literară, ea captând și interesul altor domenii artistice (sculptură, pictură, fotografie, cinematografie) ulterior, după ce operele parodice în proză sau în versuri vor fi dat deja tonul. Pentru că parodicul, alături de celelalte forme ale ridiculizării practicate pe scară mai redusă sau mai largă, s-a născut în literatura populară, unde imitația vieții s-a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
autoritare și neașteptând nimic din exterior, teologice și politice" și oferă paradoxul unui "determinism eliberator"67. Deși în O teorie a parodiei Linda Hutcheon nu se oprește exclusiv asupra fenomenului literar, discutând importante opere parodice din alte domenii artistice (pictură, cinematografie, chiar reluarea picturală a unui episod biblic Cina cea de taină în lucrarea lui Shusaku Arakawa, Next to the last, unde personajele sunt reduse la contururi și scheme, ridiculizându-se convențiile reprezentării din pictura religioasă clasică), clarifică totuși multe dintre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
state aflate sub dominație sovietică. Astfel, bună parte din creația postmodernă (și ne referim aici la toate domeniile artistice) aparține în postmodernismul vestic exclușilor, marginalizaților (literatura celor de culoare, pictura și sculptura gay, importanța pe care și-o adjudecă în cinematografie perspective precum cea feministă, asiatică, amerindiană, etnică etc.). Într-un cuvânt, minoritarilor. După ce o perioadă îndelungată s-a întreținut prejudecata că postmodernismul ar fi un curent exclusiv occidental, generat doar în condițiile societății postindustriale consumiste, se inițiază, în actualitate, o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
presa este considerată de sociologi un mediu de sine stătător în televiziune, film, radio sau Internet și este inclusă în categoria surselor importante pentru studiile despre impactul social al violenței în filme, știrilor sau jocurilor pe calculator. Importanța culturală a cinematografiei a devenit alta după inventarea televiziunii, deși tehnologia ca atare nu a cunoscut modificări semnificative pentru că în perioada preteleviziunii, cinematograful a dezvoltat o întreagă varietate de manifestări știri, documentare, desene animate, filme artistice de lung metraj care au fost monopolizate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea Naratologia transgenerică și transmedială se ocupă și de măsura în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film, nu există nici o cale prin care un narator să poată evita solicitarea către cititorul sau privitorul care să încarce, împreună cu el, golurile narative. Iluzia de mișcare în cinematografie implică acest proces, altfel cunoscut sub numele de persistența de viziune, la nivel molecular. Pacht observă că narațiunea continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
presa este considerată de sociologi un mediu de sine stătător în televiziune, film, radio sau Internet și este inclusă în categoria surselor importante pentru studiile despre impactul social al violenței în filme, știrilor sau jocurilor pe calculator. Importanța culturală a cinematografiei a devenit alta după inventarea televiziunii, deși tehnologia ca atare nu a cunoscut modificări semnificative pentru că în perioada preteleviziunii, cinematograful a dezvoltat o întreagă varietate de manifestări știri, documentare, desene animate, filme artistice de lung metraj care au fost monopolizate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea Naratologia transgenerică și transmedială se ocupă și de măsura în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
implicate în procesul comunicării muzicale. În Cyberage Narratology: Computers, Metaphor and Narrative Marie-Laure Ryan observă că începând cu anii șaizeci naratologia și-a extins în mod constant domeniul de aplicare prin împrumuturi conceptuale din gramatica tradițională și transformațională, din optică, cinematografie, psihanaliză, semantică, teoria jocurilor, teoria socială, și feminism. Ea propune extinderea repertoriului metaforic al naratologiei la cybercultură și tehnologie informatică pe care le consideră domenii aflate în relație cu vitalitatea și capacitatea de a-și comercializa ideile și de a
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
golurile din manifestările narative. Fie că este vorba de text, imagine sau film, nu există nici o cale prin care un narator să poată evita solicitarea către cititorul sau privitorul care să încarce, împreună cu el, golurile narative. Iluzia de mișcare în cinematografie implică acest proces, altfel cunoscut sub numele de persistența de viziune, la nivel molecular. Pacht observă că narațiunea continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
unei țări. Este un tip ideal, în sens weberian. A fost elaborat ținându-se cont de rezultatul numeroaselor anchete din țări diferite, de operele consacrate temei noastre (a se vedea bibliografia), de "revelatorii" identificați în surse ca presa, televiziunea sau cinematografia. Datele colective au fost clasificate, interpretate, interrelaționate pentru a descoperi semnificația și sistemul pe care le formează. Un ideal-tip este un etalon. Permite diagnosticarea va-lorilor regăsite efectiv într-o populație dată, constatarea apropierii sau a distanței lor în raport cu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Orice realitate poate avea un aspect, manifestat sau ascuns, dar capital, care face să se nască în noi uimirea, încântarea, admirația. Vorbește simțului nostru estetic, asemenea unui peisaj, a unei mâncări gustoase sau a unei fraze iscusite. Mu-zica, pictura, literatura, cinematografia sau alte forme ale artei au ca vocație să ne familiarizeze cu această dimensiune încântătoare a lucrurilor și a ființelor. Vedem că limbajul lor este foarte diferit de cel al științei. Aceasta nu cunoaște muzica decât prin sunete, lungimi de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
analitice ale naratologiei pentru fiecare mediu în parte. Această abordare ignoră însă faptul că instrumentele conceptuale ale naratologiei textuale sunt uneori împrumutate din alte discipline, așa cum se întâmplă cu tema în muzică, perspectiva în pictură sau camera de filmat în cinematografie. La alți teoreticieni ca Andră Gaudreault, François Jost și Christian Metz , care folosesc definiții fondate pe un model metaforic de analiză a textelor nonverbale, dezacordul este mai temperat și posibilitatea narațiunii vizuale sau dramatice este acceptată în măsura în care textele pot fi
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
presa este considerată de sociologi un mediu de sine stătător în televiziune, film, radio sau Internet și este inclusă în categoria surselor importante pentru studiile despre impactul social al violenței în filme, știrilor sau jocurilor pe calculator. Importanța culturală a cinematografiei a devenit alta după inventarea televiziunii, deși tehnologia ca atare nu a cunoscut modificări semnificative pentru că în perioada preteleviziunii, cinematograful a dezvoltat o întreagă varietate de manifestări știri, documentare, desene animate, filme artistice de lung metraj care au fost monopolizate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
conectate la referentul lumii reale. Proiectul sugerează faptul că naratologia transmedială nu trebuie să fie atentă numai la medialitatea narativă consacrată ci și la oricare alte tehnologii care pot afecta, într-un anume mod, experiența narativă. . Drama, muzica, ciberspațiul, televiziunea, cinematografia și narațiunea Naratologia transgenerică și transmedială se ocupă și de măsura în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă dincolo de narațiunea literară. Ea vizează și discursul științelor sociale sau științelor exacte, este atentă și la spectacolul dramatic, la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]