3,759 matches
-
care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menționate sau care ar conferi potențialul de dificultate impus de art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă. ... 95. Întrebările adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se circumscriu unei interpretări in abstracto a unor dispoziții legale și nici nu vizează chestiuni de drept punctuale, concrete, adecvate speței, în realitate, față de modalitatea formulării întrebărilor de către instanța de trimitere, rezultând că ceea ce se solicită Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
care cunoaște sensul comun al cuvintelor din vocabularul limbii române și, cu atât mai mult, dacă o astfel de persoană apelează la consultanță juridică de specialitate. ... 24. Totodată, modalitatea de reținere a unor cazuri concrete ca fiind cazuri ce se circumscriu neîndeplinirii în mod nejustificat de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în termenul stabilit de acesta, reprezintă un aspect ce intră în atributul exclusiv al instanțelor de judecată și, de aceea, în aceste situații, suplețea legii
DECIZIA nr. 244 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274075]
-
din 25 mai 2022, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 13. Prin Decizia nr. 177 din 31 martie 2022, paragrafele 17-21, Curtea a reținut că prevederile art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 se circumscriu celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din lege reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de
DECIZIA nr. 305 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274155]
-
obiectul procedurii desfășurate în camera preliminară îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competență și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. Așa fiind, judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, aceasta fiind atributul
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
nr. 59/2000 trebuie interpretat prin corelare cu limitele fizice ale județului Suceava, unde reclamanții dețin locuințe personale în care domiciliază de mai mulți ani. ... 30. Mai mult, s-a mai arătat că modul de executare a raportului de serviciu este circumscris fișei postului, fiind situații în care atribuțiile de serviciu se desfășoară, conform dispozițiilor primite de la șeful ierarhic superior, nu numai pe raza județului, ci pe întreaga rază administrativă a Gărzii Forestiere Suceava - județele Suceava, Neamț, Botoșani, Iași și Bacău
DECIZIA nr. 42 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273951]
-
pronunțarea unei soluții de achitare. Or, reglementarea dreptului la despăgubiri în acest caz nu vizează garantarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale, motiv pentru care aceasta ar putea constitui o măsură de politică penală a statului, opțiune a legiuitorului circumscrisă exclusiv atribuției sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 17. Prin urmare, reglementarea unor astfel de măsuri nu aparține sferei atribuțiilor Curții Constituționale, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 468 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265261]
-
personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Prin urmare, Curtea a reținut că prevederile legale criticate vizează toate categoriile de personal plătit din fonduri publice și se circumscriu scopului general urmărit de legiuitor, de a regla în timp disfuncționalitățile existente în sistemul public de salarizare. Pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces
DECIZIA nr. 609 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265251]
-
prim aspect învederat în critica formulată privește o punere în aplicare întârziată a prevederilor Legii nr. 223/2015 de către autorități, peste termenele legale prevăzute. Or, aceste aspecte vizează, în mod evident, eventuale probleme de aplicare a legii, care nu se circumscriu însă obiectului de control exercitat de instanța de contencios constituțional. În acest sens, Curtea amintește că, așa cum reiese din dispozițiile art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, controlul de constituționalitate vizează verificarea constituționalității actelor normative, respectiv
DECIZIA nr. 483 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265266]
-
nu sunt incidente în raport cu critica de neconstituționalitate formulată. ... 18. Curtea observă și faptul că autorul excepției își raportează critica de neconstituționalitate la art. 31 din Constituție privind dreptul la informație. Cerințele de claritate și previzibilitate a legii se circumscriu însă prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, iar art. 31 din Constituție nu are incidență în cauză, deoarece sensul său constituțional nu este acela de a aduce la cunoștință publică legea, fapt care se realizează în virtutea art. 78
DECIZIA nr. 483 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265266]
-
ianuarie 2020. Pe baza acestor criterii, legea analizată a fixat (i) consistența valorică a diferenței de curs valutar dintre valoarea monedei naționale și valoarea monedei străine la un procent de 52,6% raportată la data contractării creditului și (ii) persistența temporală circumscrisă la o perioadă de 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată, perioadă în care diferența de curs valutar antereferită trebuie să se mențină. ... 19. Cu privire la consistența valorică a diferenței de curs, s-a reținut că art.
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
l-a pus de acord cu exigențele stabilite prin decizia antereferită a Curții Constituționale. Redactarea actuală diferă în mod esențial de cea constatată ca fiind neconstituțională, dispoziția legală criticată fiind pusă de acord cu decizia Curții Constituționale. Noua reglementare se circumscrie ipotezei admiterii contestației și se referă exclusiv la penalitățile și daunele-interese care ar rezulta din parcurgerea procedurii notificării, nu și la rata plătită de debitor. Astfel, dacă se probează că debitorul a fost de rea-credință, acesta datorează, în ipoteza
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
să fie suficient de clară, precisă și neechivocă prin ea însăși sau înțelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis și neechivoc de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanță constituțională, astfel încât conținutul său normativ să susțină posibila încălcare de către legea națională a Constituției - unica normă directă de referință în cadrul controlului de constituționalitate. Într-o atare ipoteză, demersul Curții Constituționale este distinct
DECIZIA nr. 466 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267644]
-
drepturilor salariale necuvenite și până la data restituirii integrale a debitului principal. ... 11. Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând, în esență, că sumele acordate prin intermediul dispoziției de detașare nr. xxxx/1.10.2018 nu se circumscriu noțiunii de plată nedatorată, având în vedere că din conținutul actului de detașare se poate deduce cu exactitate cuantumul sumei ce urma a fi plătită cu titlu de drepturi salariale, fiind exclusă orice îndoială referitoare la acest aspect. Dacă voința
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite și celelalte elemente constitutive, poate fi o infracțiune de abuz în serviciu. Plecând de la cele expuse anterior, Curtea a constatat că, în prezent, orice acțiune sau inacțiune a persoanei care se circumscrie calităților cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârșite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voința legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat și a reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecințelor unor fapte care, deși potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragrafele 75 și 76). „Este totuși necesar ca fapta să prezinte o anumită gravitate. În caz contrar
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
care acesta este atins ține de autoevaluarea acțiunilor întreprinse. Standardul obiectiv are ca element de referință principal normativul actului care reglementează atribuția de serviciu respectivă [Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, paragraful 50]. Întrucât standardul obiectiv este determinat și circumscris prescripției normative, reglementarea atribuțiilor de serviciu și a modalității de exercitare a acestora determină sfera de cuprindere a acestui standard. Acesta nu poate, fără a încălca principiul previzibilității, să aibă o sferă de cuprindere mai largă decât prescripția normativă în
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
a reconfigura norma, ci de a-i desluși/identifica/ descifra conținutul. Decizia pronunțată în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare conferă o anumită semnificație chestiunii de drept cu privire la care dispune pentru ca aceasta să poată fi sau nu circumscrisă normei de incriminare, însă ea nu schimbă/modifică norma. ... 95. În aceste condiții, legiuitorul nu poate să confere deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție efectele juridice ale unei legi și nici putere retroactivă prin mijlocirea unei ficțiuni juridice. Aceasta - ficțiunea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
și orășenești, care, prin art. 121 alin. (2), stabilesc că primarii funcționează în condițiile legii. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (3) din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 300 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
cauză, deoarece autorul excepției nu motivează în ce constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referință menționate. ... 25. Totodată, susținerile autorului referitoare la caracterul nelegal al ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept a mandatului de primar se circumscriu unor aspecte ce vizează interpretarea și aplicarea legii, a căror soluționare excedează contenciosului constituțional, fiind de competența instanței judecătorești. ... 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
criticile de neconstituționalitate intrinsecă formulate cu privire la dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, Curtea a reținut că activitatea primarilor și a viceprimarilor, precum și a președinților și a vicepreședinților consiliilor județene trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Incompatibilitatea stabilită prin dispozițiile legale criticate reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
Convenție, că „Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care Convenția l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept“. ... 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în
DECIZIA nr. 657 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256839]
-
nr. 312 din 9 noiembrie 1994, sau Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015). ... 41. Prin urmare, prevederile criticate vizează recuperarea creanțelor bugetare, procedură care se circumscrie fazei a doua a unui „proces“, respectiv executarea hotărârii judecătorești. Or, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție în virtutea cărora „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, această reglementare cu privire la aspectele
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
la îndeplinire o hotărâre judecătorească și de recuperare a creanțelor bugetare, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 139 din Constituție, orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, cărora li se circumscriu și procedurile de recuperare a creanțelor fiscale sau bugetare. Astfel, din conținutul celor două dispoziții constituționale reiese că aspectele învederate se reglementează prin lege ordinară, iar nu prin lege organică. Așadar, prevederile referitoare la stabilirea creanțelor, precum și a ordinii
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
contrare art. 115 din Constituție, întrucât sunt adoptate în baza unei legi de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe, nefiind necesară obligația Guvernului de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Problematica reglementată ce face obiectul criticii de neconstituționalitate se circumscrie domeniului prevăzut prin art. 1 pct. I.9 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, în ceea ce privește posibilitatea modificării și completării Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, aspectele legiferate fiind de domeniul legii
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]
-
împotriva Italiei, paragraful 67). Prin urmare, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor de recuperare a creanțelor bugetare și de stabilire a procedurilor insolvenței și cărora se circumscriu și prevederile criticate în prezenta cauză. ... 51. În aceste condiții, Curtea a constatat că nu poate fi reținută pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 44 alin. (2) și ale
DECIZIA nr. 614 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256722]