1,905 matches
-
încep cu primele expediții franceze. Fugind de tulburările care frămîntă nordul peninsulei, artiștii se refugiază la Roma, unde papii inaugurează o politică de mari construcții fastuoase și de resistematizare a orașului. Pînă în 1527, Roma devine capitala Renașterii italiene, "creierul" clasicismului italian din secolul al XVI-lea. Această artă a "Cinquecento-ului" intenționează să fie o sinteză a realizărilor secolului al XV-lea (căutarea Frumosului, reflectarea spiritului divin prin ordine și armonie) și să călăuzească spectatorul în contemplația armoniei divine și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați de marii gînditori antici), afimarea tainei creștine prin intermediul revelației divine (Apostolii și Părinții Bisericii glorificînd Euharistica) și poezia (în jurul lui Apollo și al Muzelor, Homer și Vergiliu alături de Dante, Petrarca și Ariosto). Strălucirea clasicismului roman este distrusă brusc în 1527, cînd trupele imperiale jefuiesc Roma. Alte centre artistice preiau atunci ștafeta. Mai ales Veneția, care, după ce a rămas timp îndelungat fidelă artei gotice, devine adepta școlii florentine și romane și dezvoltă o puternică școală
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nord protejează un artist celebru. Dar inspirația viguroasă care a creat bogăția artei italiene de la sfîrșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea pare secătuită. Dacă artiștii care au fugit din Roma răspîndesc în toată Italia lecțiile clasicismului victorios, spiritul inventiv dispare: unii dintre ei vor, desigur, să-și arate înde-mînarea, virtuozitatea și inventivitatea. Dar se dezvoltă un academism care nu înseamnă altceva decît imitarea lui Michelangelo, a lui Rafael sau a lui Tizian. Tot ce se creează
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
sau Gaillon). Sînt caracteristice decorațiunile rafinate ale scărilor de la Blois, Meillant sau Azay-le-Rideau. Această influență italiană se accentuează în timpul domniei lui François I (castelul Chambord) și se impune începînd din 1520. Aduși de François I, artiștii italieni introduc în Franța clasicismul și manierismul la modă în peninsula. Construit și decorat în stilul Renașterii, castelul de la Fontainebleau servește drept model pentru noua artă care triumfa către 1540 în spatele ultimelor vestigii ale artei gotice. Artiștii francezi reușesc să realizeze o sinteză între contribuțiile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în peninsula. Construit și decorat în stilul Renașterii, castelul de la Fontainebleau servește drept model pentru noua artă care triumfa către 1540 în spatele ultimelor vestigii ale artei gotice. Artiștii francezi reușesc să realizeze o sinteză între contribuțiile italiene și tradițiile naționale: clasicismul francez. Arhitectul Pierre Lescot (aripa de sud-vest a curții pătrate de la Luvru) sau Jean Bullant (Écouen) pun bazele acestuia, în timp ce sculptorii Jean Goujon (Fîntîna Inocenților de la Paris) și Germain Pilon redescoperă idealul frumuseții și echilibrului specific artei statuare grecești. În
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și religioase, a naționalismului și a opoziției față de Roma, dar și datorită unei viguroase arte medievale în arhitectură și sculptură (marele panou din spatele altarului al lui Veit Stoss din Nürnberg pentru catedrala din Cracovia) sau în pictură (Crucificarea de Grünewald). Clasicismul italian are o oarecare influență în Germania de sud, în jurul Nürnbergului și Augsburgului, placă turnantă a relațiilor cu Italia. Cunoscut de către umaniști, Albert Diirer își însușește lecțiile artei italiene dar rămîne credincios propriilor preocupări religioase și morale. Născut la Augsburg
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Dar și un eșec politic, căci ideea de națiune și de tradiție națională se impune în ciuda proclamațiilor de universalitate. Cu atît mai mult cu cît Renașterea va da naștere, în secolul al XVII-lea, la două curente opuse: barocul și clasicismul. Originile Reformei Reforma își găsește originile în atmosfera de neliniște religioasă care caracterizează sfirșitul Evului Mediu și în incapacitatea Bisericii de a-i găsi o rezolvare. Spectacolul morții, care provoacă un viu sentiment al riscului pe care îl prezintă păcatul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Aceste caracteristici sînt cele ale Europei catolicismului roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși barocul cu nuanțe naționale, care ții cont de temperamentele specifice. Răspîndirea barocului Barocul apare în Italia ca o prelungire a artei Renașterii, trecînd prin reflectarea manierismului. Operele tîrzii ale artiștilor de la sfîrșitul secoldui al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în care țara trece prin tulburări civile și în care aristocrația încearcă să se opună puterii monarhice. Gustul pentru libertate, fantezie și exuberanță răspunde dorințelor unei nobilimi care încearcă să zdruncine rînduiala regală. Sprijinit de magistrații și de burghezii provinciali, clasicismul, care se afirmă de la mijlocul secolului al XVI-lea, desigur, nu dispare, dar este combătut cu putere de arta barocă. Aceasta din urmă cunoaște o incontestabilă modă literară. Libertatea de inspirație a unui Mathurin Régnier, a unui Saint-Amant, a unui
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
important care a fost semnalat este contemporan cu o estetică clasică care susține exact ce-i eîte contrar și care influențează profund arhitectura: palatul Luxemburg construit de Salomon de Brosse pentru Maria de Medici nu evidențiază barocul, ci Florența renascentistă. Clasicismul se întîlnește și în pictură cu Nicolas Poussin, Claude Gelée zis "Le Lorrain" sau Georges de La Tour. În sfîrșit, influența lui Malherbe și evoluția lui Corneille, care încearcă să fixeze reguli precise pentru limba franceză, scenica și realizarea teatrală, pregătesc
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
întîlnește și în pictură cu Nicolas Poussin, Claude Gelée zis "Le Lorrain" sau Georges de La Tour. În sfîrșit, influența lui Malherbe și evoluția lui Corneille, care încearcă să fixeze reguli precise pentru limba franceză, scenica și realizarea teatrală, pregătesc triumful clasicismului literar. În țările protestante, estetica barocă este respinsă categoric, în Anglia, puritanismul constituie un ecran împotriva influenței sale. În ciuda cîtorva tendințe ale Curții, influența italiană nu pătrunde decît foarte lent și sub o formă mai mult clasică. Cît despre Provinciile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prin teoreme eretice poziția centrală a Soarelui, ideea că Pămîntul nu stă nemișcat în centrul universului , el este condamnat (1633) și își salvează viața semnînd o declarație de abjurație. Astfel, nașterea unei mentalități științifice se izbește de concepțiile dogmatice ale clasicismului Contrareformei, preocupat să înlăture cea mai mică urmă de erezie. În 1637, francezul Rene Descartes publică o lucrare care reprezintă o adevărată revoluție intelectuală și pune bazele filosofice ale științei moderne: Discurs asupra metodei pentru buna îndrumare a gîndirii și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
privească spre Europa. Noi state au luat ființă, altele s-au consolidat și vor zdruncina și complica echilibrul european. Epoca echilibrului statelor naționale începe la mijlocul secolului al XVII-lea. Europa la mijlocul secolului al XVII-lea Partea a III-a (1660-1789) Clasicismul și Iluminismul la ora echilibrului european Capitolul 10 EUROPA LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XVII-LEA În Europa de nord-vest (Anglia, Franța, Țările de Jos), la mijlocul secolului al XVII-lea, marile monarhii naționale trec printr-o criză provocată de marile grupări sociale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
absolutist. Nevoia de a-și afirma atotputernicia îl face pe Ludovic al XIV-lea să intervină în lomeniul economic și să lupte în dommiul religios. Aceasta l împinge, de asemenea, să favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul, exprese a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în cursul secoiilui al XVI-lea pe imtarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
favorizeze o estetică care va asigura triumful idealului clasic. Clasicismul, exprese a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea În timp ce în statele ciolice din Europa de sud sau de pe dommiile Habsburgilor se dezvoltă barocul, Franța de după 1660vede, dimpotrivă, triunfind clasicismul. Întemeiat în cursul secoiilui al XVI-lea pe imtarea anticilor, moștenitor al artei Renașterii ca și barocul, claicismul se deosebește de acesta din urmă prin preocuparea pentru claritate, exactitate, respect al regullor bazate pe rațiuneși preferința pentru universal față de paticular
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ai acestui "bun gust", asigurînd activității culturale o direcție foarte oficială, Academia franceză, Academia de arhitectură și Academia de sculptură și pictură devin inspiratoarele unei arte sau ale unei literaturi a rațiunii, a clarității și a respectului regulilor. Artă oficială, clasicismul francez, făcut din echilibru, rațiune, stăpînire de sine și contrastînd cu exacerbarea sentimentelor sau a simțului onoarei care caracterizează barocul corespunde, de asemenea, idealului de "om bine educat" îmbrățișat de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de o mare parte a elitei franceze. Triumful teatrului clasic prin Corneille, gloria lui Racine în ordinul tragediei și a lui Molière în cel al comediei, succesul fabulistului La Fontaine, culmile atinse de Bossuet în elocința sfîntă și teoretizarea regulilor clasicismului făcută de Boileau formează o extraordinară dezvoltare literară care se răsfrînge asupra întregii Europe. Arta clasică atinge apogeul cu castelul de la Versailles, concretizare a proiectului de glorificare a monarhiei: de la grădinile desenate de Le Nôtre pînă la decorația interioară de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Europă de nord, la Copenhaga, la Stockholm, artiștii francezi reînnoiesc perspctivele, monumentele, statuile, în timp ce arhitectul francez Leblond, chemat la Sankt-Petersburg de Petru cel Mare (1716) deschide mari perspective inspirate de estetica clasică în noua;apitală a Rusiei. Această influență a clasicismului francez va fi mult mai durabilă decît hegemonia militară pe care, sprijinindu-se pe situația privilegiată obținută prin tratatele de la Westfalia și Pirinei, Ludovic al XIV-lea încearcă să o impună în statele vecine. Politica europeană a lui Ludovic al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a "Luminilor". Exercitîndu-și spiritul critic, adepți ai libertății, "filosofii" nu cruță nici monarhia absolută, nici Biserica, nici inegalitatea socială. Națiunea însăși este repusă în discuție în favoarea cosmopolitismului euro-pean74, chiar mondial, care accentuează credința în liberalis mul economic. ■ Pe plan estetic, clasicismul cedează locul curentului "sufletelor sensibile", bazat pe cultul pentru natură, proslăvirea sentimentelor generoase și a unei morale eroice. Se impune un "gust nou", mai puțin grandios, dar orientat mai mult spre intimitate, confort și redescoperirea istoriei. Ca și în secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
bazează pe decorația care ascunde arhitectura; forme exuterante, exces de stucatură și de fresce, efecte de trompe-l'oeil, căutarea continuă a fanteziei, caracterizează palatul Zwinger din Dresda sau biserica din Wies, în Bavaria. În Franța, această tendință, temperată de clasicism, dă naștere stilului "rocaille", căruia îi dau tonul peșterile naturale din grădinile în stil italian. Acest stil afectează mai puțin arhitectura care rămîne fidelă gustului clasic și mai mult decorația și ornamentația: fierul forjat întortocheat din piața Stanislas din Nancy
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
puternic element de unitate, aceste trăsături naționale nu pot fi contestate. Ele nu împiedică totuși existența unei civilizații comune. Calamitățile din secolul al XIV-lea și al XV-lea, nașterea umanismului, reforma religioasă, arta Renașterii, barocul sau "gustul ales" al clasicismului, apariția spiritului științific, dorința de a imita cultura franceză a secolului al XVII-lea sînt fenomene europene, care ignoră frontierele pentru aceleași motive ca și economia și structurile sociale. Alături de Europa statelor naționale se dezvoltă o Europă a negustorilor, a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
205 Ambițiile lui Ferdinand al II-lea........................................206 Războiul "de treizeci de ani".............................................207 Danemarca și Suedia împotriva lui Ferdinand al II-lea....................................................208 Franța iese din culise.........................................................212 Tratatele de la Westfalia și Pirinei....................................214 Partea a III-a (1660-1798) Clasicismul și Iluminismul la ora echilibrului european......................................................219 Capitolul 10 Europa la mijlocul secolului al XVII-lea.......................................................221 La vest: criza monarhiilor naționale.................................222 În centru: declinul Habsburgilor.......................................227 La nord: hegemonia suedeză.............................................229 La est: Rusia și Polonia prevestesc noi dezechilibre
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
La nord: hegemonia suedeză.............................................229 La est: Rusia și Polonia prevestesc noi dezechilibre europene............................................230 Capitolul 11 Europa coalizată împotriva dominației lui Ludovic al XIV-lea (1660-1715)...............................235 Instalarea tipului de monarhie absolută............................236 Absolutismul economic....................................................240 Absolutismul religios........................................................242 Clasicismul, expresie a idealului monarhic al lui Ludovic al XIV-lea.............................................245 Politica europeană a lui Ludovic al XIV-lea și războiul de succesiune..............................................248 Războiul cu Olanda...........................................................250 Ludovic al XIV-lea față în față cu Liga din Augsburg..................................................251
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
a Evului Mediu cu structura sa ierarhică rigidă, dominată de economia agrară și sub puternica influență a Bisericii Catolice, a început să se destrame. În decursul Renașterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură și artiștii, înclinați spre clasicismul greco-roman. Perioada este martora formării unor state teritoriale, începând cu statele orășenești italiene și continuând în Germania, Franța și Spania. Acest proces este favorizat de o diplomație modernă, care în afara războaielor devine un important instrument politic. Clerul în special cel
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
afirmare prin lupta dusă împotriva ocupației arabe. În zona de sud-vest a Europei au avut loc numeroase și rapide transformări, cu importante consecințe asupra întregului continent. În Florența, Bologna, Veneția și Roma au renăscut valorile vechii Grecii, iar apoi moștenirea clasicismului grecesc s-a întîlnit cu geniul practic și spiritul de întreprindere ce caracterizau pe nordici 23. Ca atare, prin Renașterea italiană și prin Marile descoperiri geografice, s-a produs o valorificare a lumii precreștine antice și o extindere a lumii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]