6,847 matches
-
unde ar fi trăit, compatriotul nostru, chiar și în cele mai grele timpuri, cutezanța sa a rămas nestrămutată în comunicarea cu spiritul neamului său. S-au perpetuat pe meleagurile noastre mai multe tentative odioase de violare a independenței teritoriale, administrative, confesionale, dar n-au reușit să frângă convingerea confratelui nostru că i se va oferi șansa de revenire în familia neamului. Avem o istorie de rezistență cu care s-ar mândri oricare popor din lume. O istorie plină de eroi, de
SĂ NU OBOSIM SĂ FIM ROMÂNI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valeriu Ostaş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1708]
-
un timp foarte scurt un spațiu comun de valori ortodoxe între Dunăre și Nipru. Opera sa de căpătâi, „Mărturisirea ortodoxă”, redactată în latină și structurată în trei părți, „Despre Credință”, „Despre Nădejde”, „Despre Iubire”, devine programul dogmatic al acestui spațiu confesional comun. Viața, concepția și realizările marelui ierarh și cărturar i-au făcut pe istorici să îl considere un precursor al lui Paisie Velicikovski. Spre deosebire de acesta însă, Petru Movilă a murit la doar cincizeci de ani, în 1646, fapt ce nu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cumpănă pentru însăși existența noastră. Cât privește gestul fratern și umanist de care au dat dovadă frații noștri de peste mări și țări, el va rămâne veșnic nealterat în memoria poporului român, ca un simbol măreț al iubirii altruiste, dincolo de apartenența confesională. Bunul Dumnezeu să aibă în vedere faptele lor creștinești și să le aprecieze ca atare. Amin! Retrași în camera noastră, am început prin a descoperi frumusețea ambalajului, mirosul amețitor și gustul miraculos al ciocolatei. Ca într-un ritual cu profunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
istorie a religiilor din țară. Astfel, Eliade se afla deja într-o poziție dominantă și astăzi în câmpul de orientare al istoriei religiilor, e adevărat, nu mai puțin controversată, anume abordarea academică a religiilor, din punct de vedere istoric, nu confesional. Vezi „The Role of Method and Theory in the IAHR”, în Armin W. Geertz-Russell, T. McCutcheon, Perspectives and Method and Theory in the Study of Religion, Brill, Leiden-Boston, 2000, pp. 3-37. 3. Angelo Brelich (1913-1977) - vezi Storia delle religioni: Perché
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
maghiari, 35% români și 13% evrei; În 1992, românii erau 76% și maghiarii 23%. Timișoara, capitala Banatului, număra În 1930 30% germani, 30% maghiari și 26,5% români; În 1992, românii erau 82%, maghiarii 9,5%, germanii 4%. Și structura confesională a Transilvaniei s-a modificat. Între cele două războaie, ortodocșii nu reprezentau decât o treime a locuitorilor provinciei, o parte dintre români fiind greco-catolici. Astăzi, ca urmare a modificărilor etnice și religioase, trei sferturi dintre transilvăneni sunt ortodocși. România este
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Romania, Berkeley, 1991; ediție românească: Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, București, 1994. 8. Datele care urmează sunt extrase din Recensământul populației și locuințelor din 7 ianuarie 1992, vol. I: Populație — structura demografică, București, 1994 și Structura etnică și confesională a populației, București, 1995. </endnotelist> 5. Între trecut și viitor <endnotelist> 1. O prezentare detaliată a perioadei postcomuniste, la Tom Gallagher, Furtul unei națiuni. România de la comunism Încoace, București, 2004 (În engleză: Theft of a Nation. Romania since Communism, 2004
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la armă. Ei pot. Sunt cetățeni. În fond, au doi inamici: șaria și principul one man one vote. Teocrația și democrația. Kemalismul republican, să nu uităm, nu a fost ușor pentru creștinii din Turcia supraviețuitorii masacrului. Este posibil ca regimul confesional atât de denigrat în Liban să fie până la urmă pentru ei cel mai rău care rămâne dacă le excluzi pe toate celelalte. Li se reproșează câteodată că nu au curajul și elanul de a înfrunta puterile locale. Supralicitarea este autoapărarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fost vorba în discuțiile cu ușile închise pe care le-am purtat timp de trei zile la Beirut, întâlnindu-mă cu toate părțile, de la Hezbollah până la liberali. Toți "actorii societății civile" sunt de acord asupra obiectivului: trebuie ieșit din sistemul confesional, trebuie amenajat un spațiu public. În care școlile din țară ar avea cel puțin un același manual de istorie și care să nu se oprească la 1943, anul independenței. Dar unde să găsești distanța și spiritul critic necesare? La bază
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
-i jurisdicție, Roma, Alexandria și Antiohia topindu-se în cadrele Imperiului Roman, creștinismul a prins rădăcini și consistență din Caucaz și până în Pirinei. Multe nații situate la est de Europa celebrează botezul ca find data lor de naștere, iar apartenențele confesionale se aseamănă cu niște plăci tectonice pentru că au fost încărcate cu un destin etnic. Perși și asiatici au devenit nestorieni, egipteni, armeni și abisinieni monofiziți, iar bizantinii calcedonieni? Reciproca este și ea valabilă. Digul creștin s-a ancorat într-un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cum fiecare religie solicită o parte diferită a ființei umane, ea ne permite să ne scrutăm ceva mai bine propria noastră ființă. E ca și cum această originală expoziție de opere de artă dacă ne este permis să numim astfel fiecare constelație confesională ar fi și o defilare a ispitelor refulate, ca o oglindă întinsă, dacă nu în fața caracterului nostru, cel puțin în fața a tot a tot ce cuprinde el în materie de virtualități netraduse în fapte, de înclinații sau de regrete. În
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pe integriști, pe dijhadiști și pe ultraortodocși, pentru a băga de seamă mediile și constantele. Nu "religia radicală", ci calea de mijloc, esența "burgheză" a Revelațiilor scrise. Comentariul n-ar fi fair play. Atrocități? Au comis cu toții, pe rând. Vulcanii confesionali nu se reglează după același orologiu, lava monoteistă țâșnește când pe ici când pe dincolo. Iudaismul a făcut multe, pe vremea lui, dacă e să credem Cartea lui Iosua, și nu numai el. Cartea Rut și Cântarea Cântărilor sunt singurele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. III.2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat. III.3. Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate terenele vieții publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporțional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
publicată de Gh. Ghibănescu, în 1897, conține următoarele date referitoare la orașul Huși: 14.305 locuitori, din care 7.020 bărbați și 7.285 femei; 2.934 (20%) știutori de carte, 11.371 neștiutori de carte. Din punct de vedere confesional, erau 3.587 de religie mozaică și 1.760 catolici. Datele statistice incluse într-o Dare de seamă, publicată de Radu Kernbach în 1897, sunt în mare parte asemănătoare cu cele prezentate de Gh. Ghibănescu: 14.309 locuitori, din care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși era de 29.510 locuitori. La acest recensământ, după etnie, situația se prezintă astfel: români - 29.349 (99,45% români); romi - 129; maghiari - 9; germani - 1; evrei - 13; ucraineni - 2, greci - 2, italieni -4; alte etnii - 1. În ceea ce privește aspectul confesional, s-au declarat de religie ortodoxă 23.652 locuitori; de religie romano-catolică - 5.826; greco-catolică - 12; reformați - 1; alte religii - 91. Standardul nivelului de trai este în creștere și prin construcția conductei de gaze naturale Crasna-Huși, începută în 2004. Ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
suprafață de 6.398 ha, la 1 iulie 2008 populația cu domiciliul în municipiul Huși era evaluată la 29.562 locuitori, din care 14.979 femei (252 născuți vii, 247 decedați, 202 căsătorii, 61 divorțuri etc.). Din punct de vedere confesional, municipiul Huși poate fi considerat multiconfesional, numărând 11 biserici și o mănăstire ortodoxă, două biserici catolice, o sinagogă, o casă de rugăciune adventistă (Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea "Jan Hus"), Sala Regatului Martorilor lui Jehova. Ca urmare a reducerii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au dispărut, asimilați fiind sub aspect lingvistic și religios. Analiza situației bisericii catolice din Moldova, sub forma scrisorilor lui Bandini, va determina în timp reorganizarea și consolidarea misiunii pastorale în Moldova. În relațiile cu ortodocșii, el va promova o toleranță confesională specifică mediului spiritual românesc. Misionarul Bonaventura de Campofranco (? - după 1653), în raportul său, intitulat Despre Moldova și Țara Românească (3 septembrie 1650, Târgoviște), confirmă existența unei biserici catolice în orașul Huși, în care slujea un preot, și a unui număr
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În Iași, negustorii evrei dominau comerțul mărunt și dețineau monopolul absolut în domeniul zarafiei și al meșteșugurilor. Concurența era stimulată de regimul juridic și fiscal inegal, pe care sistemul feudal îl promova, în virtutea căruia se adânceau disensiunile și pe plan confesional. Evreii erau separați de pământeni sau de supușii străini atât prin regimul juridic, cât și prin sistemul de impunere și percepere a dărilor. Așa se explică faptul că în Condica liuzilor, care reprezenta recensământul fiscal din 1803, este trecută numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fixat, pentru toate școlile, inclusiv cele confesionale, salariul minim pentru învățători. Satele care nu puteau plăti urmau să se adreseze statului pentru completarea sumei respective. Ca urmare a acestei legi, în anii următori s-au și închis numeroase școli confesionale care n-au putut asigura salariul fixat; unele au fost transformate în școli de stat, dar cu predare în limba maghiară. În 1906 a fost publicată o lungă listă cu cărțile românești interzise în școlile din Transilvania, printre care multe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost publicată o lungă listă cu cărțile românești interzise în școlile din Transilvania, printre care multe manuale. Un an mai tîrziu, în 1907, a fost adoptată o nouă lege legea contelui Albert Apponyi care, printre altele, prevedea ca învățătorii școlilor confesionale să fie considerați funcționari publici, cu toate obligațiile ce decurgeau din acest statut, precum și învățarea obligatorie a limbii maghiare oral și scris în patru ani de școală primară; în acest scop, a crescut și în școlile confesionale numărul de ore
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca învățătorii școlilor confesionale să fie considerați funcționari publici, cu toate obligațiile ce decurgeau din acest statut, precum și învățarea obligatorie a limbii maghiare oral și scris în patru ani de școală primară; în acest scop, a crescut și în școlile confesionale numărul de ore pentru predarea acestei limbi. Legea urma să intre în vigoare la 1 iulie 1910. În primul deceniu al acestui secol, populația românească, îndeosebi oamenii de școală, au fost intens preocupați de modalitățile prin care, chiar în aceste
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieții de fiecare zi, se vor forma deprinderi de muncă fizică. O astfel de concepție cu privire la educație i-a permis lui Ghibu să formuleze ideea constituirii unei pedagogii întemeiate pe cercetarea realităților naționale și sociale românești. În calitate de inspector al școlilor confesionale ortodoxe din arhidieceza Sibiului, Onisifor Ghibu are prilejul să-și dezvolte ideile pe plan teoretic și să acționeze pentru punerea lor în aplicare (21). În 1911 publică o nouă lucrare de fapt o amplă scriere de pedagogie școlară intitulată modest
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Steiner ține să precizeze: "Școala Waldorf nu este o școală a concepției despre lume". Această precizare a fost făcută într-o discuție referitoare la orientarea religioasă pe care o primesc elevii în școlile Waldorf. Era vorba deci de o neutralitate confesională. În ceea ce privește concepția filosofică, ea trebuie să fie una întemeiată pe "știința spirituală", pe antroposofie! Printr-o astfel de educație, care infuzează copiilor o concepție "spirituală", se oferă "medicamentul" pentru tămăduirea societății îmbolnăvite‡. Cum teoria pedagogică a lui. R. Steiner a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
continuat să funcționeze, dezvoltîndu-se chiar, un învățămînt particular (preșcolar, primar și secundar). În 1925 a și fost adoptată o lege prin care se reglementa organizarea și funcționarea instituțiilor de învățămînt create din inițiativa particulară (a unor persoane, asociații laice sau confesionale). Înmulțirea școlilor de această categorie se explica și prin neputința statului de a asigura condiții materiale pentru un învățămînt de stat în limba maternă în toate localitățile în care trăiau minorități naționale conlocuitoare. Pentru localitățile cu populație minoritară mai redusă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la înnoirea cugetării românești și integrarea culturii noastre în orizontul european. Ca un „complement” necesar al școlilor și, ulterior, al tipografiilor, la noi bibliotecile s-au constituit mai întâi în preajma unor mănăstiri, în mediile aulice și la curțile aristocratice. Bibliotecile confesionale, care au vechimea cea mai mare în spațiul românesc, cuprind manuscrise și cărți, multe păstrate până astăzi. Fonduri bogate s-au constituit la Mănăstirea Neamț, la Putna, la Dragomirna. „Neprețuite și rare odoare” adăpostește biblioteca Bisericii „Sfântul Nicolae” din Brașov
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
perioadă, 15 972 de volume. Tot acum, la Alba Iulia, biblioteca lui Ignác Batthyány înregistrează în cataloagele sale 18 201 volume: cărți, incunabule și manuscrise și reprezintă una dintre cele mai frumoase și valoroase colecții documentare din Europa. Spre deosebire de bibliotecile confesionale și particulare, bibliotecile publice din lumea românească se înființează mai târziu: Biblioteca „George Barițiu” din Brașov 1835, Biblioteca Națională a României (evoluată din biblioteca Colegiului „Sfântul Sava” din București) 1836, Biblioteca Publică din Craiova (desprinsă, de asemenea, dintr-o veche
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]