1,966 matches
-
sau scoabe de fier, au fost ridicați pe o fundație de piatră și o talpă groasă de stejar. În partea de sus a pereților, bârnele se prelungesc, alcătuind un fel de console pentru cosoroabele pe care se sprijină căpriorii acoperișului. Clopotnița de deasupra pronaosului, are o galerie prevăzută pe fiecare dintre laturi, cu trei deschideri, unite în partea de jos prin scânduri, în care s-au traforat diverse motive geometrice. Coiful turnului are o formă piramidală. Pridvor]] aflat în partea de
Biserica de lemn din Pintic () [Corola-website/Science/315708_a_317037]
-
latura din stânga, cât și pe cea din dreapta. Capetele bârnelor superioare, ce alcătuiesc pereții, formează console și sunt modelate precum se poate vedea și în fotografiile de mai jos. Deși nu se mai păstrează, se pare că biserica avea un turn clopotniță, plasat deasupra pronaosului, iar acoperișul era din șindrilă. Studii regionale
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
de pronaos printr-un perete cu fante susținute de pilaștri sculptați. Îmbinările grinzilor erau în coadă de rândunică iar consolele erau proeminente, cu retrageri în trepte. Acoperișul din șiță a fost schimbat în 1950 cu unul din țiglă iar turnul clopotniței, svelt, avea foișorul frumos cioplit.
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
Toa[der] de la Sângătin - ...gătin”. De asemenea, pe același clopot se găsesc urmele în relief ale unei icoane. Ce reprezenta aceasta este greu de spus, dar cercetătorii menționează printre posibilele reprezentări pe Fecioara Maria, flancată de Arhanghelii Mihail și Gavriil. Clopotnița lăcașului abia are 1,5 metri înălțime. Bani pentru lucrări de restaurare de la Ministerul Culturii nu s-au primit, cu excepția a 50.000 de lei, utilizați pentru refacerea acoperișului de șiță care era practic distrus și a reprezentat și cauza
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
de timp este faptul că aceasta catedrală este cea mai impunătoare biserică ortodoxă din lume, depășind Catedrală Sfântă Sofia din Constantinopol sau Catedrală Hristos Mântuitorul din Moscova. Dimensiunile sale sunt următoarele: Pe bolțile catedralei se află 18 cruci aurite, iar clopotnița este înzestrata cu 49 de clopote. Suprafață catedralei este de 3.500 mp, la care se adaugă trei galerii de 1.500 mp, la primul nivel, inclusiv o galerie de 120 mp, la al doilea nivel. Catedrală are capacitatea de
Catedrala Sfântul Sava din Belgrad () [Corola-website/Science/315862_a_317191]
-
Are hramul „Sfinții Arhangheli”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost terminat în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție separată), dar fără prispă. Construcția a fost mărită spre vest refăcându-se și „ceriul” pronaosului, lucru consemnat de meșterul lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
probabil la mijlocul secolului XIX, un pridvor deschis, cu stâlpi și umerași ciopliți, iar scândurile palimarului cu motiv traforat, cu acces printr-o scară alăturată, acoperită cu o polată de sub versantul streșinii (ca și la case). Deasupra pronaosului se află o clopotniță scundă cu foișor în console, și margini traforate, stâlpi ciopliți, după modelul crucilor din cimitir. Sfântul Altar este pictat în întregime, pictură pe pânză aplicată pe perete. Altarul, a cărui înfrmusețare a plătit-o Rac Ioan de la Ponor, prezintă următoarele
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
greu a alcătui vreodată o situație a bisericilor de lemn cu totul remarcabile în raportul lor cu natura înconjurătoare, dar din ea nu ar lipsi Belioara. Așezată pe un deal, cu poale de stâncă, ea trimite în vale numai imaginea clopotniței cu foișor și coif, și a acoperișului cu pante mari, a căror margini îndulcite par a atinge firul ierbii. Ajunși lângă ea beneficiezi de o priveliște, plină de încântare, a crestelor împădurite, dar și a văii unde se zăresc abia
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni”, probabil cea ridicată de Antonie, egumenul mănăstirii Bistrița, în anul 1751
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
pomelnic. Crucea bisericii, păstrată fragmentar, este datată din 7329, era bizantină, adică anii 1819-20, și poartă următorul text, pe față: "„cu ajutorul Sfintei Troițe au ridicat această sfăntă cruce în hramu ...”" și pe lateral: "„7329 Nicolae Costa...”". În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din "„1843 iulie 22”". Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: "„Acest sf: tablou
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30”". Biserica făcea parte dintr-un ansamblu fortificat, care mai cuprindea un palat domnesc și un turn clopotniță. În palatul domnesc de lângă biserică poposea Ștefan cel Mare în drumul său spre Curtea domnească din Hârlău. Conform cronicilor, la 22 iulie 1518 a ajuns aici și domnitorul Petru Rareș. În cursul secolului al XVI-lea, biserica a suferit mai
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
ca urmare a faptului că la 12 mai 1897 s-a prăbușit jumătatea superioară a catapetesmei, Protoieria Botoșani decide la data de 15 iulie 1897 închiderea bisericii, întrucât ajunsese într-o stare critică de conservare. Biserica "Sf. Nicolae" și turnul clopotniță sunt practic salvate prin declararea lor în anul 1897 ca monumente istorice, statul român preluând sarcina de restaurare a lor. La începutul secolului al XX-lea (1898-1908), biserica a fost restaurată din inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările de restaurare a
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
cărămida arsă, într-un parament total nou, cu forme geometrice. Cu această ocazie a fost zidită ușa de pe latura nordică a pronaosului și a fost ridicat artificial cu circa 30 - 50 cm nivelul pavimentului interior și al trotuarului exterior. Turnul clopotniță a fost reparat în 1908. Mai mulți specialiști (P. Gârboviceanu, Grigore Ionescu, Cesare Brandi, Eugenia Greceanu, Gheorghe Curinschi Vorona, Carmen-Cecilia Solomonea) au criticat lucrările de restaurare executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea au fost realizate prin ignorarea totală a
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
secolului al XVI-lea. În zonele periferice ale necropolei au fost descoperite și monede din secolul al XVIII-lea. După constituirea mănăstirii în 1755, numărul înmormântărilor începe să se reducă. La nord-vest de clădirea bisericii se află amplasat un turn clopotniță de 17 metri înălțime, care datează din aceeași perioadă cu biserica. El este zidit din piatră brută, cioplită numai la colțuri și la chenarele ușilor și ferestrelor și are trei etaje și acoperiș de șindrilă. În exterior, turnul are formă
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Turnul avea o multiplă funcționalitate, el servind și ca adăpost în caz de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale. Turnul clopotniță de la Popăuți este, alături de turnul Tezarurului de la Mănăstirea Putna și de turnurile-clopotniță de la Mănăstirea Bistrița și de la Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț, una dintre puținele construcții de acest
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
de pericol. În acest sens, se putea urca la etajul întâi numai pe o scară exterioară care putea fi ridicată. La cel de-al treilea etaj se afla clopotnița, aici existând patru mari deschideri către cele patru puncte cardinale. Turnul clopotniță de la Popăuți este, alături de turnul Tezarurului de la Mănăstirea Putna și de turnurile-clopotniță de la Mănăstirea Bistrița și de la Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț, una dintre puținele construcții de acest gen păstrate din vremea lui Ștefan cel Mare. Muzeul din incinta mănăstirii
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
și fără a avea turle. Zidul bisericii are 80 cm grosime, cu spații interioare de 33,5 m în lungime, 8,5 m lățime și 12 m la abside, 19 m înălțime. Pe lângă biserica veche și cea nouă și turnul clopotniță, mai există o clădire ce adăpostește stăreția și chiliile monahilor. În vechile clădiri ale Casei Egumenești s-a instalat Secția de boli contagioase a Spitalului Județean "Mavromati".
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
cu obște de maici. A fost construită o clădire din zid pentru chilii, bucătarie, trapeză, stăreție, magazii și beciuri. Maicile desfășoară aici activități de restaurare a icoanelor, broderiilor, manuscriselor și cărților religioase. Intrarea în complexul mănăstiresc se face pe sub turnul clopotniței. Acesta datează din aceeași perioadă cu biserica, având un plan de construcție asemănător cu cel de la Biserica Sfântul Dumitru din Suceava. Incinta dreptunghiulară a bisericii este înconjurată de ziduri de piatră înalte de peste 2 metri. Biserica are o formă trilobată
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
și drumul de acces până la biserică sub coordonarea directă a preotului paroh Alexandru Pop. Despre meșterii care au lucrat la construcția bisericii nu deținem nici un document. Pictura, făcută de un pictor anonim, este vizibilă în absida altarului și în naos. Clopotnița, în care există 2 clopote fără nici o inscripție, este așezată în fața bisericii la o distanță de 4 m. Clopotnița a fost renovată în anul 1972 de către un șantier prin DMI și în anul 1997, din fonduri proprii. Deoarece, în decursul
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
la construcția bisericii nu deținem nici un document. Pictura, făcută de un pictor anonim, este vizibilă în absida altarului și în naos. Clopotnița, în care există 2 clopote fără nici o inscripție, este așezată în fața bisericii la o distanță de 4 m. Clopotnița a fost renovată în anul 1972 de către un șantier prin DMI și în anul 1997, din fonduri proprii. Deoarece, în decursul vremurilor arhiva filiei Sălcuța a avut de suferit foarte mult, nu se găsește o evidență clară în legătură cu trecutul istoric
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
au fost amplasate în curtea bisericii o capelă lumânărar și o troiță din lemn de stejar sculptat în cinstea eroilor martiri, în fața căreia se oficiază slujbe de pomenire la 22 decembrie a fiecărui an. În anul 2000 s-a restaurat clopotnița de tip zvoniță și în vara aceluiași an au fost aduse aici din insula Creta părticele din moaștele a 99 sfinți cuvioși, care se păstrează în pronaosul bisericii. În cursul anului 2002 s-au început lucrările de pictare a tuturor
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
două ferestre în stil gotic pe peretele nordică și pe cel sudic, în partea dinspre naos. Naosul este acoperit cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
cu o calotă sferică și nu pare să fi avut niciodată o turlă de zid. În curtea bisericii se află o clopotniță de tip zvoniță, formată dintr-un perete din patru stâlpi de zid între care atârnă trei clopote mici. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul Moldovei: Biserica Sfânta Treime din Siret, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani (Suceava), Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți (Milișăuți), Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
cuprinde trei nave flancate de nișe înalte și adânci ale căror arcuri de capăt formează ferestre în zid. În biserica nouă s-a rezervat un altar special pentru armenii catolici, iar fosta biserică a rămas pentru rutenii greco-catolici. În turnul clopotniță al bisericii a fost instalat un orologiu de mari dimensiuni cu destinație publică, primul orologiu cu destinație publică din oraș. Primarul Winiarski al orașului Suceava a făcut o comandă fabricantului de ceasuri Wilhelm Stiehl din Viena pentru confecționarea "unui orologiu
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]