8,739 matches
-
însuși felul în care riscă să se îndepărteze deopotrivă de supunerea vehiculată de idiomul consumului. Dorința de a păstra legătura, esențială în plan ideologic și distorsionată la nivel practic, între aceste două forme intercalate și complementare de subordonare și de clasare se exprimă în evoluția constantă a dispozitivelor de represiune judiciară și politică în întreaga lume occidentală 129. Eforturile de organizare a acestei legături se observă mai mult în dezbaterile dintre welfare și workfare 130, dar și în cele privind introducerea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
doar îndeplinirea rapidă și eficientă a sarcinii. De aceea, ținînd seama de aceste particularități, nu sunt recomandabile: • tendința de a ataca, chiar agresiv; de a le răspunde la fel; • tendința de a ne autojustifica, de a da explicații; • retragerea totală, clasarea, abandonul. În același timp, autorii recomandă: • a avea ca obiectiv central intenția de a câștiga respectul; • a ne menține pe poziție, de a nu da înapoi; • a întrerupe atacul, rostindu-le numele până se opresc; • a nu accepta să vorbim
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
decrete de aplicare, o jurisprudență abundentă, coduri de procedură se ocupă de punerea ei în aplicare. Această a doua fază practică este interesantă pentru descrierea sociologică, în măsura în care aceste modalități pun în mișcare colectivele (comisie regională, proceduri de înscriere și de clasare, control și inspecție, inventar) care au o eficacitate socială. Descrierea de către Heinich a litigiului, din 1927, dintre sculptorul Brâncuși și oficiul vamal american arată cât de importantă este într-un proces mobilizarea colectivelor (aliați, martori, presă), a procedurilor (acordarea cuvântului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ca scop "satisfacerea nevoilor sufletului, dezvoltarea inteligenței, distragerea de la oboseala muncii și păstrarea sănătății corpului". Ea se subdiviza după cum urmează: cult religios, ajutoare, pomană; educația copiilor; recreere și ceremonii; sănătate. Această sociologie a consumului (avant la lettre) se baza pe clasarea cheltuielilor pe tipuri. Ea a fost mai târziu pusă la îndoială. Când Maurice Halbwachs (1877-1944) a studiat, la rândul său, consumul muncitorilor, el și-a axat analiza pe utilizările cheltuielilor, interpretate ca expresie a nevoilor. Astfel, el explica faptul că
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
serviciul unei clientele private) îi conferă aureola unui "prestigiu intelectual" cu mult superior celui de artizan și meseriaș, cum era încă privit în Evul Mediu (Claude Simon, Discours de Stockholm, Minuit, Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și nevoie, prin comanda exterioară a clientului sau a colecționarului, iar pe artist prin spontaneitatea inspirației, gratuitatea gestului și dorință, în lipsa clientelei. Această figură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
origine publică, exprimate limpede în diferitele legislații privitoare la monumentele istorice, începând din 1887 și 1913". Ibidem, 1996, p. 11. Procesul de capitalizare a operelor și, prin extensie, a tuturor bunurilor culturale capătă formă prin intermediul diverselor operațiuni administrative precise, precum clasarea și înscrierea, inventarierea și arhivarea, comanda, colecția și testamentul. Asta presupune că, în acțiunea culturală, statul desemnează și califică drept culturale anumite bunuri, dar le și primește prin donație sau schimb, le etichetează, le clasează, le selecționează, le distribuie, pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viață, meșteșuguri, corporalitate, limbi, media, planetă, fonduri marine, umanitate... Proliferare care se potrivește cu teritorializarea lor: obiectele obișnuite și anonime, arhitecturile fără arhitect din regiuni particulare se amestecă de acum cu operele renumite care transcend națiunile și culturile. • Înscrierea și clasarea în patrimoniul istoric național Statul dobândește lucruri sau bunuri care îl preced și sunt moștenite din trecut. el le selecționează după criterii va-riabile în cursul timpului: interes național, estetic, artistic, istoric sau popular. Din punct de vedere istoric, statul pune
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
tipului de proprietate juridico-administra-tivă reprezentat de monumentul istoric și opera de artă). Aceste dispoziții legislative se adaugă misiunii de educație atribuită de legile Ferry școlii laice, unică și obligatorie (Monnier, 1991, p. 168). Obiectivul este o mai bună reglementare a clasării, a protejării, precum și a accesului la patrimoniu. A face muzeele mai didactice este mai important decât ajutorul direct pentru creația artistică. Interesul față de istorie și de artă fusese afirmat din 1840, pentru a opera clasarea primelor liste de monumente în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o mai bună reglementare a clasării, a protejării, precum și a accesului la patrimoniu. A face muzeele mai didactice este mai important decât ajutorul direct pentru creația artistică. Interesul față de istorie și de artă fusese afirmat din 1840, pentru a opera clasarea primelor liste de monumente în ordinea "meritului". Legea din 1887 (prima de acest gen) precizează condițiile de intervenție a puterilor publice. Ea arată necesitatea unui inventar prealabil, ca una dintre condițiile clasării, de unde decurg obligații de a face sau de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artă fusese afirmat din 1840, pentru a opera clasarea primelor liste de monumente în ordinea "meritului". Legea din 1887 (prima de acest gen) precizează condițiile de intervenție a puterilor publice. Ea arată necesitatea unui inventar prealabil, ca una dintre condițiile clasării, de unde decurg obligații de a face sau de a nu face în legătură cu monumentele și cu viitorul lor. Monumentele sunt considerate punctual ca "statui" în afara mediului lor. Primul criteriu de selecție este apartenența la istoria sau la arta națiunii. Juriști publiciști
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
experților delegați de stat. Este astfel creată o normă care reglementează conduita indivizilor și a colectivelor (proprietar, șef de șantier și de lucrări, asociație gestionară, muzeu, colectivitate în care se găsește bunul etc.) față de pericolul de distrugere a bunului respectiv. Clasarea se dovedește o condiție prealabilă pentru orice protejare și valorizare. Acest proces prezintă una dintre specificitățile acțiunii politice în raport cu celelalte forme de acțiune politică. Ipoteza noastră este că, dacă patrimoniul se extinde spre toate orizonturile vieții sociale asupra cărora statul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
specificitățile acțiunii politice în raport cu celelalte forme de acțiune politică. Ipoteza noastră este că, dacă patrimoniul se extinde spre toate orizonturile vieții sociale asupra cărora statul își îndreaptă atenția, este pentru că el reprezintă o idee regulatoare ce permite, în același timp, clasarea într-un statut administrativ și juridic, dar și anticiparea și crearea utopiei printr-o mobilizare, în afara sa, în jurul mizelor cărora le este deopotrivă origine, ocazie, mobil și obiect. Altfel spus, primul acționează statul prin capitalizare, apoi actorii, cărora le revine
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în întregime format și oarecum închis în autonomia unei esențe. Dimpotrivă, dinamica sa proprie este de a se manifesta printr-o neîncetată reînnoire și prin creșterea la infinit a conținuturilor sale, adică prin imaginarul său social. Procedurile de înscriere și clasare ne conduc astăzi la cifra de 35 000 de bunuri culturale de toate naturile și toate stilurile, protejate de puterea publică, cu două vârfuri ale protejării, în deceniul 1920-1930 și în deceniul 1970-1980 (Bady, 1985). • Inventarul național "Inventarul național al
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o cultură materială locală, și anume arhitectura rurală specifică din regiuni, prin opoziție cu marile perspective ale orașelor, cu centrele istorice și grădinile acestora. Patrimoniul care apăruse în țesutul urban devenea vizibil în țesutul rural. Aceste două modele de patrimonializare, clasarea (prin înscriere) și inventarierea, ne permit să înțelegem atât rațiunile politice (controlul teritoriului și al bogățiilor sale artistice), cât și pe cele simbolice (producerea unei memorii naționale comune unui corp de cetățeni) pentru care statul se preocupă și de reglementarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
îmbogățirea colecțiilor de artă în cadrul organismelor culturale ca FNAC, RMN, FNAM, FRAC și al muzeelor "clasate și controlate" de stat. A constitui o colecție înseamnă, în fapt, a defini juridic muzeul ca o misiune de serviciu public. Tabelul 1. Inventar, clasare, înscriere, arhivare Moduri de capitalizare 1985 1995 Rata de creștere Înscrieri (număr cumulat) 22 358 29 449 31,7 % Clasarea obiectelor mobiliare (număr cumulat) 111 202 131 516 18,2 % Inventar (comune incluse) 6 637 Situri arheologice repertoriate 219 985
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
A constitui o colecție înseamnă, în fapt, a defini juridic muzeul ca o misiune de serviciu public. Tabelul 1. Inventar, clasare, înscriere, arhivare Moduri de capitalizare 1985 1995 Rata de creștere Înscrieri (număr cumulat) 22 358 29 449 31,7 % Clasarea obiectelor mobiliare (număr cumulat) 111 202 131 516 18,2 % Inventar (comune incluse) 6 637 Situri arheologice repertoriate 219 985 Arhive naționale (în kilometri liniari) 2 687 Sursa: după Janine Cardona și Chantal Lacroix, Chiffres clés 1996. Statistiques de la culture
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
incluse) 6 637 Situri arheologice repertoriate 219 985 Arhive naționale (în kilometri liniari) 2 687 Sursa: după Janine Cardona și Chantal Lacroix, Chiffres clés 1996. Statistiques de la culture, La Documentation française, Paris, 1997. În total, statul determină bunurile patrimoniale prin clasare, inventar și colecție. În același sens, după modelul prin-ților-mecena de la curțile italiene ale Renașterii, el "comandă" artiștilor opere care nu există încă și care sunt destinate să ilustreze evenimente festive naționale, care se adresează unui public specific (spectacol viu, opere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lor la monumente istorice existente (Palatul Regal și Luvru). Punerea în practică: comisii și concursuri Orice capitalizare adoptă căi specifice. Ea se concretizează în "forme" durabile și se investește în acestea (Thévenot, 1986). • Forma "comisii" Aceasta permite dobândirea bunurilor prin clasare, inventar sau achiziție în cazul Fondurilor Regionale de Artă Contemporană (FRAC), studiate de Pierre-Alain Four (1993), Philippe Urfalino și Catherine Vilkas (1995) sau Nathalie Heinich (1997). La fel, comisiile regionale, de tipul Comisiei Regionale pentru Patrimoniu Istoric, Arheologic și Etnologic
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
arhivelor, restricțiile de circulație supun bunurile culturale aparținând statului unui regim derogatoriu fondat de excepționalitatea și inalienabilitatea bunurilor. Dar, în al doilea rând, autorul evidențiază îndatoririle de protejare care decurg pentru stat, articulându-le în jurul mizelor de cultură și socializare. "Clasările patrimoniale", serviciile pedagogice de arhivă ilustrează efectele sociale ale acestei integrări în patrimoniul statului. Pierre Cabrol (1999) reafirmă că "dreptul culturii se referă la bunuri, nu la oameni". Bunul cultural nu există decât dacă grupul își proiectează în el intenția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
îi clasează pe indivizi după calificarea lor (virtuozi/mase), legitimează și perpetuează ordinea socială organizată în funcție de această dihotomie (aleși/excluși). Operațiunea principală a acestei instituții are efecte în lanț asupra agenților (cultura ar fi, în acest sens, o operațiune de clasare, în sensul punerii în ordine a lumii, a lucrurilor și a oamenilor). Bourdieu își permite să spună că simbolicul generează efecte asupra "socialului" într-un sens de prea multe ori subestimat de marxism. Activitatea școlară face posibilă interiorizarea schemelor de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
174, 181-184, 186-187, 192-193, 271. Chestionar, 95-96, 98, 118, 309. Chicago (Școala de la ~), 60, 290, 292. Cinema, 53, 63, 90, 96, 98, 116, 122, 127, 131, 148, 185, 193, 199-200, 202, 204-205, 241, 257, 279. Cititor, 80, 98-100, 110, 113. Clasare, 13,56, 87, 171, 227-233, 238, 273. Clase sociale, 126, 128-129, 131-133, 150, 278, 282-283, 307 Clasificare, 40. Coeficient bugetar, 124. Cognitiv, 50-51, 53-54, 68-69, 77, 138, 306. Colectivități locale, 13, 199, 203-205, 207, 224. Colecționar, 171, 178, 249-251, 253
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
am luat trenul de la plecare ne împiedică să cunoaștem numărul gărilor prin care a trecut pe parcurs". Noi nu eram mai avansați și era ușor de văzut problema prin prisma ideologiei sale politice sau a intereselor sale imediate: negare și clasare în genul infamant al fantasmei nesiguranței, vituperări față de permisivitatea guvernului, generalizări pripite despre decăderea moravurilor. Era o capcană mortală pentru stânga aflată atunci la putere și pentru miniștrii săi de la Educației. O capcană din care ea n-a scăpat, dar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întocmesc documentele standard și se aduc clarificări față de norme, cu privire la modul concret de inițiere a procedurii de analiză a riscurilor, succesiunea documentelor, structura acestora și modul de completare, nivelul de apreciere și împărțire a acestora în mari, medii și mici, clasarea riscurilor și ierarhizarea acestora în vederea finalizării procedurii Analiza riscurilor și obținerea Tematicii în detaliu a misiunii de audit, pe baza căreia se va concentra munca pe teren. În etapa de intervenție la fața locului se va realiza testarea efectivă pe
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
a riscurilor, dar și a nivelului de apreciere a acestora; e) determinarea punctajului total al riscului: se realizează prin aplicarea ponderii nivelului de apreciere fiecărui factor de risc pe niveluri de risc, în vederea stabilirii punctajului total, pe baza formulei; f) clasarea activităților pe baza analizei riscurilor: se realizează pe baza punctajelor totale obținute anterior, stabilite în ordinea efectului produs asupra domeniului auditabil și departajate pe o scară cu trei niveluri: mari, medii și mici; clasarea riscurilor pe baza punctajelor totale se
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
punctajului total, pe baza formulei; f) clasarea activităților pe baza analizei riscurilor: se realizează pe baza punctajelor totale obținute anterior, stabilite în ordinea efectului produs asupra domeniului auditabil și departajate pe o scară cu trei niveluri: mari, medii și mici; clasarea riscurilor pe baza punctajelor totale se realizează ținând cont de importanța riscurilor și de capacitatea compartimentului intern de realizare a misiunilor, astfel. g) ierarhizarea activităților care urmează a fi auditate<footnote Etapa se caracterizează prin elaborarea situației punctelor tari și
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]