2,426 matches
-
explorează structura corpurilor cerești ("Elementarele Planete și sferele de foc", i.e. sistemele de tipul celui solar: planetele, cu rol fundamental în constituirea și menținerea vieții, si sorii), "grozăviile Lunii" fiind probabil craterele sale, în mod evident provocate în urma unor violențe ciocniri cu alte corpuri cosmice: dilatarea viziunii lui Orc înseamnă astfel explorarea lumii infinite a Universului fizic (infinitul mare pascalian). 141 (V, 139) Genunchii săi sînt stînci de diamant: Cum am arătat, damaein = a îmblînzi; este deci posibil sensul de "genunchi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de Ghelderode). În preambulul lucrării sale de sinteză Istoria literaturii dramatice românești, M. analizează relația fundamentală dintre dramă și teatru, stabilind „primatul literaturii în actul scenic”, bazat pe natura poetică a teatralității textului, relație văzută dialectic, ca o „succesiune de ciocniri între propunerile îndrăznețe ale poeziei dramatice și conservatorismul scenei”, precum și relația dintre drama poetică (ce se folosește de disponibilitățile situației dramatice) și cea ludică, fenomen epigonic care prelungește artificial structurile dramei poetice. Într-un amplu capitol sunt studiate formele dramatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
lipsa de încredere și nesiguranța; un anumit tip de personalitate dominată de psihorigiditate și ostilitate față de ceilalți, de suspiciune, care generează o tendință de retragere, de prudență exagerată, adesea nejustificată. 2. Conflictul și competiția Orice conflict este o confruntare, o ciocnire între două forțe. El constă dintr-un obstacol care se opune tendințelor primare ale persoanei. Pentru N. Mărgineanu, conflictul desemnează o lipsă de colaborare armonică între factorii care stau la baza organizării sistemului personalității și de care depinde echilibrul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tipul conflictelor emoționale dintre două tendințe care nu se pot pune de acord sau de tipul conflictelor morale raportate la conștiința morală a persoanei. N. Mărgineanu distinge, după natura lor, următoarele tipuri de conflicte: conflicte psihologice, care constau în ciocnirea dintre diferitele forțe sau elemente dinamice ale sistemului personalității și care stau la baza activităților și conduitelor umane, înnăscute sau dobândite; conflicte biologice, care sunt de fapt disfuncții somato-fiziologice (discrazii, distonii neurovegetative, tulburări psihosomatice etc.), care pot genera afecțiuni sau
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autoritatea acestora, și sunt lichidate în momentul în care tineretul se identifică cu adulții sau când sunt, la rândul lor, investiți cu rolurile adulților. Conflictele dintre generații se manifestă însă cel mai pregnant în planul social-comunitar și au la bază ciocnirea dintre mentalități diferite, dintre moduri de a gândi și modele de comportament diferite, de la o generație la alta. Aceste aspecte apar pregnant în societatea modernă, legate în special de factorii de schimbare și progres. Oricărei generații de indivizi îi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
5. Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de înstrăinare comunitară apare ca o stare de dezechilibru psihosocial, în condițiile izolării individului sau a unui grup de indivizi de comunitatea entoculturală căreia îi aparține prin origine. În această situație se produce o ciocnire, o situație de conflict între două modele psihosocio-culturale, cel originar, propriu individului, și cel nou, străin, în care acesta este inclus (A.I. Hallowel, M. Mead, R. Linton, A. Kardiner, H. Ellenberger, J. Poirier, M.J. Herskovits, O. Koenig). Conflictele ce apar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
simboluri ale autorității, instituții, dar și ordinea socială; în principal, însă, este vizată puterea politică, fie a statului, fie a unui lider despotic autocrat (dictatorul); formele pe care le pot lua conflictele-confruntări sociale sunt reprezentate prin „lovituri de stat”, „revoluții”, „ciocniri de stradă” sau „lupte între grupele de interese rivale”, „asasinate politice, teroriste” etc.; confruntarea între masele revoltate sau grupele de interese și ordinea de stat se face cu organele de forță publică, armata, grupările rivale etc.; c) cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici de manipulare” de către anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acordurile de cooperare și alte înțelegeri între cele două partide, ceea ce a cauzat pierderi importante economiei chineze. Mai târziu, în 1962, relațiile sino-sovietice au devenit și mai încordate, date fiind cazul locuitorilor din Xinjiang care au trecut în Uniunea Sovietică, ciocnirile de la frontiera sino-indiană, criza Mării Caraibelor, ca și divergențele asupra chestiunii dezarmării și asupra aceleia a frontierelor. Toate acestea au provocat ceea ce se poate numi cel puțin o mare controversă sino-sovietică. China nu putea urma pur și simplu sfaturile sovietice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primăvara lui 1968. O dată cu primăvara de la Praga și cu invadarea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia, relațiile româno-sovietice au atins brusc un nivel extrem de scăzut. La scurt timp, relațiile sino-sovietice s-au aflat pe punct de război ca urmare a ciocnirilor armate de la graniță. Preocupate de propria securitate, China și Româna au promovat rapid și la maxim relațiile lor la începutul anilor ’70. Relațiile sino-sovietice au evoluat de la controversă la ruptură. Aceasta a fost cea mai directă cauză a alianței sino-române
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui K. Marx - însemnări despre români -, ceea ce era de nesuportat pentru sovietici. în primul rând, în fața acestei probleme, atât China, cât și România au rezonat una cu cealaltă de la distanță. Dată fiind răceala din relațiile sino-sovietice, aveau loc din 1960 ciocniri la graniță. Cele două părți au avut negocieri la Beijing începând cu 1964. Partea chineză a propus ca discutarea problemei graniței să se bazeze pe analiza tratatelor părtinitoare semnate între dinastia chineză Qing și țarul Rusiei, dar partea sovietică a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noi am dorit să-i influențăm pe ei. Totuși, noi nu vom dezvălui nimic în acest moment, pentru că trebuie să ne păstrăm unele arme magice [ân rezervă]. Conflicte vor exista întotdeauna. Tot ceea ce sperăm în prezent este să evităm o ciocnire majoră și să căutăm o bază comună pentru rezolvarea diferendelor... dacă ei vor continua să țină morțiș la actuala perspectivă, într-o zi vom da la iveală tot”. Eșecul parțial al „dezghețului” de tip hrușciovist va oferi comuniștilor chinezi ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și autoritățile române au desfășurat acțiuni contra grupurilor de soldați germani, au periat pădurile Transilvaniei și au angajat lupte când au înconjurat grupuri mari sau militari răzleți. Din august până în octombrie 1944, unitățile NKVD din România au avut 142 de ciocniri cu grupurile germane. Jandarmeria română a depistat un grup de 200 de oameni în Munții Cibinului și încăierări dure au avut loc la Turnu Roșu și în pădurile de lângă Târnava Mică. Unele grupuri mari și relativ bine înarmate de soldați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de Stat, Biserica a intrat fără să vrea în rețeaua palierelor de interacțiune a societății comuniste. Ea nu s-a putut sustrage contactelor indirecte sau directe. Unele dintre ele previzibile, altele imprevizibile, “întâlnirile” dintre PMR/ PCR și BOR au reprezentat ciocnirile dintre două centre de putere cu urmări neașteptate, implicând semnificații mai largi și redefiniri periodice ale rolurilor de agresor și de victimă. Ar putea părea bizar că am vorbit despre două centre de putere, când de fapt este aproape unanim
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
muntele Argestru, `n regiunea forestieră de pe valea r`ului Tisa. `n afara lui Găină și a lui Șutea, devenit ajutor-șef, din Germania mai sosiseră Aurel Gherase, radiotelegrafist, Ion Macovei, Ilie Țintă, Ion Radu (avea să moară `n timpul unei ciocniri cu jandarmii) și un oarecare Mitu, neidentificat, venit din Ardeal, apoi dispărut `n Munții Apuseni (ibidem, dos. 144, ff. 436-437 („Referat asupra cercetărilor făcute `n cursul lunii Septembrie 1945, cu privire la org. subversive din Bucovina de Sud”, `ntocmit de Corpul Detectivilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trad. it. Torino, Einaudi, 1971, pp. 8-9. 2 Ibidem. 3 Vezi, R. Ernst Curtius, Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. 4 Vezi Italo Calvino, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. 5 Vezi, Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. Bibliografie BENJAMIN, Walter, Îl dramă del barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
București, 2007. Bibliografie BENJAMIN, Walter, Îl dramă del barocco tedesco, trad.it. Torino, Einaudi, 1971. CALVINO, Italo, Le città invisibili, Modadori, Milano, 1976. CURTIUS, Ernst R., Letteratura europea e Medio Evo latino, La Nuova Italia, Firenze, 1992. HUNTINGTON, P. Samuel, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, (traducător Radu Carp), Editura Antet, București, 2007. EST-VEST La questione del misticismo: l'accettazione d'una realtà sovrasensibile e di un raccoglimento interiore. Profili comparați tra buddhismo zen, shivaismo, sufismo e mistica cristiana (The trascendental
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
că există o incompatibilitate esențială a Islamului cu pluralismul, respectarea drepturilor omului și democrația, unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestuia fiind Samuel Huntington, care a și ajuns la concluzia că tocmai această situație va duce la o inevitabilă "ciocnire a civilizațiilor"17. Al doilea curent, desi admite un actual deficit de democrație în țările majoritar musulmane, consideră că acesta nu este de origine culturală și că nu Islamul stă în calea libertății și democrației, punându-l doar pe seama unor
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Andrew Staniforth, Fraser Sampson (eds.), The Routledge Companion to UK Counter-Terrorism, Routledge, New York, 2013, p. 224. 11 Ronald Philip Dore, D. Hugh Whittaker, Social Evolution, Economic Development and Culture, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2001, p. 229. 12 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2012, p. 128. 13 Abraham H. Maslow, "A Theory of Human Motivation", în Psychological Review, vol. 50, 1943, pp. 370-396. 14 Shiraz Maher, "The roots of radicalisation? It's identity, stupid, 23
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
Thought, Princeton University Press, Princeton, 2013 DORE, Ronald Philip, WHITTAKER, D. Hugh, Social Evolution, Economic Development and Culture, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2001. ESPOSITO, John L., VOLL, John O., Islam and Democracy, Oxford University Press, New York, 1996 HUNTINGTON, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2012. KIMBALL, Charles, When Religion Becomes Lethal: The Explosive Mix of Politics and Religion în Judaism, Christianity, and Islam, Jossey-Bass, Sân Francisco, 2011. KUTTY, Faisal, "Non-Western Societies Have Influenced Human Rights", Jacqueline
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
este că, în absența instituțiilor, politica internațională produce rezultate suboptimale pentru toți cei implicați. Din acest punct de vedere, cei care se diferențiază cel mai radical de neoliberali sunt neorealiștii ofensivi, care apreciază că natura constrângătoare a mediului internațional și ciocnirea preferințelor statelor în ceea ce privește rezultatele limitează drastic măsura în care conflictul poate fi redus prin politici alternative fezabile. Neorealiștii defensivi se situează undeva între aceste două poziții: există situații în care conflictul nu este necesar, însă mai puține decât consideră liberalii
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
în care se afla cultura epocii, un alexandrinism cultural care solicita în opinia sa o metodă de tip dogmatic, asemănătoare celei propusă de Philon din Alexandria la sfârșitul epocii elenistice. Esențializând, putem spune că era acolo o situație de puternică ciocnire între idei și teorii divergente, de amestec de curente și doctrine, care punea rațiunea în dificultate în efortul său de sinteză. Cu referire la aceasta, Blaga spunea: "Niciodată, de când există o memorie istorică, gândul asiatic și gândul european nu s-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ceea ce mi se pare important este că situația pe care Lucian Blaga o descria în prima jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
depășească această situație antinomică 829. El vede în conceptul de antinomie transfigurată al lui Lucian Blaga o fericită contribuție în acest sens, apropiată de propria sa idee cu privire la rațiunea transversală. Este, spune filosoful american, "o matrice filosofică pentru a înțelege ciocnirea dintre teorii opuse", care relevă "limitele logicii tradiționale a identității în rezolvarea contradicțiilor recalcitrante la nivel teoretic". Pentru Schrag, ideea antinomiei transfigurate așează confruntarea dintre teoriile conflictuale într-o "perspectivă a complementarității, articulată prin intermediul unei noi logici a opoziției", una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Barbaria, Ed. Institutului European, Iași, 2008; * Hick John, Noua frontieră a religiei și științei. Experiența religioasă, neuroștiința și transcendentul, Ed. Herald, București, 2010; * Hick John, Filosofia religiei, Herald, București, 2010; * Hobsbawm, L'Age des extrêmes, Complexe, Paris, 1999; * Huntington Samuel, Ciocnirea civilizațiilor, Antet, București, 1998; * Husserl Edmund, Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011; * Huxley Aldous, Perennial Philosophy, Harper and Brothers, London and New York,1945; * Huxley Aldous, Minunata lume nouă, Polirom, Iași, 2011; * Jung Carl Gustav, Syncronicity: An Acausal
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]