8,042 matches
-
și tehnici de conducere a discuțiilor 148 d) Tipuri de Întrebări 150 e) Aspecte organizatorice 151 4. Metoda dezbaterii Phillips-66 152 5. Metoda asaltului de idei (brainstormingul) 153 6. Metoda problematizării (instruirea prin problematizare) 155 a) Problema și situația-problemă - clasificări conceptuale 155 b) Cum se construiește și cum se rezolvă o situație-problemă? 160 7. Sinectica 163 8. Metoda focus-grup 165 9. Metoda acvariului sau a interacțiunii observate (fishbowl) 167 10. Metoda mozaicului (jigsaw) 169 11. Controversa creativă sau controversa academică 171
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnologică) 296 5. Instruirea asistată de calculator (IAC) 297 a) Ce este softul educațional (didactic-intensiv)? 297 b) Tipologia softurilor 299 c) Avantaje 299 d) Limite și critici 301 e) IAC și profesorul 302 6. Învățarea electronică (e-learning) 303 a) Precizări conceptuale 303 b) Ce este Internetul? 303 c) Caracteristici și avantaje semnificative 306 Bibliografie selectivă 309 Prefață la ediția a IV-atc "PrefaȚĂ la ediția a IV‑a" Au trecut 30 de ani de la apariția primei ediții a acestei lucrări, În 1976
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de adaptare a metodologiei În raport cu noile cerințe și exigențe ale Învățământului. Inadaptarea constituie Întotdeauna un punct critic la adresa acestuia. Dar și invers, adaptarea metodologiei marchează un punct forte al oricărui Învățământ. Acordând atenție acestor aspecte, Încercăm să creăm un cadru conceptual mai larg la care să se poată referi oricând În activitatea lor cadrele didactice și care să contribuie efectiv la lărgirea repertoriului lor metodologic de care au atât de mare nevoie. În această privință ne conducem după ideea potrivit căreia
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de celelalte resurse avute la dispoziție. Autorul PARTEA ÎNTÂItc "PARTEA ÎNTÂI" Capitolul Itc "Capitolul I" Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activității didacticetc "Statutul și semnificația conceptului de metodă În sistemul activitĂȚii didactice" A. Precizări conceptualetc "A. Precizări conceptuale" 1. Metoda - definiție și statut epistemologictc "1. Metoda - definiție și statut epistemologic" Teoretic, ideea de metodă vine dinspre cunoașterea științifică, dinspre știință și acțiunea Întemeiată pe cunoaștere. Astfel, În semnificație originară, cuvântul metodă, provenit din grecescul methodos (odos = cale, drum
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instruirii - parte integrantă a curriculumului școlartc "C. Metodologia instruirii - parte integrantă a curriculumului școlar" Una dintre cele mai promițătoare abordări ale metodologiei de instruire este cea care plasează examinarea acestei dimensiuni acționale sau tehnice a Învățământului Într-un nou cadru conceptual, ca cel oferit de teoria curriculară, sprijinită deopotrivă de teoria sistemică și praxiologie. Astfel, În viziunea noii paradigme a curriculumului școlar, cu deschiderile ei spre un mod de a concepe și de a pune În practică un parcurs instrucțional, metodele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noțiune, idee, principiu definite pentru a ajunge la cazul particular sau specific; de la o generalizare superioară la o alta inferioară. După Ausubel, „...drumul normal al cunoașterii concentrate și recapitulative din activitatea școlară este al deducției, de la vârf spre baza piramidei conceptuale a fiecărei discipline” (BÎrzea, 1996, p. 25). Sunt folosite În scopul prezentării de adevăruri sub formă de axiome, postulate, idei, noțiuni, În formarea gândirii ipotetico-deductive. Metodele transductive, divergente, implică relații ilogice, treceri de la particular la particular, ca În „gândirea artistică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
condițiile Îmbinării teoriei cu practica, are loc o aprofundare a Înțelegerii și a consolidării cunoștințelor, că procesul conceptualizării este mult ușurat ca și cel al transferului Învățării, că este favorizată dezvoltarea inteligenței practice și a unor aptitudini intelectuale, formarea gândirii conceptuale ca și dezvoltarea fizică, În general. În concluzie, ceea ce rezultă de aici este Înțelegerea faptului că o cunoaștere teoretică Înseamnă aplicare, utilizare, identificare și rezolvare de probleme; că o Învățare teoretică, abstractă, disociată de formarea capacității de a acționa și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
teoretică, evaluatorul va folosi doarîncercarea și eroarea sau folclorul profesional pentru a afla care sunt metodele cele mai potrivite” (Shadish, Cook, Leviton, 1995, p. 19). Aici, „reflecțiaasupraalternativelor practice trebuie să cedeze În fața alternativelor teoretice” (1995, p. 19). Crearea unui cadru conceptual mai larg imprimă mai multă vigoare abordării metodologiei personale, oferă premise riguros științifice alegerii și deciziilor metodologice. Așa cum metoda este pusă În serviciul construcției cunoașterii individuale (a cunoștințelor), a producerii Învățării și stimulării dezvoltării, așa cum alegerea unei ipoteze de Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
celor cu putere de circulație actuală. Or, În diversitatea formelor lor, metodele de comunicare orală vin tocmai În sprijinul unui asemenea Învățământ efectuat la nivelul abstracțiunilor, al structurilor generalizate; ele corespund tocmai acestei necesități de Învățare a conceptelor (a Învățării conceptuale), codate În limbajul intelectual, bazate pe utilizarea cuvântului. O bună parte a Învățării școlare - subliniază R. Gagné - cere cu necesitate o astfel de „comunicare verbală orientată spre școlari” (1975, p. 105). Prin intermediul cuvintelor, ca simboluri ale conceptelor, care condensează considerabil
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care Învață Îl poate folosi el Însuși, ulterior, În ordonarea mediului” (1970, p. 16). Atâta timp cât educația rămâne o problemă de comunicare, ca orice act de comunicare ea va utiliza cuvântul, căci prezentarea unor realități are nevoie de propoziționalizare, de integrare conceptuală prin intermediul cuvântului. Se estimează că În expunerea profesorului elevii pot să găsească un model coerent de gândire științifică și de vorbire, un mod de abordare rațională a unei realități, a unei teme complexe, a unei situații-problemă etc. „Comunicarea verbală poate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai largi și mai Întinse ale unei discipline intelectuale” (Gagné, 1975, p. 316). Unele forme ale expunerii (explicația, prelegerea, conferința etc.) joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ În raport cu alte genuri de activitate, În sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea În continuare a studiului individual de profunzime; ele oferă un punct de plecare (de deschidere) spre o cunoaștere mai cuprinzătoare, spre noi construcții științifice personale. Comunicării orale i se recunoaște o mare flexibilitate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Învățământ. Este adevărat faptul că instruirea verbală, oferind o cale mai scurtă de Învățare, se plătește adeseori foarte scump, cu prețul superficialității și al formalismului. În sensul că „...se pot obține mai degrabă veritabile lanțuri verbale decât adevărate lanțuri conceptuale” (Gagné, 1975, p. 56), elevii putând cu ușurință să reproducă verbal o regulă, o definiție etc., dar fără să fie În stare să le aplice, ceea ce constituie un exemplu tipic de instruire lipsită de eficiență. De asemenea, deoarece multe noțiuni
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
convingerilor și comportamentelor, În trezirea interesului pentru un subiect (Davitz, Ball, 1978, p. 297), În crearea unei motivații. În același timp se poate afirma că „o prelegere sau o serie de prelegeri este mijlocul cel mai potrivit pentru crearea cadrului conceptual care va servi ca bază studiului individual” (Mackenzie, Michael, Jones, 1975, p. 159). Se utilizează, de asemenea, ca modalitate de prezentare, cu anticipație astructurii logice a materiei care urmează a fi studiată (prelegerea introductivă) sau de sintetizare a unui conținut
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
timpulexpunerii punând Întrebări, formulând observații, cerând lămuriri, așadar, simulând Întreținerea unui dialog cu profesorul de la catedră. Prin asemenea intervenții, cu grijă dozate și regizate, survenite, În momente oportune, se Încearcă o Înviorare a expunerii, se intenționează să se sublinieze dificultățile conceptuale, să sedirijeze participarea grupului auditor, să se concentreze interesul asupra argumentației folosite (MacKenzie, Michael, Jones, 1975). Ca orice tehnică de dramatizare (dramatising device), expunerea cu oponent Încearcă să obțină un efect dramatic de identificare, participanții lăsându-se absorbiți de problema
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Învățare prin descoperire complexă - situată În ierarhia comportamentală deasupra aplicațiilor de rutină a unor propoziții de-a gata și mai jos de creativitate (Ausubel, 1981, p. 252). a) Problema și situația-problemă - clasificări conceptualetc "a) Problema și situația‑problemă - clasificări conceptuale" La baza teoriei Învățământului problematizat stă noțiunea de problemă, mai exact de „situație-problemă” și de proces de rezolvare a acesteia. Înțelegerea justă a specificității metodei problematizării ne determină să facem de la bun Început o distincție clară Între conceptul de problemă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de imaginație, cu atât el va deveni mai capabil să Întreprindă o cercetare reflexivă mai eficientă care Își va găsi o confirmare În activitatea concretă. Copiii devin apți să desfășoare o activitate de elaborare prin reflecție odată cu dezvoltarea gândirii conceptuale și reflexive, a inteligenței reflexive, precedată și pregătită de dezvoltarea unei inteligențe practice (Piaget, 1972, p. 143). Începând cu vârsta de 11-12 ani, ei cuceresc un nou mod de a raționa, bazat acum nu pe manipulările concrete, ci pe operațiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
bine să renunțe la Înfățișarea strict naturalistă a obiectelor și a fenomenelor (tip fotografie), despovărându-se de multe elemente descriptive În favoarea esențializării, a cuprinderii Într-o formă mai generalizată a unei realități, mai schematizată, mai stilizată, de genul unei imagini conceptuale, al schemelor dinamice ori simbolice etc. Aplicată În acest sens, ar reuși să imprime Într-adevăr mai mult activism și valoare procesului de Învățământ. d) Demonstrația tehnică audiovizualătc "d) Demonstrația tehnică audiovizuală" Ca modalitate inedită de redare a realității, demonstrația
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al elaborării noțiunilor, ideilor, rezervându-i acesteia doar o funcție exclusiv demonstrativă, documentară. Ei văd În utilizarea imaginii, și mai ales În abuzul de imagini (imagism), un impediment În calea abstractizării, un element care ar pune În primejdie dezvoltarea gândirii conceptuale. Alții, Între care H. Wallon, R. Lefranc, soții Zazzo, E. Fleming, A. Aegel etc., susțin dimpotrivă, că mesajul audiovizual este capabil, În anumite limite, să pregătească terenul pentru conceptualizare, să favorizeze o ridicare a activității mintale până la treapta logică a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logică a cunoașterii. Diversele cercetări, menționează H. Dieuzeide, atestă că Întrebuințarea acestor tehnici permite comunicarea de noțiuni tot atât de bine ca și prin formele tradiționale. J.I. Knowlton consideră că, „...funcția imaginilor este, În principiu, de a ajuta la dezvoltarea (dezvăluirea) structurii conceptuale a limbajului, În cadrul căruia semnifică ceva” (I. Cerghit), iar pedagogul american Edgar Dale, căutând să evidențieze această funcție de ridicare de la concret spre abstract rezervă mesajelor audiovizuale o poziție intermediară În „piramida experiențelor educative” (fig. 5) stabilită de el, relevând capacitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a relațiilor interne dintre aceste elemente componente și valorile constrângerilor externe (Astolfi, Develay, 1991). Așadar, modelul descrie sau reproduce numai aceledeterminări esențiale (elemente componente, relații, factori etc.) de care este absolută nevoie pentru a explica sau a demonstra o structură conceptuală. Cu alte cuvinte, modelul este un analog al originalului, dar nu pentru totalitatea caracterelor sale, ci numai pentru acelea care sunt esențiale efortului mintal de conceptualizare, de elaborare a noțiunilor respective. Datorită acestui fapt, un model devine mult mai suplu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a dezvălui esența sau structura lor, mecanismul intern ori geneza dezvoltării lor. În cazul acesta, explicarea și analiza realității date dobândesc un caracter mediat; ele se realizează nu pe situațiile originale, propriu-zise, și nici pe temeiul doar al unui sistem conceptual verbal, ci pe baza unor experimentări artificiale, pe anumite substitute ale realului, adică prin intermediul unor modele izomorfe, convenționale, a căror construcție are ca scop principal tocmai interpretarea fenomenului, cunoașterea lui În profunzime. Utilizarea efectivă a modelelor, materiale sau ideale, ca
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a lua hotărâri. În ceea ce privește prelucrarea didactico-metodică propriu-zisă a exemplului de caz se va avea grijă: - să fie bine focalizat pe obiective clare și pertinente; - să se valorifice la maximum potențialul pedagogic oferit de cazul dat, asigurându-se cadrul teoretic, conceptual, corespunzător analizei care se Întreprinde, raportarea lui la ideile, principiile, legile, teoriile etc. cunoscute de elevi; - ca nivelul de dificultate pe care-l presupune analiza cazului să corespundă nivelului real de pregătire teoretică și practică a grupului cu care se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Reușita unor asemenea programe de informatizare este strâns legată de pregătirea adecvată a personalului didactic, de dezvoltarea În rândurile acestuia a unei autentice culturi informatice. 6. Învățarea electronică (e-learning)tc "6. ÎnvĂȚarea electronică (e‑learning)" a) Precizări conceptualetc "a) Precizări conceptuale" Iată un concept nou care desemnează o metodologie nouă de lucru (instruire). Este vorba despre cea mai actuală și mai spectaculoasă metodă de instruire, specifică mai ales Învățământului la Distanță (ID). E-learning este un termen generic care desemnează o Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a capitalului. Afirmăm acest lucru deoarece în orice proces, ceea ce contează cel mai mult este rezultatul: în contabilitate, rezultatul evaluării se vede asupra modului în care o entitate Și-a menținut capitalul. Ce capital? Capitalul financiar sau capitalul fizic? Cadrul conceptual IASB afirmă că o entitate poate să-Și mențină fie capitalul financiar, fie capitalul fizic, în funcție de cerințele utilizatorilor informației contabile. Dar oare utilizatorii sunt cei care determină capitalul care poate fi menținut? Cel puțin până în prezent nu, deoarece standardele sau
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cuprins întreaga Americă de Nord Și a devenit un model global de cercetare contabilă. Statutul Științific al contabilității este asigurat de existența teoriei. Căutând în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, pentru teorie avem următoarea explicație: „Categorie filosofică desemnând reflectarea abstractă, conceptuală a realității obiective. Sistem de principii care constituie conținutul ideologic al unei Științe, al unei arte, al unei concepții despre lume; ansamblu de idei pe baza cărora se interpretează fapte sau evenimente care aparțin anumitor domenii sau categorii de fenomene
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]