9,942 matches
-
Omul plural Familie Mulțime Clasă Masă Grup Asociație J. Szczepánski deosebește mai multe forme de comunități umane: a) colectivitățile teritoriale, legate de așezare: nomade, sezoniere, semistabile, specializate (agricultori, pescari, vânători, crescători de animale), cetăți, orașe etc. b) clasele sociale, reprezentând colectivități umane ale macrostructurilor, care cuprind: categorii de indivizi (statistic), pături sociale (straturi), clase sociale; acestea sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cuprind: categorii de indivizi (statistic), pături sociale (straturi), clase sociale; acestea sunt constituite după următoarele criterii: tradiție, coeziuni, interese, economie, nivel de aspirații, profesiune, grad de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social; c) colectivitățile culturale sau grupurile etnice: uniuni familiale sau ginți (prin înrudire), clanuri (totemice), triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de cultură, venit social, mijloace de producție, nivel de autoritate, poziție sau rang social; c) colectivitățile culturale sau grupurile etnice: uniuni familiale sau ginți (prin înrudire), clanuri (totemice), triburi (modelul cultural), popor (modelul socio-cultural), națiune (instituția statală și politică); d) colectivitățile comportamentale bazate pe conștiința colectivă, psihismul colectiv, modelele de comportament colectiv, în care intră: - reunirea ocazională, reprezentând adunarea trecătoare de persoane preocupate de un eveniment întâmplător; - mulțimea - agresivă, panicată, prădalnică, demonstrativă; - publicul, reprezentând concentrarea unui număr de persoane animate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de persoane animate de așteptări asemănătoare, de trăiri în fața anumitor stimulenți sau preocupate de același obiect; e) comunitățile sau grupele sociometrice, constituite după afinitățile relațiilor interpersonale, conform teoriei lui J.L. Moreno. J. Szczepánski consideră comunitatea umană ca fiind reprezentată prin colectivitățile sociale, care au caracteristici și funcții specifice (psihologice, sociale, culturale, moral-religioase, demografice etc.). Pentru autorul citat, „grupul social este dat de un anumit număr de persoane legate printr-un sistem de relații reglementate de către instituții, care posedă anumite valori comune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
specifice (psihologice, sociale, culturale, moral-religioase, demografice etc.). Pentru autorul citat, „grupul social este dat de un anumit număr de persoane legate printr-un sistem de relații reglementate de către instituții, care posedă anumite valori comune și care se deosebesc de alte colectivități printr-un fel de a fi total diferit” (J. Szczepánski). În această categorie, J. Szczepánski include următoarele tipuri: grupele sociale, categoriile sociale, grupul statistic, cuplul sau dubletul de persoane, cercurile sociale, comunitatea sau societatea. Pe lângă acestea, mai există procesele sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
deosebindu-se fundamental prin aceasta de bolile psihice întâlnite în clinica psihiatrică. Boala psihică este legată, în primul rând, de substratul psihobiologic al individului, pe când stările de dezechilibru psihosocial ale grupurilor comunitar-umane se raportează la structurile și mecanismele psihosociale ale colectivităților umane. Pentru a sublinia diferența dintre aceste două categorii de tulburări, vom utiliza termenul de boală psihiatrică sau boală mintală pentru tulburările psihice ale individului și pe cel de dezechilibru psihosocial sau psihoze colective pentru tulburările socio-psihiatrice ale colectivităților umane
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale colectivităților umane. Pentru a sublinia diferența dintre aceste două categorii de tulburări, vom utiliza termenul de boală psihiatrică sau boală mintală pentru tulburările psihice ale individului și pe cel de dezechilibru psihosocial sau psihoze colective pentru tulburările socio-psihiatrice ale colectivităților umane. Dezechilibrele psihosociale ale grupurilor comunitare se prezintă sub forma unor tulburări ale spiritului comunitar cu caracter generalizat, afectând structura, dinamica și evoluția psihosocială ale tuturor membrilor comunității umane respective. La baza acestor stări de dezechilibru stau două categorii de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
interiorul” comportamentului general uman și nu separat de acesta. De aici rezultă că nu se poate face o demarcație netă între devianță și comportamentul conform normelor sociale, aceasta fiind extrem de relativă. Normal este considerat comportamentul psihosocial al majorității populației unei colectivități umane, conform normelor social-juridice și valorilor modelului cultural. Tot ceea ce se situează în afara acestor limite-cadru sunt forme neobișnuite de comportament. Unele dintre ele au caracter antisocial (devianța), altele nu. Primele au un caracter rău, negativ din punct de vedere etico-social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atât pentru ei, cât și pentru restul membrilor societății respective. Din aceste considerente, „psihiatria are un rol de primă importanță în igienă și sociologie” (H. Damaye). Desigur că nu ne este permis să „medicalizăm” sau, și mai mult, să „psihiatrizăm” colectivitățile umane, dar trebuie să ținem seama de dimeniunea psihosocială și socio-psihiatrică a comunităților umane în interpretarea comportamentelor și acțiunilor atât individuale, cât și colective. Este cunoscut faptul că, în afara factorilor individuali, de ordin psihogen sau personogenetic, un rol deosebit în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
s-a pierdut prin boala mintală. Capitolul 27 Psihoigiena situațiilor speciale de criz\ 1. Cadrul problemei În viața comunităților social-umane pot apărea numeroase situații neobișnuite cu caracter psihotraumatizant care strică echilibrul psihosocial, având implicații asupra reacțiilor, conduitelor și acțiunilor membrilor colectivității umane, ducând la dificultăți de adaptare, comnicare, gândire și afectând serios prin aceasta starea de sănătate mintală individuală și colectivă. Aceste stări cu caracter anomic, care au ca punct de plecare structura și dinamica mediilor social-umane, reprezintă obiective importante pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
precoce. Prin caracterul lor neobișnuit, prin brutalitatea apariției și consecințele efectelor pe care le produc, aceste „situații” se prezintă sub forma unor „crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații psihotraumatizante de viață” ale colectivităților social-umane și sunt reprezentate de următoarele: a) situații de dezastre naturale sau determinate de către om; b) situații speciale legate de grupele populaționale persecutate și ale persoanelor refugiate; c) situația persoanelor supuse torturilor; d) situațiile de violență și răpire; e) situația
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
h) combaterea tulburărilor stării de sănătate mintală; i) accesul tuturor membrilor societății la factorii de progres, evitarea frustrărilor, a conflictelor, stabilirea unui climat psihosocial favorabil, de normalitate. Din cele analizate mai sus se poate desprinde importanța „crizelor sociale” în viața colectivităților umane și se poate reține acțiunea negativă a acestora asupra structurii și dinamicii sociale, sub diferite aspecte. În cazul acesta, măsurile de igienă mintală sunt decisive. Secțiunea IV Psihoprofilaxia Capitolul 29 Conceptul de psihoprofilaxie 1) Ideea de Profilaxie Profilaxia desemnează
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sufletească plenară a individului; g) formarea individului într-un climat de respect și cooperare cu ceilalți, de comunicare interpersoanlă pozitivă. 2) Prevenirea bolilor reprezintă cel de-al doilea obiectiv principal al acțiunii de profilaxie și vizează protejarea individului și a colectivităților social-umane de acțiunea factorilor morbigenetici care ar putea afecta starea de sănătate individuală sau de grup, ducând la apariția bolilor. În sensul acesta se au în vedere mai multe obiective, după cum urmează: a) combaterea acțiunii factorilor morbigentici (factorii nocivi sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțional-afectivă; - dificultăți sau chiar tulburări de relaționare și comunicare; - tulburări de identitate și formare a Eului personal; - o slabă frână morală datorată imaturizării Supra-Eului, cu slăbirea inhibițiilor și creșterea manifestă a potențialului agresiv-pulsional; - dificultăți de adaptare în societate sau în colectivități (școlară, profesională etc.); - tulburări de comportament de diferite forme; - tulburări motivaționale, de sensibilitate și gust, ale atitudinilor, nivelului de aspirații etc. Toate acestea nu trebuie considerate însă tulburări clinico-psihiatrice. Ele privesc în primul rând formarea personalității și în mod special
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
utopii care exprimă mutațiile profunde pe care societatea modernă le-a produs în om. Ele trebuie însă „înțelese”, dincolo de aspectele lor formale, ca niște modalități de manifestare a unor „arhetipuri” permanent prezente în societate, care guvernează mentalitatea, sensibilitatea și aspirațiile colectivităților umane. 6) Consecințele utopiilor igienei mintale Datoria noastră este să „vedem”, dincolo de aceste mutații în mentalitatea și atitudinile umane, care sunt consecințele lor imediate și cele de perspectivă. Utopiile igienei mintale reprezintă compensarea unor frustrări, conflicte și traumatisme colective ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
da un răspuns care să ne ofere posibilitatea de a adopta o decizie, este absolut necesar în prealabil să înțelegem sau să pătrundem semnificația naturii acestor „utopii”. Utopiile medicale își au sursa în raportul dintre „angoasă și speranță” pe care colectivitățile social-umane le trăiește în sfera inconștientului colectiv în legătură cu pericolele ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă are nevoie. Miturile medicale sunt „explicațiile” date acestor „conflicte”, iar utopiile medicale sunt „soluțiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societății respective. De aceea, trebuie să admitem că și modelul de igienă mintală este propriu societății. Iată de ce normele și acțiunile de igienă mintală, universale ca „principii teoretico-științifice”, trebuie aplicate în mod diferențiat, în raport cu structurile psihologice și valorile socio-culturale ale colectivităților umane respective. Ajunși în acest punt al analizei noastre, trebuie să recunoaștem că, așa cum există variații psihologice și psihiatrice transculturale, de care se ocupă etnopsihologia și etnopsihiatria sau psihiatria transculturală se poate vorbi și despre o igienă mintală transculturală. Fiecare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și extrașcolare! Motivați-i, fiind pentru ei niște sfetnici.! Aceste îndemnuri nu sunt gratuite! Sunt, din păcate, cadre didactice care afișează un grad de superioritate față de colegi și copii, stârnesc zâzanie între aceștia, alimentând starea de nesiguranță a copilului în colectivitate, trimit mesaje verbale și nonverbale către copii și familiile lor, stârnind discordie. Calificativele și notele, rămân la aceste cadre didactice o problemă deschisă, atâta timp cât nu evaluează obiectiv ci preferențial. Ne bucură faptul că majoritatea cadrelor didactice sunt dăruite profesiei. Acestea
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
oricărei noi forme de vulnerabilitate ce poate rezulta din urbanizare. Aceste două tipuri de control conduc la limitarea mai mult sau mai puțin severă a constructibilității, fiind adesea sursă de conflicte între interesul general și cel privat, între Stat și colectivitățile locale. Răspunsuri din sfera gestionării - vin din partea instituțiilor sau organismelor de protecție civilă. Acestea intervin în timpul și după producerea unui eveniment extrem pentru a-l stăpâni și a înlătura consecințele. Acțiunile lor pun în pratică planuri operaționale de ajutor și
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
că orice caracteristică este o variabilă aleatoare, iar distribuția valorilor ei, când numărul problemelor este suficient de mare, corespunde legii normale de repartiție, numită și repartiția Gauss-Laplace. Utilizarea metodelor statistice face posibil ca, prin selectarea unui eșantion dintr-o anumită colectivitate statistică, să se deducă repartiția caracteristicii luate în studiu pentru întreaga colectivitate. 2. PROCES CONTROLABIL Variația caracteristicilor de calitate într-un proces de producție este un rezultat al influențelor cauzelor de producție, care pot fi sistematice și/sau întâmplătoare. În
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
numărul problemelor este suficient de mare, corespunde legii normale de repartiție, numită și repartiția Gauss-Laplace. Utilizarea metodelor statistice face posibil ca, prin selectarea unui eșantion dintr-o anumită colectivitate statistică, să se deducă repartiția caracteristicii luate în studiu pentru întreaga colectivitate. 2. PROCES CONTROLABIL Variația caracteristicilor de calitate într-un proces de producție este un rezultat al influențelor cauzelor de producție, care pot fi sistematice și/sau întâmplătoare. În cele mai multe cazuri, variația caracteristicilor calitative poate fi atribuită acțiunii următoarelor grupe de
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
dezvoltată. El se asociază automat la noțiunea de boală și suferință și întotdeauna se amplasează într-un context social, cultural, economic și chiar politic. Ideea de îngrijire a unui pacient s-a dezvoltat în timp - la căpătâiul unui bolnav, în colectivități - și a devenit principalul instrument în a transforma ideile despre starea de sănătate și cea de boală, în ceea ce a devenit astăzi. Nimeni nu poate înțelege o profesie de mare importanță, cu ample implicații sociale, fără a-i cunoaște istoricul
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
cultură, accentuează elementele raționale ale ordonării stimulilor , în timp ce investigarea adolescenților, de ex. ,trebuie să rezolve în primul rând problemele psihologice ale structurării chestionarului. În cazul cercetării opiniei informația suferă deviații. Fie în sensul apărării intereselor materiale ale individului sau ale colectivității, al justificării și întăririi pasiunilor comune sau al întăririi coeziunii grupului. Hennessy crede că patru ar fi motivele pentru care oamenii nu spun ce cred: a. nu știu ce cred cu adevarat, își dau seama că li se cere să spună ceva
Chestionarul utilizat in cercetarea opiniei. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Hamza Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1156]
-
Polirom, 2006.) sugerează că părinții care oferă cărți copiilor pot să le ceară acestora să fie mai studioși. Comunicarea nonverbală definește un cadru deosebit de fertil în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără formalism și ritualuri inutile mărește încrederea membrilor în virtuțile grupului școlar. În școală se regăsesc și
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
mulți comentatori. S-ar mai putea adăuga și observația - sau ipoteza - că, în ultimă instanță, această exaltare a unei interiorități colective provine dintr-o dramă individuală, implicit a autorului, apăsat de presentimentul morții. Individul e nesigur, fragil și pieritor, în vreme ce colectivitatea e sau pare perenă. Extinderea introspecției la scara comunității poate fi interpretată și ca un procedeu de mântuire a individului, ca o metodă de exorcizare a fricii de moarte, o anulare a ei, temă stăruitoare în demersul literar al lui
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]