2,061 matches
-
b) complementul circumstanțial de mod să fie exprimat prin numeral; c) verbul a rămâne să aibă valoare copulativă; (d) o locuțiune verbală să aibă funcția sintactică de predicat; (e) un pronume personal (în genitiv) să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de depărtare; (h) un verb predicativ la modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de loc; f) verbul a ajunge să aibă valoare predicativă; (g) să existe un adjectiv pronominal demonstrativ de diferențiere de depărtare; (h) un verb predicativ la modul gerunziu să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. 4. (1 p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
p.) Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul mă să fie pronume personal propriu-zis, respectiv pronume reflexiv. 5. (1 p.) Alcătuiți enunțuri care să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de prepoziție). 6. (2 p.) Analizați sintactic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să conțină: (a) o propoziție completivă directă având ca termen regent verbul tranzitiv a răspunde; (b) o propoziție circumstanțială de timp introdusă printr-un adverb relativ; (c) o propoziție completivă indirectă având ca termen regent o interjecție; (d) o propoziție circumstanțială de mod introdusă prin pronumele relativ cine în cazul dativ (însoțit de prepoziție). 6. (2 p.) Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu regrete nimic, însă, când trăirea e primordială, rațiunea se mulțumește să arbitreze ceea ce este inarbitrabil, acolo
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care: (a) un pronume negativ să îndeplinească funcția sintactică de complement direct; (b) un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcția sintactică de complement direct; (b) un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de cauză. Testul nr. 15 1. Tipologia numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeralelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Omonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de prefixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Dacă eu i-aș porunci unui general să zboare din floare în floare, asemeni unui fluture, ori să scrie vreo tragedie, ori să se prefacă într-o pasăre de mare, și dacă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care: (a) un pronume nehotărât să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcția sintactică de complement indirect; (b) un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent pentru o propoziție circumstanțială de scop. Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Testul nr. 16 1. Tipologia prepozițiilor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive directe 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de mod enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a gândi să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: "O veveriță mică, cu șorț pe sub bărbie, / Ca să nu-și murdărească blănița castanie, / Sta singură la masă în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintelor subliniate în text. (b) Alcătuiți un enunț în care cuvântul te să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. (c) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul (după toate criteriile). (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Testul nr. 17 1. Tipologia verbelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Exemplificarea a patru elemente introductive ale propoziției completive indirecte 3. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția că să introducă subordonate diferite. 4. Termenii regenți ai propoziției circumstanțiale de cauză enumerare, exemplificare 5. Formulați trei enunțuri în care verbul a vedea să fie la diateze diferite. 6. Se dă textul: ,, O să-mi adun provizii prin scorburi de copaci... Să ți le fure hoții? Să ia pădurea foc / Și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (b) Precizați valorile morfologice pe care le are în text cuvântul (-)i. (c) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. (d) Realizați contragerea unei propoziții circumstanțiale de scop (finale) din textul dat. Testul nr. 18 1. Se dă textul: "Trebuie să știți dumneavoastră că hanul acela al Ancuței nu era han, era cetate. Avea niște ziduri groase de ici până colo și niște porți cum n-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și o propoziție subiectivă. (g) Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor pare, bei și cu omofonul cuvântului câteva. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunț cu omograful cuvântului domni și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Atributul definire, tipologie, exemplificare 3. Antonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate predicative prezentare, exemplificare 5. Verbul tipologie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un enunț cu omofonul cuvântul cea și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie și de punctuație din textul dat. 2. Predicatul definire, tipologie, exemplificare 3. Sinonimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i) două propoziții aflate în raport de coordonare adversativă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ unde. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul o să aibă valori morfologice diferite. 9. Alcătuiți
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă valori morfologice diferite. 9
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită; h) o propoziție subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal orice; i) o propoziție atributivă având ca termen regent un numeral; j) două propoziții aflate în raport de coordonare conclusivă. 8. Alcătuiți patru enunțuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
umane; mai mult, se pare că ele o reprimă 4. În fapt, relația copil curriculum, care traduce destul de fidel relația copilului cu o lume prestabilită, este încă o relație pusă sub semnul problematicului și al rezolvărilor mai degrabă unilaterale și circumstanțiale; amestecul nejustificat și nepermis al politicului în chestiuni privind reforma educațională a avut (și are întotdeauna) drept consecință fluctuația aleatorie a curriculum-ului, ceea ce a determinat (și va determina mereu) o stare de neliniște la nivelul întregului sistem; dinamica vieții
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
le rămânea străină elevilor, sau măcar indiferentă, strivită sub impactul adevăratei realități, aceea de dincolo de zidurile școlii. Pe fondul lipsei aparente de reacție din partea acestora s-a construit teoria conform căreia eventualele riposte nu se puteau încadra decât în zona circumstanțialului și a episodicului. Câmpul educativ școlar era prezentat ca unul omogen, înscriindu-se firesc sub zodia armoniei și a compatibilităților; în acest context, conflictele reprezentau doar aspecte patologice, marginale. Ulterior, riposta și actele de violență ale elevilor au fost înscrise
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pedepse poate rezolva o situație de moment, dar nu este deloc sigur că va avea efecte pozitive pe termen mediu și lung: ceea ce trebuie să știe orice profesor este că pedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decât în mod circumstanțial și pe termen scurt. În schimb, de cele mai multe ori, ea produce reacții emoționale negative, cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relațiilor profesor elev166. În plus, prin efectul de undă, resentimentele față de profesor, față de obiectul de studiu pe care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
instrument de control, trezește asocieri și conotații negative, profesorul n-ar trebui să ezite în aplicarea ei, dacă împrejurările o impun. Însă ceea ce trebuie să știe orice profesor este că pedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decât în mod circumstanțial și pe termen scurt. În schimb, de cele mai multe ori, produce reacții emoționale negative cu efecte pe termen lung: anxietate, frustrare, deteriorarea relațiilor profesor elev. De aceea, a anticipa o situație conflictuală și a interveni înainte ca ea să devină explozivă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
domeniu, nu este decât un mit: Competitivitatea se corelează în mod consistent și negativ cu realizările în domeniu. Ideile lui Alfie Kohn au stârnit numeroase controverse, mulți specialiști în științele educației negând valabilitatea acestora; chiar dacă argumentele lor au un caracter circumstanțial, merită să fie amintite: • toate slujbele bine plătite presupun standarde de performanță, care implică fie timpul, fie cantitatea, fie calitatea; • accesul către slujbele bine plătite este controlat de standarde de performanță care selectează și ierarhizează solicitanții; • o carieră de succes
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de îmbunătățire a curriculumului la matematică (de pildă, renunțarea la algoritmii de calcul), tot așa se găsesc persoane, ca Alfie Kohn, care propun renunțarea la standarde, pentru că, oricum, ei nu mai au nevoie de ele192. Așa cum afirmam, aceste argumente sunt circumstanțiale și nu fac decât să confirme justețea ideilor lui Kohn în legătură cu sistemul standardelor de performanță, al pedepselor și recompenselor ca instrumente tipice de administrare și control social. Dacă acestea sunt consecințele, mai este loc pentru recompense în sala de clasă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]