2,825 matches
-
în Portugalia activitățile care țin de turismul rural sunt reglementate printr-o lege adoptată 1986. Conform acestei legi, serviciile care țin de turismul rural pot fi prestate doar de către cetățenii care locuiesc în mediul rural, posesori ai unor case rustice, conace, castele, etc. Ministerul Comerțului și Turismului din Portugalia acordă autorizații pentru aceste activități În România , primele acțiuni turistice în mediul rural s-au realizat începând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre și în
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în stâncă prin secolele X-XII, iar în unele zone din nord, centru și Sud sunt bine conservate, case tradiționale, conace boierești sau locuințe ale marilor personalități din Moldova. În câteva zeci de asemenea de asemenea locuințe vechi sunt amenajate “muzee ale ținutului natal” și etnografice. Promovarea on-line a turismului rural ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural) si Mirabilis Media au
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
meșteșuguri și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă laică sau bisericească, monumente de arhitectură (conace, cule) și amenajările în scopul vizitării; - prezența unor resurse turistice bogate și activități tradiționale posibil a fi valorificate prin desfașurarea unor activități de vacanță cât mai variate: odihnă, plimbări în aer liber, cură de aer și soare, balneară sau heliomarină
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
lemn, acoperită cu lut, așa cum mai putem vedea la Gârceni, Gherghești, etc. S-a trecut, apoi, la scheletul din furci, la păruială și chiar la eliminarea aproape totală a lemnului la casele de ceamur. Interesant este să semnalăm la Rafaila conacul din lemn al boierilor Ornescu, care au recurs la acest tip de construcție, deși aveau mari posibilități materiale. Clădirea a servit drept școală prin anii '60, a fost apoi demolată treptat prin 1975-1980. Din lunga perioadă a arhitecturii lemnului ne-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în căruță, găurea butoiul cu sfredelul, umple au cofel e cu vin și apoi dispăreau. Cotnariul era deci un punct de atracție pentru multă lumea. Se știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
știe apoi că în epoca feudală viața pulsa în jurul castelelor iar la noi în jurul conacelor boierești. Boierul, care se respecta, ținea să aibă o bucată de vie la Cotnari. De aceea, fiecare vie, mai cu seamă acele mari, își avea conacul ei. Mânăstirile aveau de asemenea vii în Cotnari. Toamna, când începea sezonul culesului, boierii, cu o parte din curtea lor, se deplasau aici spre a supraveghea ei singuri operațiile. Culesul, mustuitul, storsul și toate operațiunile vinificării, care cereau atenție, curățenie
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu, 1835), castelul Carjoaia (sec. 18), biserica Zagavia (fosta mânăstire Zagavia, 1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mult soția boierului Natalia Vlădoi anu, dec edată în 1943. Soțul, Vasile Vlădoianu, era risipitor și a murit în anul 1907, la Cannes. Includerea acestor obiective istorice într-un circuit turistic le va pune pe deplin în valo are. Un conac subteran în vârf de deal Nu mai puțin impresionante sunt însă beciurile subterane de pe dealul Hodora. Sunt ʺbeciurile boierului Arapuʺ. Dealul Hodora se află la marginea drumului național Târgu Frumos - Hârlau - Botoșani, pe partea d reaptă. Conacul, anexele și beciul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
valo are. Un conac subteran în vârf de deal Nu mai puțin impresionante sunt însă beciurile subterane de pe dealul Hodora. Sunt ʺbeciurile boierului Arapuʺ. Dealul Hodora se află la marginea drumului național Târgu Frumos - Hârlau - Botoșani, pe partea d reaptă. Conacul, anexele și beciul nu sunt vizibile, nu se pot vedea de turiștii care ar circula cu mașina pe acest drum. Vechea curte boierească este bine ascunsă și păzită de vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă viață... Conu Manole mergea încet (avea 90 de ani n.n.), oprindu-se la tot pasul. Voia numai să mi dea răgaz să admir în voie. Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prielnic pentru discuțiile lor. Au privit mai mult pe ferestre, cuconul Stejărel lămurind pe Neculai Brateș cam pe unde trec hotarele moșiilor, cum se învecinează între ei proprie tarii, a l cui e grâul încă nesecerat, de ce se dărâmă cutare conac, cât cuprinde Bahluiul când se revarsă și cât de afurisită e apa lu i... Când a început a se arăta ca o căciulă roșie, țurcăne ască, acoperișul de țiglă al turnului cooperativei Cotnari, cuconul Stejărel s a pornit cu înverșunare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
repertor iu. Așa cum 168 nu se putea să nu lege numele podgoriei de cel al Măritului Ștefan: Cules de vii la Cotnar Azi purcede tot Cotnarul La cules de vii, ca-n veac. Ștefan Vodă, harmasarul Și-l descalecă-n conac. Strugurii din rai se-nfruptă Sub al soarelui vârtej, Ștefan cu jungher de luptă îi desprinde de pe vreji. Blând poftind-o, o îndeamnă Al ei soț și Voievod: -Rogu vă, slăvită doamnă, Să dați gust acestui rod. Ea, pe rând
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Mare, mai la deal, se ridica Biserica lui Ștefan cel Mare, cu turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de biserică, spre nord, se găseau curțile familiei Ghica. În centru; un conac cu două coloane la intrare, în stil neoclasic; lateral turnulețele specifice conacelor boierești din secolul al XVIII-lea. Urmau casele familiei Mavrocordat, familie cu rădăcini adânci în Imperiul Bizantin, care avea să dea țării șase voievozi, toți reprezentanți de seamă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
turlele crăpate de cutremure, dar încă zvelte și impunătoare, amintind de trecutul de luptă al moldovenilor. Alături de biserică, spre nord, se găseau curțile familiei Ghica. În centru; un conac cu două coloane la intrare, în stil neoclasic; lateral turnulețele specifice conacelor boierești din secolul al XVIII-lea. Urmau casele familiei Mavrocordat, familie cu rădăcini adânci în Imperiul Bizantin, care avea să dea țării șase voievozi, toți reprezentanți de seamă în cultură și știință, posesori ai unei bogate biblioteci. La sfârșitul secolului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
postăvărie cu 40 de lucrători; avea 18 dughene și 2 crâșme. Mai târziu, și alți boieri vasluieni deschid crâșme și dughene: D. Arapu, C. Castroianu, D. Solomon, C. Adam, Neculai Chiriac Hagioglu. Unii boieri, descendenți din mari dregători domnești, aveau conace cu slugi scutite de bir: căminarul I. Carp, banul Grigore Hrisoverghi, spătarul V. Miclescu, căminarul N. Constandachi, spătarul G. Cuza, comisul T. Buhuși și Sfata Burgheloaia. Evreii, veniți din Galația, au deschis, la rândul lor, pe Ulița Mare, mici prăvălii
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
precum fruntașul liberal Hristache Daniilescu , fost și prim gospodar, pe generalul Vasile Zorzor, care a condus Jandarmeria Română, sau pe negustorul și omul politic Aristide Penu. Nu pot omite din acest studiu monografic nici pe moșierul Alecu Calomfirescu, al cărui conac de la măgura Gumelnița , înconjurat de arbori, care nu este altul decât descendentul unui mare căpitan al lui Mihai Viteazul, Radu Calomfirescu. Munca de căutare a documentelor referitoare la aceste personalități este anevoioasă, dar, merită truda autorului. Mă voi strădui, a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
pe Aleea Carmen -Sylva, numărul 4, a cumpărat moșia de la avocatul ieșean, având o suprafață de 743 fălci, 68 prăjini și 28 stânjeni, plătind suma de 335.500 lei. Moșia era compusă din două părți: Schinetea cu Mălinești și Armășeni. Conacul Schinetea, de astăzi, se compune din două construcții: clădirea veche din secolul al XIX-lea cumpărată de la Livaditi (aflată spre nord) și clădirea nouă (spre sud). Construite în perioade istorice diferite, cele două corpuri de clădire au arhitecturi diferite. Constantin
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
pentru minorii Ecaterina și Alexandru) și alții. Pe 6 iulie 1934, mareșalul Constantin Prezan a trecut în proprietatea Olgăi Dumitriu Ăfiica adoptivă), o parte din moșie în suprafață de 178 ha, împărțită în patru loturi: 62 ha teren arabil din jurul conacului; 52 ha teren arabil ,,Pădurețul de la Coșarele Mari”, 5 ha împărțite în două: ,,La Stejar” și ,,Secul Ezer”; 59 ha pădurea din dealul Mălinești cu 28 ha izlaz Actul avea o clauză: ,,În stăpânirea tuturor imobilelor ce am vândut în
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
numai după moartea mea, deoarece îmi rezerv uzufructul pe viață asupra acestor terenuri, precum și după moartea soției mele, Olga Mareșal Prezan căreia, dacă îmi va supraviețui, îi las uzufructul pe toată viața ei asupra tuturor imobilelor ce am vândut împreună cu conacul, moara și via “. Tot în același an, 148 ha. din moșia mareșalului a trecut în proprietatea ginerelui acestuia, doctorul C. Dumitriu din București, însemnând: Simeni, de 48 ha și Pădurea ,, A Treia Parte” din comuna Băcești de circa 100 ha
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
de 48 ha și Pădurea ,, A Treia Parte” din comuna Băcești de circa 100 ha. Documentele vremii consemnează în 1943, la câteva luni după moartea mareșalului, că Olga Dumitriu a donat școlii din satul Schinetea un teren situat chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
de complot împotriva statului, deși a fost condamnată la un singur an. A mai fost acuzată de port ilegal de arme. Dupa ispășirea pedepsei i s-a fixat domiciliul obligatoriu”. Comuniștii, după venirea la putere, au dat o nouă destinație conacului, înființând o secție a Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Socola” din Iași. După căderea regimului comunist, cu o întârziere de 10 ani, Olga Macarie, singurul urmaș direct în viață al mareșalului Constantin Prezan, a intrat în posesia conacului și a 5
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
o nouă destinație conacului, înființând o secție a Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Socola” din Iași. După căderea regimului comunist, cu o întârziere de 10 ani, Olga Macarie, singurul urmaș direct în viață al mareșalului Constantin Prezan, a intrat în posesia conacului și a 5 ha de teren. Cu eforturi mari, nepoata mareșalului a amenajat conacul, transformându-l în casă memorială, devenită loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-l omagieze pe mareșal. Constantin Prezan, legat sufletește de Schinetea, s-a
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Iași. După căderea regimului comunist, cu o întârziere de 10 ani, Olga Macarie, singurul urmaș direct în viață al mareșalului Constantin Prezan, a intrat în posesia conacului și a 5 ha de teren. Cu eforturi mari, nepoata mareșalului a amenajat conacul, transformându-l în casă memorială, devenită loc de pelerinaj pentru cei care doresc să-l omagieze pe mareșal. Constantin Prezan, legat sufletește de Schinetea, s-a preocupat de ridicarea spirituală, culturală și materială a sătenilor. El a contribuit la reînființarea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
unde locuia în casa de pe strada Caragiale, numărul 12. Cei care au fost oaspeții familiei Prezan au remarcat unitatea cuplului. Constantin Prezan își idolatriza soția. Profesorul pensionar, Gheorghe David, din Negrești, își amintește de primul mic-dejun servit, în copilărie, la conacul familiei Prezan de la Schinetea: ,,Îmbrăcat în uniformă, încălțat cu faimoasele cizme nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
de la Schinetea: ,,Îmbrăcat în uniformă, încălțat cu faimoasele cizme nemțești, mareșalul mânca foarte puțin, vorbea puțin Ăîn românește, germană, franceză). El a constatat preferința mareșalului pentru brânză, auzindu-l cerând încă o porție de fromage. Cafeaua o servea în cerdacul conacului. În timpul zilei, mareșalul se plimba pe aleea de tei, citea ziarele, discuta cu administratorul moșiei sau cu invitații veniți de la București. În fiecare an, pe moșie, era organizată ,,Ziua Fructelor”. Participa la petrecerile sătești, însă nu dansa, mulțumindu-se să
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]