2,672 matches
-
CIOCÂRLIE, Livius (7.X.1935, Timișoara), prozator, eseist, teoretician și critic literar. Este fiul Corneliei Ciocârlie (n. Băcilă), învățătoare, și al lui Simion Ciocârlie, profesor. A urmat la Timișoara Școala de Aplicație de pe lângă Școala Normală (1942-1946), Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
CIOCÂRLIE, Livius (7.X.1935, Timișoara), prozator, eseist, teoretician și critic literar. Este fiul Corneliei Ciocârlie (n. Băcilă), învățătoare, și al lui Simion Ciocârlie, profesor. A urmat la Timișoara Școala de Aplicație de pe lângă Școala Normală (1942-1946), Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și Liceul Clasic (1950-1953), apoi a devenit student al Universității din București (Facultatea de Filologie, secția
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
CIOCÂRLIE, Livius (7.X.1935, Timișoara), prozator, eseist, teoretician și critic literar. Este fiul Corneliei Ciocârlie (n. Băcilă), învățătoare, și al lui Simion Ciocârlie, profesor. A urmat la Timișoara Școala de Aplicație de pe lângă Școala Normală (1942-1946), Liceul „C. Diaconovici-Loga” (1946-1950) și Liceul Clasic (1950-1953), apoi a devenit student al Universității din București (Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză, absolvită în 1958). Din
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
lămuriri asupra staturii lui reale. Edificator este mai ales ansamblul pe care îl alcătuiesc, adică întreaga operă. C. este incontestabil un reprezentant autentic, în literatura română, al postmodernității, un postmodern esențial, spontan, afirmat înainte de constituirea unei „mode” în acest sens. Ciocârlie e un scriitor dificil, în ciuda limpezimii de cristal a stilului; scrisul său are numeroase crevase, falii subțiri, ce se deschid amețitor spre adâncuri. Din cauza lor, narațiunea, paradoxal lineară, e mereu întreruptă de considerații naratologice, filosofice, psihologice, subminată de pasiunea rece
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
1; Eugen Simion, Literatura și corespondența, RL, 1982, 3; Gheorghiu, Reflexe, 184-190; Grigurcu, Între critici, 244-247; Simion, Scriitori, III, 571-582; Nicolae Manolescu, O lume de citit, RL, 1985, 3; Monica Spiridon, Figura criticului creator, VR, 1985, 12; Șerban Foarță, Livius Ciocârlie, VR, 1986, 3-4; Călinescu, Biblioteci, 227-234; Mircea Mihăieș, Utopia sincerității, VR, 1987, 7; Ion Pop, Un visător definitiv, ST, 1988, 9; Cristian Moraru, Clopotul și oglinda, VR, 1988, 9; Dan C. Mihăilescu, Manuscris în derivă, T, 1988, 10; Mircea Mihăieș
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
162-167; Fevronia Novac, Experiența vidului, RL, 1992, 24; Marin Mincu, Textualism și autenticitate, 1993, 169-171; Ioana Pârvulescu, Străinul (un jurnal cu surprize), RL, 1994, 4; Tania Radu, Don Quijote prin Kafka (sau invers), LAI, 1994, 2; Negoițescu, Scriitori contemporani, 103-108; [Livius Ciocârlie], O, 1995, 10 (semnează Daniel Vighi, Vasile Popovici, Nicolae Manolescu, Mircea Zaciu, Smaranda Vultur); Ulici, Lit.rom., I, 472-476; Ion Pop, Viața din paranteze, VTRA, 1996, 3; Mihai Dragolea, Reduta parantezelor, VTRA, 1996, 3; Andrei Bodiu, Discurs împotriva alienării, VTRA
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Podoabă, Revelația livrescă, VTRA, 1997, 1; Dorin Ștefănescu, Indiferența creatoare, VTRA, 1997, 1; Grigurcu, Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998, 6; Gheorghe Grigurcu, Un antinietzschean nietzschean: Livius Ciocârlie, VR, 1998, 9-10; Dicț. analitic, I, 205-207, IV, 296-298; Zaciu, Departe, 96-102; [Livius Ciocârlie], VTRA, 1999, 2 (semnează Vasile Baghiu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Sălcudeanu); Gheorghe Grigurcu, Un postcioranian, RL, 1999, 16; Gheorghe Grigurcu, Cioran pe față și pe
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Peisaj, II, 114-117; Al. Cistelecan, Exerciții de diletant, VTRA, 1998, 6; Mihai Dragolea, Resursele unei mari oboseli, VTRA, 1998, 6; Gheorghe Grigurcu, Un antinietzschean nietzschean: Livius Ciocârlie, VR, 1998, 9-10; Dicț. analitic, I, 205-207, IV, 296-298; Zaciu, Departe, 96-102; [Livius Ciocârlie], VTRA, 1999, 2 (semnează Vasile Baghiu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Sălcudeanu); Gheorghe Grigurcu, Un postcioranian, RL, 1999, 16; Gheorghe Grigurcu, Cioran pe față și pe verso, RL, 1999, 46, 47; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 1999, 293-329; Nicolae Bârna
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
verso, RL, 1999, 46, 47; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 1999, 293-329; Nicolae Bârna, Să te oglindești hlizindu-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik); [Livius Ciocârlie], F, 2000, 11-12 (semnează Mircea Bențea, Nicolae Bârna, Mihai Dragolea, Robert Șerban); Dimisianu, Lumea, 233-242; Ilie Gyurcsik, Paradigme moderne: autori-texte-arlechini, Timișoara, 2000
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik); [Livius Ciocârlie], F, 2000, 11-12 (semnează Mircea Bențea, Nicolae Bârna, Mihai Dragolea, Robert Șerban); Dimisianu, Lumea, 233-242; Ilie Gyurcsik, Paradigme moderne: autori-texte-arlechini, Timișoara, 2000, 263-322; Dicț. esențial, 171-175; Mihai Iovănel, Literatura în fragmente, CC, 2001, 7-12; Manolescu, Lista, II, 230-237, III, 251-257
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Manolescu, Lista, II, 230-237, III, 251-257; Cristea-Enache, Concert, 476-480; Petraș, Panorama, 190-191; Popa, Ist. lit., II, 898-899; Pop, Viață, 102-117; Iulia Popovici, Arheologii literar-critice, RL, 2003, 9; Mircea Iorgulescu, O viață românească, „22”, 2003, 680; Tudorel Urian, Bucătăria lui Livius (Ciocârlie), RL, 2003, 25. N.Br.
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
și te cheamă de nu te poți împrotivi. Șoptirea zefirelor dulci și răcoritoare, împroșcarea cu apă a delfinilor, plăcerile băilor, fâlfâirea în zig-zag a rândunelelor ce se giugiulesc, murmurul șerpuitor al izvoarelor limpezi ca cristalul, cântecul farmecător al privighetorilor, șuierul ciocârliilor ce sfârâie zburând sprinten, gungurirea și cântecul celorlalte păsări în dumbravă și rediuri sânt desigur atracții îndestul de puternice și ademeniri irezistibile, pe cari nu trebuie să le respingi de dragul unui folos mic sau poate numai fictiv. Idilice s-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-au cheltuit în mod productiv. Reorganizarea dinlăuntrul țării făcîndu-se cu oameni de aceeași calificațiune ca ale guvernelor trecute, nu s-au făcut decât a se spori personalul și a se plăti îndoit și-ntreit Mihăleștii și Chirițopolii, Ciocârlanii și Ciocârliile moștenite din trecut. Sporul deci, făcut în favorul acestui personal, a fost aruncat în apă. Improductive au fost cheltuielele pentru armată, pentru o sumă de școli cari există pro forma sau cari au dat rezultate rele ș. a. m. d. C-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
își piardă corporalitatea și să fie percepute ca niște emanații de energie care se pot contopi cu lumina divinității. Totul devine plutire, zbor, cântec, armonie, visare, sufletul e beat de soare și flori ca un fluture, eul contemplând transfigurat crinul, ciocârlia, privighetoarea, „nunta florilor”, manifestările firii în diferite momente ale zilei și ale anului. Evadarea din teluric și social, rezonarea cu ritmurile naturii îl fac pe acest poet ingenuu să declare că e invadat de un „senin potop de fericire”. Al
MANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
V. Beneș, Hanul Roșu, pref. edit., Craiova, 1983. Repere bibliografice: Octav Șuluțiu, „Simfonia neterminată”, RFR, 1943, 12; Valeriu Cristea, „Frumusețe amară”, RL, 1969, 41; Cornel Ungureanu, Bucuria cunoașterii, O, 1977, 6; Nicolae Balotă, „Orfeu, bucuria cunoașterii”, ST, 1977, 4; Livius Ciocârlie, Carte de înțelepciune, O, 1980, 48; Marcel Corniș-Pop, Un roman al inițierilor, O, 1980, 48; Eugen Todoran, Ion Maxim, ST, 1980, 12; Grigurcu, Critici, 309-312, Dicț. scriit. rom., III, 132-134. A.Ct.
MAXIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
Petrescu, Sensul tradiției, TR, 1981, 17; Gheorghe Grigurcu, „G. Călinescu și «complexele» literaturii române”, F, 1981, 4; Mircea Mihăieș, „Procesul Călinescu” într-o etapă nouă, O, 1981, 32; Zaciu, Cu cărțile, 192-198; Adrian Marino, „Dicțiunea ideilor”, TR, 1982, 7; Livius Ciocârlie, Pregnanța dicțiunii, O, 1982, 14; Marin Mincu, Dicțiunea metodei, RL, 1982, 35; Gheorghe Grigurcu, „Dicțiunea ideilor”, F, 1982, 9; Pop, Lecturi, 125-129; Gheorghiu, Reflexe, 172-180; Grigurcu, Între critici, 203-211; Ion Pop, „Introducere în opera lui B. Fundoianu”, ST, 1985, 5
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
români (1892), Înmormântarea la români (1892) - sunt contribuții științifice fundamentale. Reeditate după un secol, aceste studii își dovedesc actualitatea. Proza populară pe care M. a adunat-o a făcut obiectul lucrării Legendele Maicii Domnului (1904), precum și al colecțiilor postume Legendele ciocârliei și Legendele rândunicii (1923), Legendele păsărilor (1975) și Basme din Țara de Sus (1975). Tot postum a apărut și volumul Hore și chiuituri din Bucovina (1911). Lucrările Botanica populară și Mitologie românească au fost editate abia în 2000. Au rămas
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
1893; Tradiții poporane române din Bucovina, București, 1895; Răsplata. Povești din Bucovina, Suceava, 1897; Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina, I, Suceava, 1900; Poezii poporale despre Avram Iancu, Suceava, 1900; Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1911; Legendele ciocârliei, București, 1923; Legendele rândunicii, București, 1923; Legendele păsărilor, îngr. Mihai Cărăușu și Orest Tofan, Iași, 1975; Basme din Țara de Sus, îngr. Mihai Cărăușu și Paul Leu, Iași, 1975; Basme populare românești, I-IV, îngr. și pref. Paul Leu, București-Suceava
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
2000. Repere bibliografice: Viorel Boldureanu, „Pastel handicapat”, „Forum studențesc”, 1978, 2; Nicolae Ciobanu, Petru Ilieșu, LCF, 1978, 17; Laurențiu Ulici, Cultura poetică, RL, 1978, 19; Eugen Dorcescu, „Pastel handicapat”, CRC, 1978, 19; Virgil Nistor, „Pastel handicapat”, ST, 1978, 5; Livius Ciocârlie, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980,1; Ion Maxim, Petru Ilieșu, „Forum studențesc”, 1980, 1; Daniel Vighi, „Autoportret cu foxterrier”, „Forum studențesc”, 1981, 6; Marcel Corniș-Pop, „Camera de mercur”, O, 1982, 25; Ion Arieșanu, „Camera de mercur”, O, 1982, 34; Ion
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
bacoviene, București, 1984; Două-trei minute, București, 1984; Polifonia persoanei, Timișoara, 1986; Cutia de chibrituri, București, 1987; Un sertar întredeschis, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Șerban Foarță, „Saltul în gol”, O, 1973, 43; Laurențiu Ulici, Viața în proza, RL, 1973, 45; Livius Ciocârlie, „Corola de minuni a lumii”. Alexandra Indrieș - dificultăți învinse, Ț, 1976, 19; Ciobanu, Însemne, ÎI, 326-329; Adrian Dinu Rachieru, „Alternative bacoviene”, O, 1984, 36; Brândușa Armanca, Efecte geometrice, O, 1984, 48; Șerban Foarță, „Alternative bacoviene”, O, 1986, 49; Al. Călinescu
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
conjuncturale, rudimentare fiind abandonate în favoarea unei atitudini mai echilibrate. I. rămâne fidel aceluiași „dulce stil clasic”, chiar dacă unele „libertăți lingvistice” anunțau din etapă în etapă o anume primenire poetică. Adept al versului ritmat și rimat, el aduce în placheta Patima ciocârliei (1970) un mănunchi de poeme axate pe o tematică largă, convertită de cele mai multe ori în poezie autentică. Își leagă numele, în buna tradiție a lirismului românesc, de cinstirea locurilor natale: Blajul, Transilvania, țara. Patria limbii române (1985) se înscrie în
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
simbolice. Spre deosebire de alți poeți ai generației sale, la care epicul ocupă un loc important, I. surprinde tocmai prin absența acestuia. SCRIERI: Cascadele luminii, București, 1964; Dor de infinit, București, 1966; Joc de planete, București, 1966; Echilibru indiferent, București, 1969; Patima ciocârliei, Cluj, 1970; Ramură solară, Cluj, 1972; Aluzie marină, București, 1973; Colorând o frază, Cluj-Napoca, 1978; Strada cu un singur număr, Cluj-Napoca, 1983; Patria limbii române, București, 1985; Desen după natură, Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
obiect, amplifică sau reduce dimensiunile, pentru ca pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
cu noaptea În cap să ia lapte pentru ei și pentru frații mai mici, părinții stând pe la alte cozi ori, pur și simplu, nemairezistând zi de zi trezitului la 3-3,306. Același partid atotputernic raționalizează sau, cu expresia lui Livius Ciocârlie, stârpește În anii ’80 nu doar alimentele („aproape toate alimentele s-au stârpit”1), ci și, de la iarnă la iarnă mai sever, curentul electric și agentul termic. La Începutul lui decembrie 1983, V. Felea notează: Reduceri drastice la consumul de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]