13,334 matches
-
profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b) funcția de clarificare, de sintetizare și aprofundare a cunoștințelor, cu care elevii au avut un anumit contact cognitiv În prealabil (conversația de aprofundare); c) funcția de consolidare și sistematizare a cunoștințelor, de Întărire a convingerilor științifice etc. (conversația de consolidare); d) funcția de verificare sau de control (de examinare și evaluare) a performanțelor Învățării (conversația de verificare). 2
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unui grup de obiecte sau categorii de fenomene, să conducă la Însușirea de noi generalizări, la formularea unor noi concluzii. Prin Întrebări, elevii sunt ajutați să prelucreze propriile cunoștințe pe care le posedă și să ajungă la noi asociații (structuri) cognitive, să imagineze și să propună soluții variate și originale la rezolvarea diferitelor probleme teoretice și practice incluse În cuprinsul materiei. Este evident că un asemenea dialog nu ar putea servi cu nimic Însușirii unui material absolut nou pentru elevi, cum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
trecută?” ș.a. La concluzii asemănătoare au ajuns și alți cercetători. W.D. Floyd (1960) Învederează existența unui dezechilibru Între Întrebările de verificare a memoriei și cele de stimulare a gândirii. Th.H. Adams (1964) relevă predilecția pentru Întrebările care urmăresc obiective cognitive. I. Pfeiffer, O.L. Davis (1965) și Fr.P. Hunkins (1966) ajung la rezultate asemănătoare. În cercetările sale, R.L. Carner (1963) sugerează și el necesitatea adaptării Întrebărilor la tipurile de gândire pe care vrem să le dezvoltăm. Întrebările de tipul „de ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cum?” și, În general, Întrebările cauzale, relaționale, ca și cele ipotetice („dacă... atunci...?”), ar fi reprezentative pentru orientarea activității gândirii spre operații superioare, În timp ce altele de tipul „care?”, „cine?”, „ce?”, „unde?”, „când?”, „ce sunt?” ar Îndeplini o funcție mai mult cognitivă. De mare utilitate ar fi și așa-numitele Întrebări „de descoperire”, care Înlesnesc trecerea cu ușurință de la descriptivul „cum?” la cauzalul „de ce?”, „pentru ce?”. Acestea trezesc curiozitatea epistemică și favorizează o activitate organizată de căutare. Dar, În ultimă analiză, și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
răspunsurile să dovedească o elaborare personală, conștientă, Întemeiată pe Înțelegerea faptelor, a legăturilor cauzale, elevii să fie În stare să motiveze afirmațiile lor etc. O atenție deosebită urmează să se acorde „sancționării răspunsurilor”, Întăririi pozitive a acestora. Ea poate fi cognitivă sau afectivă, exprimată prin cuvinte(stimuli verbali), prin mimică și gestică (stimuli muți) sau realizată cu ajutorul prezentării unei scheme, a unei hărți, sau a unui model etc. care confirmă sau infirmă răspunsurile bune sau rele. Uneori Întărirea poate lua formele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
păreri, de critici și de propuneri În jurul unei teme sau chestiuni determinate În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării) În comun a unor noțiuni și idei; b) consolidării și sistematizării datelor și conceptelor cu care participanții au avut un contact cognitiv În prealabil; c) explorării unor analogii, similitudini și diferențe dintre diverse teorii, concepții, strategii; d) efectuării unor analize de caz, literare etc.; e) soluționării unor probleme teoretice și practice complexe care comportă mai multe alternative și cu deosebire a acelora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.). Sensul principal al aplicării acestei metodologii este de a Încuraja activitatea mintală a elevilor, de a provoca facultatea de combinare (asociere) și de adezvolta invenția și creativitatea. Rezolvarea de probleme și creativitatea reprezentând, după D.P. Ausubel, culmi ale performanței cognitive (1981, p. 592). Rezolvarea de probleme ar fi, În opinia aceluiași autor, un fel de Învățare prin descoperire complexă - situată În ierarhia comportamentală deasupra aplicațiilor de rutină a unor propoziții de-a gata și mai jos de creativitate (Ausubel, 1981
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățării, iar rezolvarea problemei cu simpla Învingere a acestei dificultăți este, evident, o interpretare simplistă. În cel de-al doilea caz, o problemă sau o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realități (deopotrivă cognitive și motivaționale) incompatibile Între ele. Pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare și descoperire, spre intuirea unor noi soluții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
descoperire” ce are la origine o „provocare”, cum Însăși etimologia cuvântului „problemă” (gr.) o trădează. Este o provocare sau o stare conflictuală pe care subiectul o trăiește atunci când Încearcă oexplorare a necunoscutului care-i stă În față, din cauză că structurile sale cognitive, mintale, existente până În acel moment se dovedesc insuficiente. Nemaiputându-se baza pe ele, subiectul va fi nevoit să construiască alte noi structuri, alte noiimagini și modele, soluții etc. Specificul acestei metode constă, așadar, În faptul că profesorul nu comunică pur
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noi, corespunzătoare altui nivel de explicare științifică a realității. Odată cu această restructurare, se ajunge, implicit, la dezvoltarea unor modalități mai bune de investigație și de cunoaștere a realității. Prin natura ei, soluționarea problemelor este și apreciată ca una dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la Încercare gândirea elevilor, Îndeamnă la observații, la reflecții adânci, la experimentare mintală, la extindere și transfer de cunoștințe și la recreare și originalitate În găsirea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cum se rezolvă o situație-problemă?tc "b) Cum se construiește și cum se rezolvă o situație‑problemă?" Pentru profesor, construcția unei situații-problemă nu este nicidecum un lucru ușor de realizat. De ce? Pentru că: - situația-problemă necesită o foarte bună structurare În plan cognitiv și metodologic; - profesorul trebuie să aibă clar În minte obiectivul cognitiv pe care dorește să-l atingă elevii; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel concepută Încât să permită fiecăruia să pună În acțiune și să efectueze operații mintale Însușite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cum se rezolvă o situație‑problemă?" Pentru profesor, construcția unei situații-problemă nu este nicidecum un lucru ușor de realizat. De ce? Pentru că: - situația-problemă necesită o foarte bună structurare În plan cognitiv și metodologic; - profesorul trebuie să aibă clar În minte obiectivul cognitiv pe care dorește să-l atingă elevii; - situația-problemă trebuie să fie În așa fel concepută Încât să permită fiecăruia să pună În acțiune și să efectueze operații mintale Însușite deja; - profesorul trebuie să aibă, prin urmare, o idee relativ clară
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prima treaptă și Într-o primă fază, principala misiune a profesorului este aceea de a crea și de a prezenta sau de a pune probleme noi (teoretice sau practice), pe care elevii să le trăiască sub forma unor stări conflictuale cognitive și emoționale, ca pe niște dileme, paradoxuri ale realității, enigme etc. care stârnesc curiozitate, interes, motivație. A nu se uita că rezolvarea de situații-problemă face trimitere la o pedagogie a mirării, a uimirii, a neliniștii și a emancipării. Și aceasta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
esențiale ale situației, să caute noi corelații, noi răspunsuri etc. Atacarea problemei pune astfel elevii Într-o situație de construcție a noilor cunoștințe, a soluțiilor necesare. Ei sunt constrânși să utilizeze propria lor inteligență, propriile lor operații mintale și structuri cognitive, propriile cunoștințe. Să-și reactualizeze, selecteze și organizeze cunoștințele anterioare, să-și reîmprospăteze regulile cunoscute, anumite deprinderi intelectuale, care pot fi implicate În rezolvările date. Modul particular În care va fi atacată problema este redat tocmai de această strategie cognitivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cognitive, propriile cunoștințe. Să-și reactualizeze, selecteze și organizeze cunoștințele anterioare, să-și reîmprospăteze regulile cunoscute, anumite deprinderi intelectuale, care pot fi implicate În rezolvările date. Modul particular În care va fi atacată problema este redat tocmai de această strategie cognitivă (Dumitru, 2000, p. 61), care sebazează pe raționamentul probabilistic, pe anticiparea evenimentelor, a consecințelor actului decisiv, pe reflecție, ceea ce presupune procesare de informație și decizie, ori pe reflexe, adică pe automatisme, pe deprinderi formate. Fără o disponibilitatea unor astfel de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor avea și ei la dispoziție un interval de 8-10 minute pentru a asculta ceea ce se discută În cercul interior, a face observații despre modul cum se relaționează În cadrul acestuia, despre gradul de stabilire a consensului, despre momentul apariției conflictului cognitiv,evoluția climatului, tipului de strategii adoptate pentru rezolvarea controversei etc.; • În acest scop ei vor primi fișe de observație sau protocoale special pregătite În care se vor consemna: - modul de abordare a cazului (problemei); - contribuția fiecăruia la dezvoltarea sau rezolvarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să gândească ca niște oameni de știință, care pun Întrebări, găsesc soluții, Încearcă, acționează conștient, participă efectiv și afectiv” la dezvoltarea propriei cunoașteri (Raynal, Riunier, 1997, p. 79). Metodele la care facem trimitere aici au marele merit că dezvoltă capacități cognitive superioare precum: gândirea divergentă și convergentă, imaginația constructivă,capacitatea de explorare, de emitere de ipoteze și verificare de ipoteze, capacitatea de descoperire, capacitatea rezolutivă, capacitatea de analiză critică și reflecție ș.a. Formarea spiritului științific nu este, prin urmare, o problemă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În memorie; - procesare a cuvintelor, dar și de reactivare a unor abilități de bază (deprinderi, priceperi, capacități de utilizare a cunoștințelor, ideilor În contexte noi, de rezumare etc.); - activare a unor stări emoțional-motivaționale și metacognitive; - asimilare a cunoștințelor, ca efectul cognitiv al lecturii parcurse, dar și ca reacție efectivă la acestea, luată În sens de reflecție, de interpretare, de examinare și evaluare critică, de atitudine și decizie, de construcție a unei argumentații și contraargumentații. Până la urmă, o lectură activă și eficientă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
arată J. Piaget - se distinge ca una dintre cele mai active și mai fructuoase metode, de mare valoare euristică (1972, p. 65)1. Operând În plan interior cu obiecte și fapte imaginate, reflecția este generatoare de noi structuri operatorii și cognitive. Construcțiile deliberate ale gândirii și imaginației sunt de neconceput fără meditație personală. Fără reflecție, nu există cunoaștere, elaborare, creație. Simpla informație lăsată În seama memoriei Încă nu este cunoaștere adevărată; ea are nevoie și de reflecția elevului, după posibilitățile vârstei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al Învățării superficiale. a) Specificul actului de reflecțietc " a) Specificul actului de reflecție" Comunicând „cu sine Însuși”, subiectul Își pune Întrebări, probleme, În legătură cu cele studiate, Încearcă un răspuns la surprizele sau nedumeririle sale, la conflictele sau contradicțiile neașteptate, de ordin cognitiv, care pot să apară la un moment dat În mintea lui; alteori caută răspunsuri și soluții la Întrebările și problemele puse de către profesor, la situațiile contradictorii create În modintenționat de acesta sau sesizate În viața practică. Și Într-un caz
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dobândite, să pună În joc structuri operatorii adecvatecerute de soluționările posibile ale problemei date; să extragă și să aducă Într-o corelație favorabilă datele utile care fac posibilă sesizarea de noi relații, de noi asociații de idei, de noi structuri cognitive. Folosindu-se de virtuțile limbajului interior, În răstimpul meditației, mai mult sau mai puțin Îndelungate și pasionale, subiectul are ocazia să Întreprindă tatonări, să Încerce anticipații, să formuleze supoziții, ipoteze și căi de rezolvare; În mintea lui se cristalizează mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care ideile, intențiile, impresiile etc. fiecăruia duc mai departe, fecundează ori critică ideile celorlalți colaboratori. În fine, poate fi vorba despre o reflecție preponderent artistică (deductivă, analogică etc.) critică ori de genul experimentării În plan mintal a unor noi structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o formă dirijată sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lucrurilor și la un progres real În cunoașterea personală. Descoperirea În actul Învățării Înseamnă pentru elev o posibilitate de a genera el Însuși un plus de informații esențiale, noi față de ceea ce posedă deja. Dacă elevul nu dispune de suficiente structuri cognitive și operaționale premergătoare noilor achiziții, este evident Însă că el nu va putea primi noile structuri; căutările și cercetările În care se Încearcă a fi antrenat nu vor duce la rezultatele așteptate. Folosind asemenea modalități, școala tinde să imite sau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Îndeamnă propria lui cugetare, independentă și creatoare. Observarea prezintă marele avantaj că favorizează o percepție polimodală, obținută prin canale multisenzoriale, iar datele obținute sunt supuse reflecției personale, subiectul nemaifiind obligat să urmeze neapărat cursul gândirii adultului. Astfel, prin proprie experiență cognitivă, el află „citind” direct din marea „Carte a naturii” (nu numai din manuale) că adevărurile științifice sunt rodul unui laborios proces de cercetare, că știința Însăși se dezvoltă, că cei care o slujesc nu fac decât să se apropie de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
categorie depind total sau parțial de cele din prima categorie. Demersul experimental fiind ghidat, prin urmare, de o ipoteză care anticipează condițiile În care se va produce fenomenul luat În considerație și care așteaptă o verificare, o confirmare. Geneza structurilor cognitive nu poate avea loc În afara acțiunii. Or, după Piaget, raționamentele ipotetico-deductive necesare pentru a stabili un raționament experimental complet nu sunt accesibile Înainte de stăpânirea gândirii formale. Adică, aproximativ Înaintea vârstei de 12 ani. În consecință, nu este cazul să ne
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]