3,315 matches
-
va putea numi și un al doilea secretar. La camera de comerț și de industrie din București vor funcționa un secretar general și doi secretari, cate unul pentru fiecare secțiune. Pentru a putea fi numit, secretarul trebuie să îndeplinească următoarele condițiuni: a) Să fie cetățean român, bucurandu-se în întregime de toate drepturile civile și politice; ... b) Să fie major; ... c) Să fi satisfăcut îndatoririle legii de recrutare a armatei; ... d) Să poseada un titlu universitar economic sau un titlu academic
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
în comerț sau industrie; ... e) Să aibă o practică de cel putin 5 ani în comerț, industrie sau într'o administrație cu caracter economic. Secretarii aflați în funcțiune în momentul punerii în aplicare a prezentei legi sînt dispensați de îndeplinirea condițiunilor de mai sus. Actualii subsecretari ai Camerelor de comerț și de industrie, aflați în această funcțiune timp de 5 ani, pot fi înaintați că secretari dacă posedă diplomă de absolvire a unei scoale comerciale de gradul ÎI și au lucrări
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
iar al doilea de Ministerul Industriei și Comerțului, acesta trebuind să fie expert-contabil. Ei sînt datori să examineze, cel puțin la fiecare trei luni, registrele de contabilitate și să certifice că ele sînt regulat ținute; să supravegheze executarea bugetului în condițiunile legii; să verifice conturile asupra operațiunilor exercițiului închis și să facă consiliului și autorității care i-a numit un raport asupra gestiunii; să ia parte la toate adunările consiliului și să ceară a se inseră în ordinea de zi a
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
cu vot consultativ. Doi din membrii comitetului de direcție vor avea domiciliul permanent în București. În conducerea serviciilor Uniunii președintele va fi ajutat de un director general, numit de consiliu. Directorul general, pentru a fi numit, trebuie să îndeplinească aceleași condițiuni cerute secretărilor Camerelor de comerț și de industrie. Articolul 37 Pentru preîntâmpinarea cheltuielilor de instalațiune, organizare și funcționare a Uniunii în conformitate cu scopul urmărit toate Camerele de comerț și de industrie trebuie să contribuie cu o cotă parte proporțională cu fondurile
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
veniturilor Uniunii, va fi depus la Bancă Națională a României și se va întrebuința cu aprobarea Ministerului Industriei și Comerțului. Întrebuințarea acestui fond se va face de acord cu Uniunea Camerelor de comerț și de industrie. Articolul 40 Toate celelalte condițiuni privind organizarea și funcționarea Uniunii se vor stabili printr'un statut întocmit de Uniune și aprobat prin decret regal, dat pe temeiul unui jurnal al Consiliului de Miniștri, după propunerea Ministerului Industriei și Comerțului. În aceeas formă se va proceda
LEGE din 14 februarie 1929*) pentru camerele de comerţ şi de industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133585_a_134914]
-
la secțiile din cari fac parte. Totuș în caz de vacanță la o secție, Ministerul de Justiție, cu avizul conform al primului-președinte și al președinților de secție, poate da preferența consilierilor dela celelalte secții cari cer locurile vacante. Articolul 4 Condițiunile de admisibilitate pentru numirea membrilor Curții de casație, precum și pozițiunea lor, sînt cele determinate de legea de organizare judecătorească. Articolul 5 Ministerul public depe lîngă Curtea de casație se compune dintr'un procuror general și 5 procurori de secție. Ei
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
membrilor Curții de casație, precum și pozițiunea lor, sînt cele determinate de legea de organizare judecătorească. Articolul 5 Ministerul public depe lîngă Curtea de casație se compune dintr'un procuror general și 5 procurori de secție. Ei sînt inamovibili în aceleași condițiuni că membrii Curții de casație. SECȚIA ÎI Magistrații asistenți Articolul 6 Pe lînga curtea de casație vor funcționa un numar de magistrați asistenți și anume: un magistrat asistent prim, trei magistrați asistenți de clasă I și 18 magistrați asistenți de
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
lege; 2. Cînd hotărîrea s'a dat de alti judecători decat acei cari au luat parte la desbaterea procesului în fond; 3. Cînd tribunalul sau Curtea ce au judecat procesul vor fi fost compuse de judecători cari n'au îndeplinit condițiunile cerute de lege; 4. Cînd încheierile tribunalelor sau Curților de apel, date cu titlu de deslușiri la împiedicările ivite cu ocaziunea punerii în lucrare a unei hotărîri definitive, sau aducerii intru îndeplinire, se vor ataca cu contrarii hotărârilor definitive; 5
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
numai textul de lege, ori principiul de drept violat și în ce sens anume, iar în a doua parte să urmeze dezvoltarea și argumentarea. Președintele instanței care primește recursul va restitui cererea de recurs, daca nu va fi redactată în condițiunile aci prevăzute, prelungind dreptul de recurs cu 5 zile, pentru că recurentul să se conformeze cerințelor legii. Odată termenul de recurs expirat, mijloacele de cașare nu mai pot fi depuse, nici schimbate în fondul lor, ori adăogate. În termen de 15
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
în rezumat arătarea obiectului reclamațiunii, soluțiunea ultimei instanțe și faptele constatate de instanța de fond, limitate exclusiv în măsura necesară soluționării recursului. Sub formă de observațiuni obiective și fără a-și arăta părerea sa personală, raportul va referi: a) Asupra condițiunilor de formă, de admisibilitate; ... b) Asupra punctelor esențiale de sprijin ale hotărîrii atacată și dacă soluțiunea dată este în acord cu jurisprudența Curții de casație ori după cazuri cu doctrina. Raportorul este obligat a depune neapărat raportul său, în pricinile
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
Articolul 46 După citirea raportului părțile sau advocații lor au dreptul să vorbească, cerând voie dela președintele Curții, care va putea limita timpul discuțiunii. În toate recursurile, fără nici o excepție, Curtea va examina mijloacele de cașare și în lipsa recurentului, cu condițiunea că recurentul să comunice Curții că înțelege a-și susține recursul pe temeiul motivelor scrise, depuse la dosar. În lipsă acestei comunicări din partea recurentului, recursul va fi respins că nesusținut. Pentru a se stabili că recursul a fost introdus în
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
de justiție Articolul 58 În cauze politice și în cazurile excepționale prevăzute în legea de față, Curtea judeca că Înaltă Curte de justiție în secțiuni-unite. Articolul 59 Că Înaltă Curte de justiție, Curtea judeca deadreptul acuzațiunile îndreptate în contra miniștrilor, în condițiunile și cu formele prevăzute de art. 98 din Constituție. Tot că Înaltă Curte de justiție și în secțiuni-unite Curtea judeca pe demnitarii înalți prevăzuți de legi speciale. Ea are dreptul de jurisdicție exclusivă asupra membrilor ei în pricini penale. Articolul
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
prim-secretar la punerea în aplicare a prezentei legi. Impiegații de mai sus ai Curții vor fi numiți, înaintați pe loc și îndepărtați din serviciu de către primul președinte împreună cu președinții de secție, iar impiegații parchetului de primul-președinte împreună cu procurorul general. Condițiunile de admisibilitate pentru acești funcționari se vor determina prin regulamentul de aplicațiune al acestei legi. Numărul lor va putea fi sporit în raport cu necesitățile serviciului. Toți acești funcționari vor putea fi înaintați pe loc în modul următor: A) Impiegații, registratori și
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
de casație pot dobândi pentru trebuințe hotărâte, în cursul aceluias an, un concediu de cel mult o lună, sau mai multe concedii cari întrunite însă n'ar trece peste acest termen. În caz de boală concediul se poate prelungi în condițiunile legii de organizare judecătorească. Peste acest termen dreptul la onorariu încetează și magistratul poate fi pus prin decret în disponibilitate, rămînînd a fi rechemat în funcțiune după însănătoșire la prima vacanță ivita. Concediile se încuviințează de către însăși Curtea în secțiuni
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
de un an. Advocații cari au stagiul cerut mai sus și ar voi să pledeze înaintea Curții de casație vor prezenta primului-președinte al acestei Curți un certificat dela consiliul de disciplină al baroului unde sînt înscriși, constatator de îndeplinirea acestor condițiuni și vor cere înscrierea lor în tabloul respectiv. Articolul 74 Curtea de casație, în secțiuni-unite, la finele fiecărui an, va decide cari sînt vițiile de legislație, sau neajunsurile ce va fi observat în cursul anului și despre cari va trebui
LEGE nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133604_a_134933]
-
turba, fără prejudiciul drepturilor dobândite de Stat în baza legilor anterioare. Izvoarele minerale și apele subterane mineralizate, sau apele curative în genere, urmează regimul special prevăzut în această lege. Articolul 2 Din punct de vedere al naturii drepturilor și al condițiunilor în care aceste drepturi vor fi acordate și exercitate, substanțele care formează obiectul prezenței legi se grupează în următoarele clase naturale: I. Combustibili minerali: a) Cărbuni: Antracit, huila, cărbune brun, lignit; ... b) Bitumine: ... 1. Solide: Substanțe asfaltoase naturale, ozocherita, șisturi
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Titlul I Regimul de punere în valoare a substanțelor minerale care aparțin Statului Capitolul 1 Articolul 4 Dreptul de a valorifica substanțele minerale care aparțin Statului, se exercită de el, fie direct, fie transmitandu-l particularilor, după normele și în condițiunile prezenței legi. Concesiunile se acordă numai în regiuni declarate în prealabil proprietate minieră concesionabila, pe baza prospecțiunilor urmate de lucrări de explorare, prin care s-a dovedit neîndoios existența unui zacamant exploatabil. Regiunile petrolifere și gazeifere, aflate în vecinătatea imediată
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
exploatabil. Permis exclusiv Pentru acest fel de lucrări și cercetări se acordă un permis exclusiv pe termen limitat pentru explorarea regiunii în limitele unui perimetru rezervat. Acordarea permisului exclusiv constituie un drept la obținerea ulterioară a concesiunii, în limitele și condițiunile arătate mai jos. Exploratorul este ales de stat; la alegere se va avea în vedere capacitatea să tehnică și financiară. Statul va putea întreprinde însuși lucrări de explorare, fie singur, fie în asociație cu altii și, pe cat posibil, sindicand interesele
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
fixarea acestor despăgubiri se va urma aceleași reguli că și la ocuparea suprafețelor de către concesionarii minelor. Articolul 15 Lucrările de explorare nu trebuie să se transforme în exploatare. Substanțele dobândite în lucrările de explorare vor putea fi lăsate, în anumite condițiuni, la dispozițiunea exploratorului, cu autorizarea Ministerului Industriei și Comerțului. Titularul permisului este dator să îndeplinească, sub sancțiunea retragerii, toate obligațiunile înscrise în lege, în decret și în căitul de sarcini. În fiecare lună exploratorul va trimite autorității miniere regionale rapoarte
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
superior de mine. Partea nemulțumită cu suma fixată drept cauțiune se va putea adresa justiției; prin această nu se vor împiedica ori suspenda lucrările de explorare. Cînd permisul exclusiv se acordă altuia decat concesionarului minei, Ministerul va fixă de asemenea condițiunile în care trebuie să facă lucrările de căutare, spre a nu se aduce prejudicii lucrărilor de exploatare ale minei. Articolul 17 Durată permisului exclusiv pentru explorarea oricărei substanțe minerale în limitele unui perimetru rezervat este de trei ani. Durată permisului
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
avizul conform al Institutului Geologic. În acest caz permisul exclusiv se prelungește din an în an, este perioada primilor trei ani, pînă la împlinirea celui de al șaselea an, socotit de la data cînd începe durată permisului. Prelungirea se acordă sub condițiunea că exploratorul să fi satisfăcut, la fiecare cerere de prelungire anuală, obligațiunile de lucru stabilite de autoritatea minieră, conform prevederilor legii de față și caietului de sarcini. Încetarea dreptului de explorare prin permis exclusiv Articolul 18 Drepturile de explorare prin
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
la autoritatea minieră respectivă și la primăriile pe al căror teritoriu se întinde regiunea declarată proprietate minieră concesionabila. În același timp vor fi depuse la Ministerul Industriei și Comerțului și la autoritatea minieră regională, spre consultare: a) Planul regiunii; ... b) Condițiunile generale de concesiune, care vor fi stabilite de Ministerul Industriei și Comerțului, cu avizul conform al consiliului superior de mine, si care vor servi de bază pentru întocmirea unui caiet de sarcini. Pentru orice clasa de zăcăminte, jurnalul va fi
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
economiei miniere, însă numai cu autorizarea ministerului Industriei și Comerțului și cu avizul conform al consiliului superior de mine. Articolul 31 Durată concesiunii se va stabili în raport cu întinderea perimetrului în limitele prevăzute la fiecare clasă de zacamant, avîndu-se în vedere condițiunile de zacamant, precum și cele de exploatare. Termenul de valabilitate va fi calculat cu începere de la 1 ianuarie al anului care urmeaza publicării în Monitorul Oficial a decretului regal de instituirea concesiunii. Articolul 32 Concesiunile se acordă numai întreprinderilor constituite că
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
de instituirea concesiunii. Articolul 32 Concesiunile se acordă numai întreprinderilor constituite că societăți anonime miniere române, după prevederile codului comercial și care satisfac în același timp dispozițiunile prevăzute în legea de față precum și cooperativelor miniere. Societățile anonime române care îndeplinesc condițiunile prevăzute în legea de față și în ale căror statute se prevede de a face și exploatări miniere se vor bucura de aceleași drepturi la acordarea concesiunilor că și societățile anonime miniere române. Cînd exploratorul este nu o întreprindere, ci
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
miniere se vor bucura de aceleași drepturi la acordarea concesiunilor că și societățile anonime miniere române. Cînd exploratorul este nu o întreprindere, ci o persoană, i se va acorda un termen de un an pentru a constituit o societate în condițiunile legii. Dacă în acest termen exploratorul nu va putea constitui o asemenea societate, statul rămîne liber a acorda concesiunea unei societăți miniere, rezervand exploratorului drepturile prevăzute în lege. Concesiunile pot fi acordate și persoanelor morale de drept public. Capitalul societății
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]