13,648 matches
-
Probabil, cine știe pe unde o fi... A.N.: Dar ei au fost executați... Țurcanu și mai cine... N.I.: La 22 septembrie 1954 a început procesul celor 22 de deținuți. La 10 noiembrie s-a dat pronunțarea. Au fost toți condamnați la moarte. La 16 decembrie, la șase dintre ei li s-a comutat pedeapsa în muncă silnică pe viață, iar în ziua de 17 decembrie, ceilalți 16 au fost executați, în frunte cu Țurcanu. La 25 iunie 1955 a mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori, pur și simplu, ne aflăm într-o criză permanentă de idei și soluții pentru problemele cu care ne confruntăm? D.G.: A trece brusc de la dictatura absolută la democrația absolută este ca și cum ai elibera, de la o zi la alta, un condamnat pe viață. Orbit de lumină și nepregătit pentru un asemenea șoc, acesta sau va avea nostalgia închisorii, care-i oferea o anumită siguranță, sau va rătăci, ca Ulise, o viață întreagă, blestemându-și destinul tragic. Dintr-o altă perspectivă, cum
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
renumiții inventatori americani Th. A. Edison și Henry Ford). Începe să scrie de foarte tânăr (debutează în „Gazeta țăranilor”), ia contact cu B. Delavrancea, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale și frecventează cercurile socialiste. Arestat în 1907 ca instigator la răscoală și condamnat la moarte, scapă cu greu, la intervenția lui I.G. Duca, deputat liberal. După ce un prieten îi încredințează lui N.D. Cocea nuvela Nevestele lui Moș Dorogan ca să i-o publice, acesta îl angajează redactor la „Rampa” și „Flacăra”. În 1914 devine
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
pasărea cerului și alte povestiri, București, 1999; Hrandt, pref. Bedros Horasangian, postfață Barbu Cioculescu, București, 2002. Traduceri: Oaspetele nepoftit. Povești armenești, București, 1968 (în colaborare cu Dirayr Mardichian); George Eliot, Silas Marner, București, 1969; Victor Hugo, Ultima zi a unui condamnat la moarte. Bug-Jargal, Iași, 1971; Oscar Wilde, Intențiuni, pref. Mihai Miroiu, București, 1972; Povestiri stranii. Pagini antologice din literatura anglo-saxonă, Cluj, 1973 (în colaborare cu Grigore Năstase); Montaigne, Aforisme, pref. trad., București, [1977]; Necunoscutul. Antologie din literatura anglo-saxonă, Iași, 1981
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
să înhumeze piciorul ș.a.m.d. Autorul însuși își dădea seama că aceste compuneri nu pot aspira la o recunoaștere critică și le numea „simple tatonări”, cu toate că uneori nu erau lipsite de fantezie și de umor. Și romanele lui P. - Condamnații la castitate (1933), Fortul 13 (1936), Tigrii (I-II, 1937) - continuă să surprindă prin rezolvări facile, prin lipsa unei preocupări de a realiza o construcție narativă coerentă, de felul celor pe care comentatorul le punea în evidență în proza modernă
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Cernăuți, 1923; Un Classique moderne: William Congreve, pref. Louis Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925; Pagini engleze, București, 1925; Iarmarocul metehnelor, București, [1932]; Romantismul englez, București, 1932; Condamnații la castitate, București, 1933; Fenomenul englez, București, 1936; Fortul 13, București, [1936]; Tigrii, I-II, pref. Paul Zarifopol, București, 1937; Curs de engleză. Romanul englez, București, 1945-1946; Curs de engleză. Shakespeare, București, 1945-1946; Gramatica vie a limbii engleze. Introducere la
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima, „Fortul 13”, G, 1936, 5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima, „Fortul 13”, G, 1936, 5; Pan M. Vizirescu, „Fortul 13”, RFR, 1936, 10; Toma Vlădescu, „Fenomenul englez”, U, 1937, 10; Ovidiu Papadima, „Fenomenul englez”, G, 1937
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
unde își continuă studiile la Seminarul Teologic, absolvit în 1945, când intră la Facultatea de Teologie. Ultimul an de studii (1948-1949) îl face la Cluj, unde își dă și licența. Se călugărește în 1949, sub numele Antonie, la mănăstirea Prislop. Condamnat politic de Tribunalul Militar din București, se sustrage de la efectuarea pedepsei ascunzându-se în nordul țării, unde predă limba română la diverse școli, printre care școli miniere din Baia Mare și școli monahale de la mănăstirile Slatina și Râșca. Va fi în
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Ion Simuț, Capriciile prozei lui Alexandru Papilian, ST, 1983, 12; Radu G. Țeposu, Aberații, VR, 1984, 1; Raicu, Fragmente, 382-386; Ioan Holban, Scriitori în exil, CRC, 1990, 4; Ov. S. Crohmălniceanu, Omul nerevoltat, RL, 1990, 41; Ion Vlad, Jurnalul unui condamnat, TR, 1993, 30-31; Octavian Soviany, Don Giovanni din subterană, CNT, 1993, 37; Lovinescu, Unde scurte, III, 259-262; Simuț, Incursiuni, 291-297; Ulici, Lit. rom., I, 368-372; Alex. Ștefănescu, Alexandru Papilian, RL, 1997, 12; Georgeta Drăghici, Făpturile din insectar, RL, 1998, 49
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
Vladimir, Kalvincar (acesta din urmă folosit împreună cu I. Vinea și N. Carandino la „Facla”), la „Mișcarea”, „Adevărul”, „Cuvântul” „Curentul”, „Dimineața”, „Zorile”, „Lumea românească”, „Azi”, „România” ș.a. La 8 mai 1951 este arestat și „reținut administrativ”, fără a fi judecat și condamnat, timp de patru ani, la Jilava, Ghencea și Văcărești. La 30 decembrie 1960 e arestat din nou, iar în luna septembrie a anului următor este judecat și condamnat la opt ani de închisoare, pentru că ar fi deținut și vândut cărți
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
Marea Adunare Națională și membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în 1972 i se acordă titlul de Erou al Muncii Socialiste, onoruri politice datorate în parte faptului că în 1936 scrisese un articol despre tânărul Nicolae Ceaușescu, condamnat politic. În 1970 i se decernează Premiul Internațional pentru Poezie „Etna-Taormina” (Italia), în 1972 e distins cu Premiul Herder, iar în 1973 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate. Având o evoluție poetică uneori surprinzătoare prin puterea de
JEBELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287669_a_288998]
-
în critica literară un echivalent al acestei însușiri și ca și aceasta se localizează într-o structură de creator. D. Micu este în critica noastră printre puținii ei posesori. LUCIAN RAICU Claustrat de bunăvoie în universul lecturii, criticul se simte condamnat să amâne mereu adevărata Citire. Construcția operei sale e determinată ea însăși de rigorile profesiei (,,nu am citit nimic la întâmplare”), plăcerea alegerii fructului oprit e substituită de ,,lectura obligatorie” impusă de nevoi redacționale ori didactice. Cronicar en titre și
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
careva dintre voi să-și scoată pălăria, ca să facem o chetă pentru nițeluș ulei, de pomană. Căci uleiul pe care-o să-l stoarcă dumnealui din hoitul ăla, n-o să fie bun nici pentru închisoare, nu, nici măcar pentru celula unui condamnat la moarte. Cît despre cealaltă balenă, cred c-am putea scoate mai mult ulei din cele trei catarge ale noastre, dacă le-am tăia și le-am pune la fiert, decît o să scoată dumnealui din maldărul ăla de oase. Deși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1949, punând în aplicare Hotărârea Consiliului de Miniștri cu numărul 505, din 25 mai 1949, întrebuințând forță de muncă plătită (muncitori liberi), militari și deținuți politici. Pe 24 martie 1950, Ministerul de Interne a stabilit că două mari categorii de condamnați politici puteau fi utilizate pentru lucrări: cei închiși pentru port ilegal de armă și pentru trecere frauduloasă de frontieră, cu pedepse de până la 12 ani, și deținuții cu pedepse de până la 10 ani, pentru infracțiuni politice (majoritatea încadrați în celebrul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de vinovăție puteau fi așezați și Ion Bogdănescu, Nicolae Călin Zaharia, Titus Leonida, Constantin Bogos, Coriolan Gherman, Steier ori Fuchs. Deși suntem de acord că mai sus menționații au fost implicați în evenimente, considerăm că nici unul dintre deținuți nu trebuia condamnat. Singurul semn de întrebare se menține asupra celor cinci care s-au alăturat grupului agresorilor de la Suceava, dacă este adevărat că nu au fost presați moral și fizic - însă din cauza faptului că nu există informații suficiente pentru a putea afirma
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
schimb că a avut o misiune istorică de îndeplinit pentru Partidul Comunist. Procurorul a încheiat spunând că acuzații nu sunt oameni, că e prima oară când se întâmplă așa ceva în istoria omenirii și a penitenciarelor și că toți acuzații trebuie condamnați la moarte. În cuvântul final, Voinea l-a acuzat pe Țurcanu și a susținut că este o victimă a crimelor Securității, cerând achitarea sa, în timp ce Cobîlaș a mulțumit ironic completului de judecată pentru posibilitatea de a auzi ceea ce ar fi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era student la Facultatea de Drept și Filozofie din Iași și activa în continuare în organizațiile legionare de tineret, deși tatăl său devenise prefect comunist de Botoșani. Totuși, datorită acestui ultim amănunt, era mai degrabă evitat de către legionarii din Iași. Condamnat, conform declarației lui Țurcanu, la 18 ani2 de detenție, a fost închis la Suceava, unde a încercat să gândească un plan pentru eliberarea sa înainte de termen. S-a spus că a fost influențat și de un vorbitor pe care l-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
scurtă perioadă la Baia Sprie, spre sfârșitul lui 1951. În aceeași iarnă a fost transferat la Aiud. În noiembrie 1958 a fost internat în lagărul Noua Culme, fiindcă îi expirase pedeapsa, însă în vara anului următor a fost din nou condamnat la Timișoara, primind alți 25 de ani de închisoare. Restul detenției și l-a petrecut în Aiud, de unde s-a eliberat la 25 iunie 1964. Coriolan („Cori”) Ioan Ghermantc "Coriolan („Cori”) Ioan Gherman" Student în anul V la Medicină, a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Biroul Inspecții, dar să nu spună că și la Gherla făcea la fel, ci să lase impresia că ideea era a lui. Se pare că a fost ridicat pentru cercetări în septembrie 1951, însă nu a fost inclus în lotul condamnaților și nu se cunosc nici un fel de date despre destinul său ulterior. Ioan Grigatc " Ioan Griga" Originar din Bistrița-Năsăud1, Griga a fost condamnat pentru trecerea frontierei la 3 ani de detenție și a făcut parte din primul lot de care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
județul Suceava în 1921, plecase în Germania după rebeliunea legionară din 1941. Între 1945 și 1948 a fost curierul liderului legionar Horia Sima4. Arestat pe 5 mai 1948, a fost anchetat la Rahova, la Ministerul de Interne și la Malmaison. Condamnat, în total, la 112 ani de detenție, pedeapsa i-a fost comasată în 20 de ani de muncă silnică 5. După procesul din toamna lui 1948, a fost dus la Pitești, tranzitând Jilava până în februarie 1949. Prin vara lui 19506
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pedepsei, datorită muncii prestate la Gherla și Baia Sprie. După doar două săptămâni de libertate, i s-a impus domiciliu obligatoriu în Bărăgan, apoi în lagărul de la Noua Culme. Anchetat la Securitatea Baia Mare pentru aceeași organizație, a fost încă o dată condamnat, de data aceasta la 25 de ani de închisoare. Și-a petrecut restul detenției în Aiud, fiind eliberat în urma decretului din 1964. Ion Vointc "Ion Voin" Născut la 23 noiembrie 1923 în comuna Ezeriș, județul Caraș-Severin, Voin era fiu de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost nici mai bun, nici mai rău decât alții, fiind probabil sacrificat din cauza poziției tatălui său în Legiune 1. Zbranca a părăsit Gherla la 31 mai 1953, aproape sigur cu destinația Râmnicu Sărat, pentru anchetă. A fost și el condamnat și executat în decembrie 1954. Capitolul IVtc "Capitolul IV" Instantanee macabretc "Instantanee macabre" Ingeniozitatea macabră a acțiunii de la Pitești și Gherla a produs elemente de tortură fizică nemaiîntâlnite în spațiul carceral românesc. Pentru a ne face însă o idee precisă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a-i elimina pe cei care știau prea multe, al doilea pentru a se disculpa condamnând niște ofițeri (fie de rang secund, fie trecuți, oricum, pe linie moartă), iar cel din urmă ca să decapiteze Mișcarea Legionară. Prea puțini dintre cei condamnați purtau într-adevăr vreo parte de vină și responsabilitate pentru crimele din cadrul acțiunii. Efectele asupra victimelor au fost diverse, în funcție de structura sufletească (ba, în unele cazuri, chiar de cea fizică) a fiecăruia și, foarte important de precizat, de intensitatea presiunilor
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Calciu-Dumitreasa, Gheorghe, pr., interviu realizat în Cluj-Napoca, 20 august 2006. Cornea, Corneliu Ioan, interviu realizat în Arad, 28 martie 2007. Gheorghiu, Gheorghe, interviu realizat în București, 10 octombrie 2007. Glodeanu, Inocențiu (născut la 1 mai 1929 în Șoimuș, județul Mureș; condamnat la 8 ani de detenție pentru apartenență la grupul Silviu Suciu-Petru Rebreanu, a fost închis la Văcărești, Jilava, Pitești, Gherla și Aiud), interviu realizat în Cluj-Napoca, 19 aprilie 2006. Frunză, Grigorie (născut în Bădiceni, raionul Soroca, Republica Moldova de astăzi, pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]