1,949 matches
-
pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare, distanță locutor interlocutor, evitarea presupunerilor referitoare la acesta din urmă, deferență, atitudine de evitare a unei situații-problemă sau de redresare a acesteia, de atenuare a unor acte comunicative ofensatoare la adresa uneia dintre fețele interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
interlocutorului, tendința de a supraevalua valoarea interlocutorului etc. (cf., pentru politețea negativă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Rovența-Frumușani, 2005, pp. 52, 56-57; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-110 etc.). Atât strategiile politeții pozitive, cât și cele ale politeții negative se concretizează, în cadrul actului comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ, în manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să încerci și asta? indicarea, cu degetul mare și cu cel arătător, a dimensiunilor reduse (gestul pentru "puțin") înclinarea laterală a capului intensitate medie/coborâtă a vocii ton complice curbe intonaționale de atenuare a criticii/ordinului etc. promovarea unei atmosfere comunicative/ relaționale plăcute, detensionate Sunteți, ca de obicei, foarte amabil... Fii drăguț și adu-mi dosarul roșu de pe birou! zâmbet privire directă gesturi deschise ton cald intensitate medie/scăzută a vocii etc. Importantă este, după cum reiese și din exemplele de mai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și din exemplele de mai sus, valorificarea contextualizată, adaptată la multiplele valențe ale unei situații de comunicare interpersonală, respectiv didactică/educațională, a strategiilor politeții pozitive/negative. Nu există, așadar, o cheie general valabilă de comunicare, de transmitere optimă a intenției comunicative a locutorului și de relaționare optimă cu interlocutorul, există particularizări și soluții particulare. I.1.3. Comunicarea didactică/educațională delimitări, particularizări Am folosit, contextual, supra, fie sintagma "comunicare didactică", fie alternanța "comunicare didactică/educațională" cu trimitere către valențele deosebite pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acesteia într-un context cu miză în planul educației. Dacă prima sintagmă 27, "comunicarea didactică", este valorificată, în literatura de specialitate și în uzul comunicării, cu precădere pentru componenta instituțională 28 a formării copiilor/ tinerilor/adulților și cu accentuarea direcției comunicative dinspre profesor către elev/student/cursant, "comunicarea educațională" implică un demers mai complex, fără să fie obligatoriu subordonat instituțional, centrat pe relația bijectivă 29 educator educat, o persoană putându-și asuma, la un moment dat, fiecare dintre aceste ipostaze/roluri
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
forma mesajului subsumat sau nu unui anumit domeniu de specialitate), cât și dimensiuni ale comunicării interpersonale, implicate de relația locutor interlocutor, indiferent de caracterul informațiilor transmise, relație care poate reflecta și asumarea unor roluri diferite de către fiecare dintre subiecții actului comunicativ (de exemplu, rolul de elev, rolul de profesor, rolul de profesor-elev, rolul de opozant în prelegerea cu opozant, rolul de colaborator, rolul de complice etc. vezi și Stoean, 2002, p. 65); pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cazul neîndeplinirii unei sarcini cf. Sălăvăstru, 2004, pp. 212-214), relații de solidaritate versus antagonism, relații de aprobare versus dezaprobare, relații destinse versus tensionate (Alecu, 2002, p. 29), relații permisive, normative sau tranzacționale (Diaconu, 2002, pp. 116-119) etc.; relația dintre stilurile comunicative cu care intră fiecare actant într-o situație de comunicare didactică se consideră, de exemplu, că profesorul determină, prin comportamentul său comunicativ, un anumit tip comunicativ pentru elevii/studenții cu care interacționează (Dickson, 2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tensionate (Alecu, 2002, p. 29), relații permisive, normative sau tranzacționale (Diaconu, 2002, pp. 116-119) etc.; relația dintre stilurile comunicative cu care intră fiecare actant într-o situație de comunicare didactică se consideră, de exemplu, că profesorul determină, prin comportamentul său comunicativ, un anumit tip comunicativ pentru elevii/studenții cu care interacționează (Dickson, 2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele, în planul comunicării, între o clasă obișnuită cu un stil interactiv de abordare a noilor conținuturi și una care se constituie doar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
29), relații permisive, normative sau tranzacționale (Diaconu, 2002, pp. 116-119) etc.; relația dintre stilurile comunicative cu care intră fiecare actant într-o situație de comunicare didactică se consideră, de exemplu, că profesorul determină, prin comportamentul său comunicativ, un anumit tip comunicativ pentru elevii/studenții cu care interacționează (Dickson, 2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele, în planul comunicării, între o clasă obișnuită cu un stil interactiv de abordare a noilor conținuturi și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
abandonului școlar în cazul elevilor ai căror părinți consideră că educația în școală nu este utilă/nu este bine realizată etc.), problematica discriminării, raportarea la anumite norme sociale etc.; * coordonate instituționale caracteristicile instituției în care se derulează un anumit act comunicativ didactic: tipuri de activități, alternativa educațională pentru care s-a optat "clasică" versus Step-by-Step etc. -, regulamente de ordine interioară etc.; * coordonate circumstanțiale sală având condiții optime de încălzire, mobilier adecvat, activități asociate unei anumite zile din săptămână, unui anumit moment
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
numai prin coordonatele enumerate supra; în acest sens, devin relevante și aspecte precum: cultivarea calităților enumerate pentru locutorul-profesor și în cazul locutorului-elev/student/ cursant, utilizarea contextualizată (de către profesor/elev/student/ cursant) a ascultării active și a celei pasive, plasarea actului comunicativ educațional într-un context favorabil, presupunând "o reunire într-un întreg unitar a trei aspecte: o stare psihologică favorabilă comunicării; un conținut cultural incitant pentru schimbul de mesaje; un mediu social și fizic favorabil pentru comunicare" (Diaconu, 2002, p. 112
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de o parte, actualizarea anumitor trăsături ale persoanei, a anumitor particularități ale personalității acesteia (în asociere cu ceea ce înțelege locutorul prin "rolul" respectiv) și, pe de altă parte, adaptarea acestora, punerea lor în "congruență"35 cu diferitele valențe ale contextului comunicativ (dintre care cea mai importantă este, aici, instanța interlocutorială). De exemplu, o persoană feminină își asumă rolul de mamă în discuția cu fiul său, actualizând în discuțiile cu acesta toate caracteristicile aferente acestui rol (afecțiune, deschidere spre comunicare, protecție, preocupare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discuțiile cu acesta toate caracteristicile aferente acestui rol (afecțiune, deschidere spre comunicare, protecție, preocupare pentru cunoașterea și respectarea unor norme de comportament etc.); contextualizat, însă, mama poate arăta față de fiul său înțelegere într-o situație, iar în alta intervenția sa comunicativă poate fi autoritară, normativă etc. Practic, fiecare persoană se caracterizează printr-un cumul de manifestări posibile în n situații de comunicare și relaționare interpersonală, manifestări pe care le actualizează contextualizat; rolurile nu implică disimulare, ci doar asumarea unei ipostaze; sunt
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ci pentru că astfel poate obține informații utile pentru demersul pe care-l are în vedere). Așadar, chiar dacă "rolul" și "masca" sunt asociate, în general, în literatura de specialitate, "spectacolului comunicării" (și vieții 37/lumii ca teatru 38), realitatea relațională și comunicativă diferențiază aceste două ipostaze prin prezența sau absența disimulării, a "jocului": rolul este parte din noi, masca este o aparență. Rolul presupune actualizarea, în context, a tehnicilor discursive, masca actualizarea celor teatrale (care pot fi, însă, valorificate și pentru a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Krussel, Edwards, & Springer, 2004, p. 309 -, cu accente nonverbale de tipul mimicii, gesticii, apropierii sau depărtării de interlocutor(i) etc. Desigur, în vederea optimizării procesului, se impune exersarea tehnicilor discursive (verbale, nonverbale, paraverbale) implicate de toate aceste roluri (și, implicit, ipostaze comunicative) și, deși nu din perspectiva profesorului-actor (cu sensul de "purtător de mască" în context didactic), și a celor teatrale (vezi, de exemplu, rolul exercițiilor de dicție, al celor de expresie corporală etc. în realizarea lecturii expresive a unui text literar
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
față de informațiile transmise; * interactivitatea, raportarea la feedback-ul interlocutorului; * contextualitatea ancorarea într-o situație de comunicare, cu toate datele ei particulare de ordin personal, interpersonal, social, cultural, religios, politic etc.; * cotextualitatea raportarea la discursuri anterioare/ulterioare reperabile în întregul actului comunicativ; * organizarea transfrastică, guvernată de reguli gramaticale, logice, pragmatice etc.; * temporalitatea discursivă (Maingueneau, 2007, p. 80): "periodicitate" (de exemplu, pentru discursul didactic, o activitate extrașcolară, o lecție etc.); "durată de desfășurare" (lecție de 45 minute în ciclul primar); "continuitate" (lecții în cadrul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
d) asumarea opiniilor unor locutori anteriori (Bayon & Mignot, 2000, p. 100) de exemplu, profesorul transmite idei, exemple aparținând unor specialiști din diferite domenii. I.2.2. Strategii discursive Strategia discursivă, înțeleasă aici ca rezultat al coroborării tehnicilor discursive, a mijloacelor comunicative și a formelor de relaționare alese la un moment dat de către locutor, într-o anumită situație de comunicare, în vederea optimizării acesteia și a realizării/ materializării intenției comunicative a locutorului, presupune în același timp un demers interactiv, adaptativ, în condițiile în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discursive Strategia discursivă, înțeleasă aici ca rezultat al coroborării tehnicilor discursive, a mijloacelor comunicative și a formelor de relaționare alese la un moment dat de către locutor, într-o anumită situație de comunicare, în vederea optimizării acesteia și a realizării/ materializării intenției comunicative a locutorului, presupune în același timp un demers interactiv, adaptativ, în condițiile în care fiecare participant la actul comunicării își poate asuma rolul de locutor, după cum și feedback-ul interlocutorului poate (și, în principiu, se cuvine a) redimensiona strategia aleasă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la un moment dat, pe parcursul discuției), implicând un anumit tip de relaționare cu interlocutorul aici, locutorul dorește să se facă înțeles cât mai bine de către interlocutor și folosește "ancore" care să-l ajute pe acesta să decodeze mesajul conform intenției comunicative inițiale, "ancore" motivate inclusiv de feedback-ul verbal ("ce ai vrut să spui prin...?", "cum anume?", "poți fi mai explicit?", "ce exemplu ai în minte?", "la ce te gândești când spui asta?" etc.) sau nonverbal (sprâncene ridicate, privire întrebătoare) primit
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
al doilea rând", "în concluzie" etc.) și presupunând un anumit tip de relație cu interlocutorul copil/elev relație de tip profesional, în care copilul/elevul recunoaște, în general, autoritatea cognitivă a profesorului, respectiv o anumită modalitate de organizare a actului comunicativ frontal (profesor mai mulți elevi), față în față (profesor un singur elev), pe grupe (profesor un grup de elevi din mai multe formate la nivelul colectivului de copii/elevi). Indiferent că este vorba despre comunicare interpersonală, în general, sau despre
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
formate la nivelul colectivului de copii/elevi). Indiferent că este vorba despre comunicare interpersonală, în general, sau despre comunicare didactică/educațională, discursul trebuie să se raporteze la anumite legi, la anumite principii, maxime care prin aplicare/respectare pot eficientiza actul comunicativ; de altfel, necesitatea raportării la legile discursului este plasată, în literatura de specialitate, chiar în contextul unei "deontologii discursive" Ducrot & Schaeffer, 1996, p. 369, subsumându-se așa-numitului principiu de cooperare care corespunde "contractului de comunicare", acesta implicând, la rândul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
legea interesului/a pertinenței completare a legii prezentate anterior, cere locutorului să-și adapteze discursul la sfera de interes a interlocutorului și la context, în general; * legea sincerității coordonată implicită a corectitudinii, a onestității care trebuie să guverneze orice act comunicativ: transmitem numai informații considerate adevărate/verificate, precizăm de fiecare dată sursa (de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
vezi, de exemplu, corespondența dintre rubrica meteo și vremea de afară, dintre informațiile oferite elevilor, de către profesor, despre Ion Creangă și cele primite în cadrul vizitei la Bojdeucă, respectiv cele din fișele biografice din anii școlari anteriori etc.). Ideea de strategie comunicativă/discursivă presupune, așadar, raportare la toate aceste direcții normative, atât în etapa de construire a mesajului, cât și în cea de transmitere a acestuia, de ancorare a lui într-un context comunicativ, caracterizat prin date particulare. De altfel, literatura de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
din anii școlari anteriori etc.). Ideea de strategie comunicativă/discursivă presupune, așadar, raportare la toate aceste direcții normative, atât în etapa de construire a mesajului, cât și în cea de transmitere a acestuia, de ancorare a lui într-un context comunicativ, caracterizat prin date particulare. De altfel, literatura de specialitate este generoasă și la nivelul exemplelor oferite în acest sens; vezi, de exemplu, pentru construirea unui discurs (cf. Popescu, 2007, pp. 55-61; Condrill & Bough, 2005, pp. 15-40 etc.), repere privind proiectarea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]